Drumul
E de ajuns să stai câteva zile în Occident ca să realizezi că băţoşenia noastră de buric al pământului este ilară şi fără substanţă. Iar dacă ajungi acolo cu maşina, plecând prin Nădlac sau Borş, te mai apucă şi jalea şi o furie absolut nemioritică, ce te face ori să-ţi vină să pui mâna pe ciomag, ori să pleci în lume. De obicei te limitezi doar să înjuri cu sete…
Diferenţa se vede cel mai bine la o dusă şi-o venită, cei care stau doar aici sau cei care stau doar acolo nu realizează dimensiunea faliei. Cum omul este adaptabil, după o perioadă relativ medie de timp, senzaţiile prind să amorţească, iar spiritul critic să se moleşească.
Străbătând frumoasa noastră ţară, pe şoselele noastre cu o singură bandă (pentru a se face probabil economie la asfalt), cu un trafic ce te face să constaţi practic adevărul teoriei relativităţii, simţind cum distanţele se măresc iar timpul se dilată, cu poliţişti bine ascunşi prin tufişuri, ce sancţionează prompt orice abatere de la conduita preventivă, ori cu aceleaşi organe ce aşteaptă răbdătoare, cu mâinile în buzunare, să se oprească ninsoarea care blochează circulaţia la 1 km de ei, admirând în tot acest timp plantaţiile întinse de peturi de pe câmpii (un suedez a concluzionat odată că noi probabil cultivăm intensiv sticle de plastic), am ajuns la concluzia că este absolut necesar să facem măcar o autostradă, cea de la Nădlac la Bucureşti, dar nu din nu ştiu ce sofisticate raţiuni economice ci pentru simplul motiv de a ne putea băga gunoiul sub preş. Spun asta deoarece, în afară de motivele arătate mai sus, ambele drumuri prin care se INTRĂ în ţară ( că de ieşit, asta e, ori nu mai vii, ori te întorci de voie, de nevoie! ) trec invariabil prin zeci de localităţi fantomatice, de un gri murdar, ce respiră o sărăcie şi o mizerie endemice. În plus, la multe dintre ele, eterna scuză „sărac dar curat” nu ţine. Se vede când omul este şi sărac, şi puturos. Dacă aş fi investitor sau turist, după primii zece kilometri prin România, cea mereu surprinzătoare, aş lua-o la fugă înapoi. Am fost în multe locuri prin ţară, dar zona aceea, mai ales iarna, cu o zăpadă neagră, murdară, te deprimă instantaneu, n-am mai pomenit o asemenea privelişte.
De aia zic, ne trebuie urgent o autostradă, măcar să-i păcălim şi să ne păcălim ( face bine la moral) că suntem o ţară cu ceva pretenţii.
Singurul lucru bun pe străzile din România este că nu te plictiseşti, aşa cum o faci pe autostrăzile din restul Europei (nu spun Occident, deoarece Ungaria şi Slovenia au nişte drumuri de-ţi cad plombele, nu ca drumurile noastre, unde sar plombele!), la noi fiind necesar să rămâi într-o permanentă alertă, fie pentru a-ţi păstra viaţa, fie pentru a-ţi păstra carnetul.
Pentru mine este un mister, nu cum de-au reuşit ceilalţi să-şi facă atâtea autostrăzi, ci cum de n-am reuşit noi. Şi tot un mister este pentru mine şi prezenţa căprioarelor, foarte multe, pe lângă drumurile din Ungaria. În România ar fi fost de mult tocăniţă.
Singurul nostru avantaj faţă de unguri mi se pare că ar fi o mai bună cunoaştere a limbii engleze, şi ştiu şi de ce, probabil pentru că la noi nu s-a introdus dublajul la filme. Aşa măcar putem să cerem în engleză vinul casei, carne de pui , ceapă, usturoi şi alte asemenea. Nu râdeţi, când am cerut usturoi, trei chelneri n-au ştiut, l-au chemat pe intelectualul restaurantului ca să priceapă ce vreau. Şi bineînţeles, am cerut vită cu piper verde şi mi-au adus vită cu chilli beans. În rest, sunt foarte amabili, mâncarea gustoasă, iar celebra ură faţă de români, eu, unul, n-am simţit-o.
Apropo de dublaj, nu mă pot abţine să nu zâmbesc închipuindu-mi-l pe Robert de Niro în „Taxi Driver”, cu al său „You talking to me?”, spunând încrâncenat în limba maghiară: „ Hozzám beszélsz?”
…
Deca(b)logul Muschetarilor 
Ca să înjuri cu foc ( adică să le doreşti o incinerare cât mai grabnică 😉 ) nu-i neaparat nevoie să ieşi afară 😉 :
Din salariul lunar, românul dă statului 31%. Plătim cele mai mari impozite din Europa, spun specialiştii elveţieni
vezi articolul in HTML5 O.P. | 09 Ian 2013, 06:07
Românii plătesc cele mai mari taxe şi impozite din Europa conform unui studiu făcut de o bancă elveţiană. Românii virează la bugetul statului aproape 130 de euro din cei 451 câştigaţi în medie, pe lună.
Ţări ca Franţa, Ungaria sau Polonia sunt la fel severe privind taxele şi impozitele. Cele mai mici contribuţii din Europa se percep în Rusia, Finlanda şi Suedia. Studiul, realizat anul trecut de una dintre cele mai mari bănci elveţiene, arată că la nivelul Europei, România ocupă locul 11 în topul celor mai mari taxe şi contribuţii sociale plătite din salariu şi penultimul loc la capitolul venit mediu net.
Un salariat din România câştigă, în medie pe lună, 451 de euro pe lună, din care 31% trebuie să-i plătescă statului. În Franţa, un muncitor are un venit mediu de 2.500 de euro pe lună şi plăteşte contribuţii sociale statului de 26%. Un spaniol câştigă pe lună aproape 1.900 de euro pe lună din care plăteşte statului 20%.
Cele mai mici dări către stat le plătesc ruşii. În Rusia, salariul mediu este de 1.100 de euro iar la stat se duc 160 de euro. Şi în Suedia salariul net mediu este mare, ţinând cont că un salariat rămâne cu aproape 2.000 de euro pe lună.
Probabil că românii plătesc cele mai mari taxe şi impozite din Europa din cauza conspiraţiei iudeo-masonice…altfel nu-mi explic de ce poporul nostru, de obicei atât de inteligent, este în acest caz atât de bătut în cap…
La mulți ani !
Ai rămas în urmă mult, nu vom mai avea șosele cu o sigură bandă ci șosele cu un singur sens !
Radu Stroe dixit? E dăştept…
La mulţi ani şi ţie!
„Singurul lucru bun pe străzile din România este că nu te plictiseşti, aşa cum o faci pe autostrăzile din restul Europei (nu spun Occident, deoarece Ungaria şi Slovenia au nişte drumuri de-ţi cad plombele, nu ca drumurile noastre, unde sar plombele!), la noi fiind necesar să rămâi într-o permanentă alertă, fie pentru a-ţi păstra viaţa, fie pentru a-ţi păstra carnetul.”
🙄 😆
Păi ce, nu-i aşa?!
Te sfatuiesc sa te opresti odata langa Szeged, pentru o ciorba de peste, (trebuie sa iesi pe soseaua nationala , la exact 5 km de Szeged in directia Budapesta, deschis 24h). Va merita, insa cu doua conditii: sa nu mergi singur si sa nu comanzi si altceva. Cel mai bine, 4 persoane. O sa primesti un vailing de ciorba plina de peste, icre si piscacios, pe care o sa o tii minte toata viata.
Nici o palincă înainte de masă nu am voie să comand?!
Dar de unde au peşte ăştia, din Balaton?
Eu am mâncat la „doi cai” frumoşi, lângă autostradă.
Dat fiind faptul ca e primul meu comentariu pe anul asta, hai cu la multi ani! Sa va vie toate butelcile de Anjou direct de la producator, fara sa treaca prin ograda pe la Milady.
Acu’ la subiect. Ceea ce observa conasul d’Artagnan seamana bine si cu experienta mea. Pe de alta parte, nu ma lasa sufletul sa nu zic si de experienta plimbatului pe la sud de Marea Mediterana, prin tari cu lunga si importanta istorie, cu autostrazi lungi si fara plombe, tari din care atunci cind te intorci in Romania rasufli usurat si zici „mamaaa…. ce bine e la noi in Europa!”
Nu vreau sa invit prin asta la culcat pe o ureche si acceptat orice si oricum, da’ cred ca n-ar trebui sa uitam nici de unde am plecat, nici cu cine ne comparam.
La mulţi ani!
Deocamdată nici n-am început comparaţia cu ceva big!! Mă uitam doar la Ungaria, Slovenia şi România. Chiar aşa mare handicap istoric am avut faţă de acestea?
@d’Artagnan,
Poporul roman e un popor agrar: cultura urbana a inceput sa existe in Romania de abia din a doua jumatate a secolului 19: pana atunci, singurele orizonturi pe care le aveau „rumanii” (ca sa il citez pe un celebru om de afaceri, fost sportiv si apropiat in tineretile sale de tovarasii comunisti) erau cele „deal/vale, vale/deal”, cum zicea Blaga. Acest popor nu are traditia comerciala a popoarelor din nordul Europei-care faceau comert sustinut deja de prin secolul 13 -si deci stabileau retele/artere de circulatie (si faceau si schimb de idei, pe langa schimbul de marfuri) si/sau a oraselor-stat italiene. La fel, nu a avut propensiunea de a merge catre alte orizonturi-de a „iesi” din dea/vale, vale/deal, asa cum au facut-o portughezii, spaniolii, englezii, olandezii-care au inteles importanta arterelor(drumurilor) maritime . Poprul roman , atunci cand nu era iobag/serb/sau ce-o mai fi fost, ara pamantul cu plugul, mulgea oile si canta din fluier-nu avea nici macar temperamentul sa se apare cand veneau unii sa ii dea in cap(vezi „Miorita”, una din cele mai nocive pieces of literature in opinia mea).
Romania a inceput sa construiasca drumuri mult, mult mult mai tarziu decat alte natii, cand a inceput sa se dezvolte cultura urbana. Numai ca, o data cu venirea comunistilor, acea cultura urbana nu s-a mai dezvoltat organic, ci a fost impusa cu forta si implementata de cei care mai inainte cutreierau deal/vale, vale/deal: ei nu au crezut cu adevarat in dezvoltare, ci doar indeplineau sarcini de partid. Iar dupa ’89, la putere s-au perindat neocomunistii si/sau urmasii lor, si nu reprezentantii autentici ai FOSTEI culturi urbane (acestia din urma au fost decimati fie de inchisori, fie au emigrat, fie nu au avut acces la viata publica). Ce vrei de la urmasii ciobanilor (si nu o spun peiorativ, caci nici eu nu sunt verun os domnesc) ?: sa gandeasca spatial, sa realizeze beneficiile economice ale RETELELOR (networks) comerciale? Ei inca sunt la mentalitatea „mai intai bordeiul meu” (pardon, vila) si restul „poa sa mai astepte”. Deal/vale, vale/deal, deal/vale, vale/deal ….. :))
PS: Cand romanii ajungeau undeva, in marsul lor cuceritor, care era primul lucru pe care il faceau? :ghici ghicitoarea mea :)) : DRUMURI
La multi ani!
Dar teama mi-e ca acum nu mai mulg nici vaca acasă:-).
Cat despre politicienii pomeniti mai jos, macar au fost cinstiti, ne-au informat doar unde se duc banii noștri. V-aduceti aminte de placutele de pe lângă gropi cu „aici sunt banii dumneavoastră”? Ce vrem mai mult?
La multi ani si tie! :))
Ei, de unde sa mulga, caci acum vor sa traiasca toti precum in telenovelele de pe postul „Acasa”. I-am intrebat asta vara pe un el si o ea tineri, sanatosi, locuitori intr-o mare comuna de langa un mare oras, posesori a 2 ha de pamant nelucrate (amandoi lucreaza „la oras”, joburi de subzistenta): „de ce nu incercati sa lucrati un pic de pamant dupa program? v-ar usura bugetul dedicat mancarii, ati manca sanatos si nu pui injectati, ati putea sa si vindeti unele produse, etc” Le-am spus ca eu asa as face :)) Dupa ce au facut okii mari (si de la intrebare, si de la precizarea mea ulterioara) mi-au spus ca „a lucra pamantul e injositor”. Bravo, atuci plangeti-va ca nu aveti bani in continuare.
@Mi-am mai adus aminte de ceva : in urma cu ceva timp, cand un distins muschetar ne invita sa il comparam pe TB cu Viktor Orban parca in ceea ce priveste derapajele democratice, i-am spus macar ungurii au autostrazi-chestia cu paru’ si barna :))
Ideea e insa f simpla pt mine cel putin: in 23 de ani de capitalism romanesc nu s-a construit macar O (una) autostrada care sa strabata tara de la un cap la altul: in rest, politicieni intrati saraci in politica si plecati cu averi indecente : eu zic ca e de bine :))
Si inca o remarca: la capitolul drumuri Romania e inapoiata rau de tot, dar sta bine la capitolul biserici: cred ca nr de biserici raportat la populatie plaseaza Romania pe primele locuri in Europa (poate chiar pe primul): si, daca nimic nu se schimba in relatia Putere-Biserica (si NU se va schimba), cu putin efort, o sa vedem tzarisoara pe primele locuri in lume. La fel, eu zic ca e bine: fara drumuri, dar cu multe biserici : Doamne ajuta ! :))
Daca ne gindim numai la drumuri, explicatia istoricista, desi foarte importanta si convingatoare, nu cred ca este suficienta. Cred ca mai trebuie adaugate la ea problema de viziune (sau de lipsa a ei) a clasei politice post-decembriste si absenta resurselor.
As mai pune, cu riscul de a parea putin trasa de par, si anemia pietei asigurarilor de la noi. Acu’ vreo 10 ani, mirat nevoie mare, l-am intrebat pe un coleg francez cum mama dracului reusesc ei sa aiba pina si ulitele satesti asfaltate impecabil. Raspunsul lui a fost: asigurari. Ha? Simplu, majoritatea masinilor sint asigurate (de unde rezulta si asigurari mai ieftine), francezul, daca da intr-o groapa, pac la service, asiguratorul plateste. La un moment dat, platind prea mult, asiguratorii au inceput sa dea statul in judecata pentru gropi in sosele, absenta indicatoarelor, lucrari facute prost si altele. Asa ca a rezultat lege: fiecare sosea-un administrator, fiecare proces cauzat de accident din cauza de sosea defecta – maxim citeva saptamini de judecare. Lantul s-a simplificat: roata in groapa, poza, asigurarea plateste, asiguratorul da in judecata primaria, primaria plateste, primaria ia banii de la administrator. Rezultatul, firesc si rapid, fiind ca au sosele bune.
Acu’, la noi, nu doar ca lipseste un cadru legal similar, da’ nici nu avem o cultura a asigurarii bunurilor, nici nu ne ducem la service pentru orice prostie (eh, bate putin o planetara, mare lucru!!!), nici nu ne place sa umplem hirtii. Asa ca, presiuni mici si contributori putini, nici pe asiguratori nu prea-i doare. Daca i-ar durea…
Imi scoate si mie cineva comentariul (ultim) din spam? Ii raspunsem lui @Observator . Merci :))
Isabel
” Cand romanii ajungeau undeva, in marsul lor cuceritor, care era primul lucru pe care il faceau? :ghici ghicitoarea mea ) : DRUMURI”
Chestia asta mă pune pe gânduri…se pare deci că nu prea avem sânge de romani în noi.
Aveai dubii?
Apropos de drumuri, romani si cuceriri, De Bello Gallico a lui Caesar merita macar o parcurgere rapida. O gasesti in engleza mai peste tot in varianta englezeasca.
Romanii nu au stat prea mult pe aici-vreo suta si ceva de ani: si eu am dubii mari in legatura cu „geneza poporului roman”, cat de mult au contribuit romanii la ea.
Mai puternica decat mostenirea genetica este insa cea culturala (in sens larg, incluzand aici si traditiile, cutumele, etc). Si, ca sa il citez pe unul dintre putinii politicieni ne-ciobani din Romania (CPTariceanu) , poporului roman inca ii place sa numere oi, decat idei :)) Vezi si succesul ciobanului cu manifestari clare de paranoie schizoida, Jiji, e simptomatic pt „cultura” acestui popor.
Caricaturizand, ciobanii sunt mai puternici decat romanii: de-aia nu avem drumuri :))
Concluzia on-topic fiind, stimate d’Artagnan, ca altele ar fi fost impressile tale daca incercai o transhumanta pina in Ungaria in loc de un drum cu masina 😀
@d’Artagnan,
Dupa teoriile unora(cum ca noi nu suntem urmasii Romei), aceasta observatie pe care ai facut-o, da inca o data apa la moara respectivilor teoreticieni. 😀 😀
Pe de alta parte, in noua conjunctura, aceea de dupa alegeri(cu sacii in caruta :D) chiar cred ca trebuie sa nu ne asteptam sa avem autostrazile prevazute in programul de guvernare al usl, fiindca, apud Ponta, fara impozitul forfetar(cati bani s-ar fi adunat de aici, doamne sfinte??!) nu vor fi bani de autostrazi. Explicatia asta a fost deja lansata, mai urmeaza sa ni se spuna si de ce nu va creste gradul de absorbtie al fondurilor europene: daca Boc nu colecteaza rapid impozitele si taxele locale marite cu 16,05%(nici un ban mai putin!!!) nu vor fi fonduri pentru cei 15% cu care contribuie statul la finantarea proiectelor! Si daca nu va ploua nici la anul, atunci ce explicatie va mai da atotstiutorul nostru prim ministru?
P.S1. Contele ce mai stie de Analist? Cum de nu posteaza aici? Sau si-a schimbat si el nick-ul?
P.S.2 De abia azi am citit stirile despre adevaratii muschetari, desi eram curios cum de mi se pareau cunoscute stilurile si rezonam la unele idei exprimate…..
O seara buna
…”aceasta observatie pe care ai facut-o, da inca o data apa la moara respectivilor teoreticieni”.
Adevărul e că m-am cam grăbit cu observaţia. Nu te pronunţi public atunci când eşti un reper al istoriografiei mondiale şi naţionale, aşa cum sunt eu. Rişti să dărâmi mituri, să rescrii istoria…să fii înjurat de Vadim Tudor!
P.S. Şi eu sunt curios cum de mi se par cunoscute ideile exprimate de tine…şi stilul tău! 🙂 Dacă vrei să-mi spui un nick sau să-mi dai vreun indiciu, îţi garantez discreţie totală. 🙂
@d’Artagnan,
Si eu ma gandeam ca ar trebui sa ies din turnul observatorului si sa mai invit pe cineva sa degustam faimoasa mea palinca. Din pacate, anul trecut seceta si-a pus amprenta si pe recolta si am avut doar prune…..
Poti sa-mi scrii pe adresa pe care acum o stii….
Palincă de pere?
http://www.evz.ro/detalii/stiri/editorialul-evz-profitorii-razboiului-dintre-magistrati-1018699.html
Eu sunt cu mintea încă în vacanţă, poate să-mi spună cineva de ce atâta şucăr cu alegerea conducerii CSM? OK, înţeleg că este discutabilă ajungerea unui procuror în fruntea instituţiei, dar acest lucru s-a petrecut din CAUZA faptului că nişte judecători au votat un procuror.
Există teama unui şantaj din partea serviciilor lui Băsescu?
pere gutui 😀 😀 😀
Acum intelegi de ce te-am intrebat despre analist, nu?
🙂
Imi amintesc ca dintr-o alta viata ca am vizionat pe bulgari „Actorul si Salbaticii”. Filmul era dublat in bulgareste sporindu-i comicul (mai ales ca pe romanii era un film coreian, subtitrat in romana. Apogeul filmului a fost atins in momentul in care dublura lui Marin Moraru a zis (ceva de genul):
– Monsieur pişete, monsieur kajete…
Dar parca-mi amintesc, tot vag, ca si in parlamentul nostru era un dobitoc sinistru care milita pentru dublare in locul subtitrarii. Cin’ sa fie?
Pai,pe principiul „orice dobitoc merita o soarta mai dulce”,combinat armonios cu principiul „nici o tampenie nu va ramane ne-recompensata”,iata-l pe folkloristul nostru ajuns :
http://www.mediafax.ro/politic/victor-socaciu-instalat-de-ponta-la-conducerea-secretariatului-de-stat-pentru-revolutionari-10445749
Da-da-da, acesta era sinstrul dobitc. Multumesc pentru aducere aminte. Il confundam cu Olgutza Vasilescu, aia care voia sa cenzureze internetul. 😯
Buna ziua,
Sunt nou pe blog, la prima postare…
Citesc de ceva timp articolele Dvs. si sunt interesante. Acesta m-a facut sa intru si eu in vorba.
Eu am constat un principiu: Nicaieri nu e raiul pe pamant. Iar daca, totusi, este undeva, atunci nu e acolo unde te afli.
Am trecut si eu prin Ungaria si am vazut diferenta. Acolo statul a fost mai dur si pentru autostrazi a expropriat (cu forta) terenurile. Si acum se mai judeca statul cu fostii proprietari… Sa nu fii in pielea acelor unguri.
Nu avem sosele… si daca am avea, ce-am face cu ele? Duc ele undeva? Sau doar ne duc pe noi de colo-colo, dezorientati? Batem atata moneda pe soselele astea de parca ele ar fi separatia intre starea actuala si cea de fericire totala. Ce daca nemtii au sosele aproape perfecte, daca ele nu fac decat sa te transporte iute si impersonal. Stilul lor de viata i-au facut sa aiba aceste sosele si in acelasi timp orasele sa doarma dupa ora 21.00. Seriozitatea lor te face ca dupa ora 21 sa nu gasesti nimic deschis, nici sa cumperi o paine sau o sticla cu apa. Aceeasi seriozitate nemteasca ii face ca socializarea dintre ei sa fie la nivelul galeriilor de fotbal sau a bancii de berarie.
Ce daca spaniolii au sosele, asta le scade somajul si deznadejdea tinerilor? Credeti ca multi prieteni de-ai mei au emigrat in Canada din cauza soselelor?
Tema soselelor este una care daca n-ar fi, ar trebui inventata. Este buna, abate atentia de la alte teme mai adanci. Nu insist care sunt, ca le intuiti cu totii.
Ooo, dar ce vizită!!
Momentan sunt în misiune în Anglia, după eghileţii ăia ai reginei,dar voi reveni cât de curând! 🙂
P.S. Observaţiile d-stră sunt interesante.
@D’Artangnan – Observatiile cardinale sunt intr-adevar interesante si rishelioase in acelasi timp, mai ales pentru cineva care este si mai ales nu este la prima postare pe acest blog. Ideea este ca pana la urma nicio problema nu merita consideratie intrucat oricand exista una si mai importanta, mai urgenta, mai etc. Asa si cu femeile. Oricate de frumoasa ar fi o femeie tot exista alta mai frumoasa decat ea. Si oricat de frumoasa ar fi o femeie tot exista un barbat care e såtul de ea… Noroc ca cardinalii nu sunt femei si nici nu se pre-ocupa cu sexul, fiimdu-le interzis in mod statutar.
Iute si impersonal…Va marturisesc ca eu unul visez la aceasta modalitate de a (ma) transporta de colo-colo…In general,imi doresc o cat mai mare doza zilnica de impersonal.M-am saturat pana-n gat de personalul locului.Insa aveti dreptate,drumul spre Rai este pavat cu autostrazi moderne exact in aceasi masura ca drumul spre Infern.Destul de impersonala treaba…
După anul nou… cam slabă mişcarea aici pe blog… 😆
Asta cam aşa e…şi d-stră contribuiţi din plin la starea această de lucruri! 🙂
Aţi putea să-mi risipiţi nedumerirea privitoare la CSM…sau misterul lipsei autostrăzilor noastre! 🙂
Ce nedumerire privitoare la CSM?
Cu autostrăzile este destul de simplu. Întâmplarea face că cineva mi-a solicitat şi mie să fac nişte calcule estimative pentru câţiva kilometri de drum naţional.
Chestiunea problemei cu autostrăzile este destul de simplă, totul stă în compactare. Tehnologia drumului cuprinde foarte multă compactare. Fiecare strat trebuie compactat cu multe treceri, mai întâi încet, apoi rapid… Cheltuielile cu compactarea în bani dar şi în maşină-oameni-timp sunt extrem de mari.
România are drumuri proaste pentru că nu compactează, conform tehnologiei, totul.
Drumurile se verifică scoţând o carotă din drum… (un cilindru)… astfel încât să se vadă straturile. Dacă acestea nu sunt compactate cum trebuie, ştiu, nu veţi ghici… dar se face „economie” de material care intră în buzunarul cui trebuie. Nu trebuie deci decât să ai un umăr unde trebuie care să-şi aranjeze treaba cu probele pe carote, adică un specialist care să spună că sunt conform tehnologiei… sau nu sunt conform tehnologiei.
Sigur, lipsa compactării se traduce prin economie de timp (poate 30% economie de timp… foarte mult… şi chiar şi mai mult dacă bătaia de joc e totală), economie de utilaje şi combustibili, economie de salarii şi economie de materiale. Asta înseamnă poate sute de mii, dacă nu milioane, euro per km băgaţi în buzunare.
Evident, după ce se dă în folosinţă, totul se „vălureşte”, să găureşte… se face zob. Freza şi buldozerul de zăpadă raşchetează din prima iarnă o bună parte din asfalt. Şi mai grav este când apa sapă sub asfalt şi maşinile intră cu totul în pământ.
Autostrăzile nu au deci nevoie decât de un om al guvernului specialist în drumuri (şi cred că mai sunt mulţi din „vechea gardă” a UTCB), un geodez priceput (a dat UTCB-ul şi din ăştia) şi un geolog bun (acesta este de la Universitatea Bucureşti). Mai departe de atât nu este nevoie decât de normatori care să urmărească de câte ori trece firma de construcţii cu utilajul la locul de muncă, cât descarcă, cât încarcă…
Deci se ia o autostradă, se plăteşte o echipă de cinstiţi de la guvern, (cam 10 oameni per sector de lucru cred că sunt îndeajuns)… şi să vedeţi cum se fac autostrăzile şi de calitate şi la timp şi ieftin.
Puteţi afla foarte uşor din timp dacă totul merge bine… Când mergeţi la o autostradă în construcţie… număraţi cilindrii compactori. Dacă vedeţi două sau trei utilaje de compactare, e naşpa, vedeţi zece sau douăzeci… deja lucrarea este susceptibilă de calitate. Dacă mai vedeţi şi utilaje diferite pentru compactarea la adâncime (cu crampoane) şi pentru compactarea de finisare, adică un cilindru compactor cu suprafaţă lisă… Omenii sunt serioşi şi profesionişti. Până la proba contrarie.