Citind mai cu atenție articolul doamnei Observator, mi s-au mai clarificat un pic ideile privitoare la “simbioza răului” de care zicea dânsa.
Cred că sunt două lucruri distincte, care au fost puse sub același acoperiș, fără ca acest lucru să ajute în vreun mod. Dimpotrivă.
1. Statul client al corporațiilor – corporații care oricât ar fi ele de americane, morale, etc, nu se pot abține să nu-și rezolve problema target-ului de vânzări. Și pentru că legislația de acasă le împiedică să facă lucruri imorale (devenite între timp ilegale) își caută parteneri locali, mai “inventivi”.
2. Corporațiile “localizate” – care în goana după forță de muncă ieftină își mută producția în statele mai puțin dezvoltate, beneficiind de stimulentele oferite de acestea: reduceri sau anulări de taxe, bonus-uri la angajarea localnicilor, etc.
De ce cred că e greșită ambalarea celor două sub aceeași etichetă:
– în primul rând pentru că nu sunt legate. Spre exemplu, Amazon dezvoltă software la Iași și din câte știu nu a făcut niciun târg cu statul.
– dacă la punctul 1 vorbim de corupție, indiferent cum ar fi mascată, la punctul 2 vorbim de creare de locuri de muncă, cu (sau mai ales) fără intervenția statului. Deci niciun fel de simbioză. Nici a răului și nici a binelui.
Ca să nu o mai lungesc, să ne întoarcem la sloganurile de pe pereții cazărmii:
– Taxele sunt furt, cu corolarul ei:
– Statul e un hoț;
– Inițiativa privată e bună;
– Corupția e rea (și apare oriunde e implicat statul);
– Piața liberă e singura soluție logică (la problema de mai sus).
Și bineînțeles, favorita mea:
– Lumea a evoluat fără taxe.
Însă sunt sunt și lucruri pe care Observator le-a citit greșit, ori le-a văzut la excursioniștii care au trecut pe aici și s-au cazat în altă parte. Corect este:
– Merkel is bad, Holland is just worse;
– Corporations are hell, State is the only thing worse.
PS: Rog frumos distinșii oaspeți să nu arunce cu roșii, ouă sau sticle de bere în „ideile” de mai sus. Ori suntem de dreapta ori nu mai suntem.
Cei de „stânga” sunt liberi să tragă cu muscheta în sloganuri. Le-am pus acolo exact pentru acest scop.
Porthos – corect pana la un punct. Adica pana la punctul 2 in care zici „vorbim de crearea de locuri de munca”, adica e bine, insa:
– ce crezi ca-l tine pe Amazon la Iasi si cat va sta acolo?
– si, care sunt beneficiile pe care ti le aduce tie personal sau oricarui alt cetetean roman ca Amazon dezvolta software la Iasi? De ce ai fi fericit? Si de ce nu ti se rupe, asa cum I se rupe Mitzei
Dupa ce avem raspunsul la aceste doua intrebari, revin si la punctul 1 pentru ca mie ultimul lucru care mi-ar fi trecut prin cap in relatiile stat corporatii ar fi fost coruptia. Problema pe care eu ami ncercat sa o enunt e incapacitatea businessman-ului roman sa creeze plus valoarea, brand, solutii de viitor.
Una e sa produci bani pe care sa-i arzi, alta e sa produci si sa reinvestesti intr-un lucru de viitor. Acum, ca sunt si cateva exceptii, nu sunt decat cele care confirma regula.
Mi se rupe, pe românește, și de Merkel și de Holland și de corporații.
Cu restul sunt perfect de acord.
Probabil fiindcă sunt în toane bune azi 🙂
Mai bine de atât nici eu n-aș fi putut spune. Mitzo ești o forță… 🙂
Huh, ce puternică mă simt!
Să tragă cineva o fugă la han şi să mai recupereze ce se poate din „iepulaş”, cu care se întâmplă lucruri ciudate :
Exact ca-n bancul cu ursul care-l întreabă pe iepuraş :
– Ia, zii mă, ţi-e moale blana ?!
Şi la răspunsul lui afirmativ, îl foloseşte în loc de hârtie igenică 😉
Cam asta fac beţivanii ăia de pe-acolo cu el, dar văd că a început să-i placă
Dovadă că de ruşine, nici nu mai dă pe aici, unde a fost tratat ca oaspete de seamă 🙄
Poate-l cheamă cineva înapoi, că ăia sunt răi la beţie şi s-ar putea să-l lichideze până la Paşte ( deşi după cum par, ăia nu prea le au cu cele sfinte !
În schimb au o nesimţire enervantă, continuând să nu vă bage în bloggroll după ce porthos a fost atât de elegant şi prietenos cu ei,.
Ba, dacă nu mă înşel şi-a cerut şi ceva scuze pentru bădărănia lor !
Tot el !!!
Iepurașul și-o caută singur. Cred că a început să-i placă. Cu d’Artagnan și Aramis să știi că mă simt un pic vinovat. Chiar nu m-am purtat colegial cu ei. Dar poate că-i mai bine așa pentru că s-au limpezit un pic discuțiile.
Însă și neamțu are dreptate că e mai plicticos fără ei. Era o plăcere să-i tragi un șut în fund plicticosului sau un cap în gură celor doi „gasconi”.
Asta-mi lipsește cu adevărat. Și trebuie să-mi cer scuze din nou că-s un bădăran.
@ Observator
Nu știu ce-i ține pe Amazon la Iași și pe cuvântul meu de onoare că nici nu mă interesează. Eu i-am adus în discuție ca să subliniez că în acest caz nu vorbim de nicio simbioză cu statul. Nici a binelui, nici a răului. Singura „simbioză” e între Amazon și IT-știi care lucrează pentru ei. Hip, hip…
Nu tu negociere cu statul, nu tu stimulente, nimic. Doar piață liberă.
De ce ar trebui să-mi aducă mie beneficii faptul că Amazon dezvoltă software la Iași? I-am ajutat eu cu ceva ca să am vreo pretenție? Și îți dau cuvântul meu că sunt complet de acord cu Mitza. Mi se rupe. Mai mult socotesc că asta e cea mai sănătoasă atitudine la un cetățean. Dacă n-ai treabă cu afacerea lor, de ce să ai vreo pretenție? Doar că întâmplător locuiesc și eu pe aici?
Însă m-ai nelămurit pe mine. Dacă nu corupția te deranja la „simbioza” răului de care ziceai, atunci ce altceva putea să te deranjeze? Să nu-mi zici că te deranjează „incapacitatea businessman-ului roman sa creeze plus valoarea, brand, solutii de viitor”, că asta nu are legătură cu corporațiile care aterizează pe aici în căutare de forță de muncă (mai) ieftină.
Chestia cu businessman-ul român e și falsă. Pentru că există și Teszari și Talpeș care au creat firme care se văd și pe afară. La modul general, cred că pe businessman-ul (sau după caz business-woman) român nu-l prea duce bunul simț de business. Pentru că în loc să-și urmărească afacerea visează cai verzi pe pereți cu ajutoare de la stat. Sau tunuri cu statul, uitând că bugetul statului se alimentează din taxele pe care le plătesc alți fraieri ca el.
Și uite așa, business-ul românesc se transformă într-o competiție de cine-i mai șmecher și mai cu relații ca să facă business cu statul. Iar cine e prost și nu face, plătește taxe pentru ceilalți. Taxa pe prostie.
Am tras aer in piept si am zis sa zic. (aproape ma batuse gandul sa tac).
SIMBIÓZĂ, simbioze, s. f. Formă de conviețuire reciproc avantajoasă între două specii diferite de organisme [Pr.: -bi-o-] – Din fr. symbiose.
Sursa: DEX ’98 (1998)
Si de ce e simbioza pentru ca se complac amandoi. Unul e fericit ca are mana de munca ieftina si pregatita, celalalt ca poate manipula ca uite, vezi, cate a facut el si a adus investitorii, uite cum creste PIB-ul, economia duduie.
Daca de corporatist nu ma leg pentru ca, asa cum spui si tu, nu ma derajeaza, de ce sa-l deranjez, pana la urma cu el nu am niciun contract, pe stat nu am de ce sa nu fiu suprata. Pe el il platesc si. zic ca ar trebui sa ne ofere ceva in locul taxelor pe care le platesc.
Nu ma trece acum la tabara „nu ne vindem tara”, consider ca pentru orice stat nedezvoltat globalizarea nu a facut altceva decat sa ajute, insa vine o vreme cand ar trebui sa ne gandim la mai mult decat atat – ar trebui sa ne gandim si la viitor care poate avea doua fete: bucurandu-ne la fiecare Amazon venit pentru ca avem salarii mici sau construind noi cate un Amazon. Acum, e dreptul fiecaruia sa se aplece in fata viitorului care-i place mai mult. Eu il prefer pe al doilea. Si fara o educatie adecvata nu va exista.
@ Observator
M-aș apleca și eu în fața românilor care vor face câte un Amazon. Parcă n-am vrea toți să fim miliardari și moșieri? Însă nu prea se poate. Deocamdată eu zic că ar trebui măcar să-i salutăm (fără să ne aplecăm prea mult) pe răzășii care mai există și plătesc (cât pot ei) dări statului.
Simbioză sau nu, contează mai puțin. Eu mă bucur că până la urmă, încet-încet, ne-am întors tot de unde am plecat. Adică la ce primim de banii jupuiți sub formă de taxe.
Referitor la articol ( că văd că am intrat din prima 🙄 ) nu pot zice că s-au întâlnit hoţii lor ( corporaţiile, şi nu numai 😉 ) cu hoţii noştri ( aşazişii politicieni ,în primul rând ) !
Cât timp animalele astea „bolnave” şi istovite ( românii de rînd), vor încerca să mai tragă cu ultimele puteri la căruţa statului, în care se lefăie nişte impostori de ultimă speţă, nimeni nu va coborî să pună umărul la greu, ba dimpotrivă, pe parcurs se vor aburca în ea încă o serie de nesătui ( rude, prieteni, amanţi şi amante, inclusiv homo şi lesbi, că văd că se poartă ).
Numai că nu sunt şanse ca cei care-i aşteaptă să sosească cu Prada, să se mai afle la locurile lor, după ce toţi cei înhâmaţi la înrobitorul convol iudeo-masonic, se vor desmetici de cap şi vor da cu toţi de pământ !
Apropos de asta, văd că s-a inversat strigarea cu „Noi vrem pământ ! „, 🙄 Cei care îl cer, şi ce-i mai grav îl şi obţin acum (aproape pe nimic) sunt străinii, („mânca-le-ar inima câinii” ) !
Că tot m-a făcut Radu să trag un ochi pe fereastra hanului… d’Artagnan a scris chiar un articol bun. Amuzant, simpatic… Aș mai zice dar nu mă pot opri din râs. Al naibii gascon, cum a găsit el legătura dintre Lincoln, Iliescu și Băsescu.
Mă întreb totuși cum de a scăpat nevăzută cealaltă legătură. Cea cu Orban și Putin. Mai ales că și ei vor să-și „miște” țările lor. Și chiar le merge. Cam cu japca, ca și Băsescu, dar cui îi mai pasă?
@ Radu Humor
Radule, Radule, Porthos a inteles mai bine: placerea este sa le tragi suturi in fund sau capete in gura celor care le merita. Aici, nu merita nimeni.
Ma surprinde din partea ta si faptul ca esti de parere ca trebuie sa ma salveze cineva de acolo. Pai, scumpule m-am descurcat atat de bine, incat gunoiul ala uman de-si spune „Aramis”, constient ca-l pun in inferioritate si intrand in pana de replici pertinente, a recurs la subterfugiile lui ticaloase obisnuite: minciuna si modificarea comentariilor mele, nu pentru a le curata de „insulte”, ci pentru ca din ele sa reiasa exact contrariul a ceea ce am scris eu.
Dar, dupa cum i-am scris si lui, intr-un mesaj pe care a refuzat sa-l posteze, comportamentul acesta abject nu-i catusi de putin surprinzator, din partea unui deseu uman care, pe blogul lui Adrian Nastase, s-a declarat „social-democrat virtual” si s-a oferit sa creeze o aripa a PSD de si pe blog, care l-a pupat cu abnegatie in cur pe fostul premier si i-a cerut o intrevedere privata, niciodata acordata, iar ulterior a schimbat macazul si a inceput sa deplanga, in „articolele” sale, caderea lui MRU si sa predice boicotarea referendumului de demitere a ui Basescu.
Totusi, chiar daca n-ai inteles tu foarte bine ce se petrece la „Golden Blitz-ul muschetarilor”, e placut sa stii ca cineva iti simte lipsa si iti poarta de grija. 😆
Deci ca să rămâi pe-aici e suficient să te chinuim un pic. Nicio problemă, se rezolvă. 🙂
Porthos, ceea ce scrieti dumneavoastra este specific unui om cu bani, deci aveti bani.
@ dlnimeni
Niște bani avem cu toții. Dacă vorbeați de Bani cu majusculă, cu regret trebuie să recunosc că nu am. E drept că nici nu m-am străduit prea tare. Țin prea mult la discuțiile cu prietenii, la Cohiba și XO-ul cu care mă răsfăț câteodată. Și mai ales la faptul că sunt un nimeni pe care nu-l știe prea multă lume. Și asta mă face teribil de fericit.
In afara de zisa, din vechime, din moment ce era si o vorba a bunicului meu dinspre tata, Dumnezeu sa il ierte si anume „statul este hot”, toate celelalte principii pe care le enuntati sunt exagerari. Umanitatea, istoric vorbind, evolueaza dinspre ceea ce denumim stinga catre ceea ce denumim dreapta, dinspre comuna primitiva catre, astazi, capitalism. Nu exista insa stinga absoluta, in sensul comunizarii depline si totale, cum nu exista nici dreapta absoluta in sensul totalei si deplinei individualitati.(care este in afara societatii si nu mai este specifica omului). Primele discutii legate de natura umana si de formulele de proprietate dateaza de mai bine de doua milenii si am putea zice ca primii teoreticieni pro-comunisti sunt Socrate si Platon (in Republica lui Platon, Socrate afirma ca femeile, copiii si averile trebuie sa fie comune, cu intrebarea daca, in materie de comunism al averilor, acesta trebuie sa se intinda si asupra fondului ori numai asupra uzufructului ( recunoastem aici dilema cooperativelor agricole de productie). Platon afirma: „proprietatea trebuie sa se intinda pina cind satisface trebuintele unei vieti cumpatate”, cuvintul „cumpatat”iscind alte discutii inca din acele secole, acceptiunea fiind aceea ca „cumpatat” inseamna viata lesnicioasa. Pe scurt, primii teoreticieni pro-comunisti nu au renuntat la ideea de proprietate, cunoscind natura umana. Comuntatea este intarita de practica prinzurilor comune (deci cantine, fabrici de mincare, in epoca noastra). Socrate si Platon au avut un opozant pe masura, sa-i zicem primul teoretician anti-comunist si anume Aristotel. Acesta subliniaza importanta pentru om a proprietatii si a dorului, arata neajunsurile teoriei din Republica si discuta despre hrematistica, arta de a te imbogati, Insa el este acela care arata ca nu poate exista om normal in afara socialului (decit, zice el, supraomul ori fiinta denaturata la fiara). Aspectul societatilor omenesti este, deci, aratat de mai bine de doua milenii si anume situarea sa intre diverse grade de proprietate personala, proprietatea fiind in natura umana – si punerea de bunuri in comun, ca expresie tot a naturii umane. Tot Aristotel arata ca statul este o institutie naturala si anterioara individului. Taxele sunt, deci, formula in care oamenii pun valori in comun pentru a-si realiza ori satisface obiective comune. De aici insa incepem sa discutam despre administrare ori, daca doriti, despre birocratia de stat. Adica despre prefacerea statului din expresia administrata suprema a unei colectivitati umane („caramida” fiind familia) in „statul hot” adica acela in care nu statul in sine, ci birocratia sa administrativa cauta – si si reuseste in diverse masuri – sa se instapineasca asupra componentelor acelui stat.
@ dlnimeni
Un comentariu cât se poate de frumos, cu care nu pot fi decât de acord. Cred că cel mai simplu ar fi să vorbim de un model de stat care ne place. Eu aș alege statul olandez. Cel care permitea (nu știu dacă mai permite) inclusiv consumul de droguri ușoare.
Și cred că și țările baltice (Estonia, Letonia și Lituania) sunt modele bunicele și poate mai potrivite, ca țări ex-sovietice.
Cred ca, atunci cind va referiti la statul american care nu lua taxe, va refereati la cel federal. Cu siguranta ca erau taxe ale statelor americane platite de cetateni dupa ce si-au obtinut independenta. Probabil ca, spre statul federal, erau indreptate o serie de cotizatii ale statelor. Cu siguranta ca acestea, datorita unor formule de inceput, nu erau prea mari: de exemplu,primii presedinti americani isi aduceau mobila de acasa la presedintie pe perioada mandatului si probabil ca legislatorii veneau in capitala pe bani personali. In aceasta interpretare, nici UE nu percepe taxe federale de la cetateni, ci primeste cotizatii de la statele membre. Daca mai venea si Barroso cu mobilierul de acasa, ar fi trebuit sa fie grozav, nu? O, tempora!
Simpatic umorul dumneavoastră. Finuț, elegant discret. Chiar mi-l imaginam pe Barroso cu mobila pe scări. Asta în timp ce hoarda de birocrați UE aprobă Aqua-Park de 3.2 milioane de euro într-un sat din Maramureș (cu concursul ministerului Turismului) unde multe case au toaleta în fundul curții.
http://www.rtv.net/maramures-aqua-park-intr-un-sat-fara-canalizare-si-cu-strazi-neasfaltate_8085.html
Normalitate europeană modernă?
Nu pot sa ma opresc din ras. Toaleta in fundul curtii? Care toaleta?? 🙂
Locul acela unde maramureșeanul citește ziarul. 🙂
stiam ca mitzei i s-a rupt, vorba cintecului, coana mitza biciclista a cazut si i s-a rupt pizza!
Lol!
neamţu ţiganu! Bag seamă că vă produc sentimente puternice, din moment ce nici nu pot să trag cu ochiul pe aici că îmi şi săriţi în faţă.
Mai cătinel, mai cătinel, să nu vi se rupă, doamne sfinte, oareşce şi să vă văz şoimănit. Pe urmă nu eu sufăr, aia e clar! Şi vorba ceea, vă spui din experienţă, ce se rupe nu se mai repară!
Mă gândeam că aţi fi oareşce mai blând cu persoana mea, fragilă şi sensibilă de altminteri, dat fiind că eu nu dau doi bani pe multe alte lucruri care multora le-or părea de importanţă majoră, numai că filozofia mea proprie se bazează mai mult pe traiul personal de bine şi nu pe filozofeli în van de dragul anturajului aplaudac.
În rest, sunteţi bine sănătos? Vesel, fericit, frumos şi devreme acasă?
merci de intrebare, ma simt bine, destul de bine, ma dor un pic salele, am incercat sa repar o teava, teava aia pe care se pisau baietii aia, daca-ti amintesti, de asa-mi trebe, daca am vrut sa fiu intreprinzator.
ca si la gradina am trebaluit in draci, taie iarba, am montat solariile, semanat, ceapa a iesit binisor si loboda, leusteanu e vorba cintecului.. pin-la ..ca nu te poti c.. de el.
Am mai luat si o afumatoare, intentionez sa produc pastrama de oaie, sunt in perioada de documentare.
Si la munca-mi merge bine, multumesc Domnului, nu-i nici prea multa, nici prea putina, tocma bine, sa-mi placa.
P.S. pai vezi, cine draq te-a pus sa ma-ntrebi ce mai fac? De un sa stiu io ca-i retoric si de fapt ti se rupe?
Ia te uită ce comentariu dezarmant!
Unii strică țevile, alții le repară. Dar totuși, încercați să legați țeava la curent. Ar fi interesant de urmărit cum reacționează indivizii cu pricina la următoarea micțiune.
Durerile de șale trec cel mai bine cu exerciții. Încercați prin mișcări oscilatorii urmate de unele de tip bielă-manivelă. Ia să vedeți cum pe urmă și fastumgelul o să vi se pară pistol cu apă.
Ceapa e bună, merge la mielul din cuptor. Dacă vă pregătiți pentru prepararea pastramei înseamnă că aveți dinții buni. Am să rețin asta.
De leuștean nu-mi dau seama cât a crescut că n-am idee ce înălțime aveți. Dar poate mă luminați în sensul ăsta.
Mie întotdeauna mi se va rupe câte ceva, altfel nu pot să merg mai departe. Nu suport angaralele prea multe, dacă mă încăpățânez să le port în spate, nu mă mai dezvolt.
Huh ce schimb de comentarii drăguțe. Deja îmi vine să vă tutuiesc și să vă întreb care vă este numele mic că tot nu mă dumiresc care din ele este, neamțu sau țiganu?
Sentință finală în cazul Catalin Voicu, Marius Locic, Costel Casuneanu si Florin Costiniu. Ultimii doi condamnați cu suspendare.
CONFLICTUL CHINA-JAPONIA: Opt nave chineze au pătruns în apele teritoriale japoneze din jurul arhipelagului Senkaku. Tokyo avertizează că va răspunde „prin forţă”
„Opt nave guvernamentale chineze au intrat marţi în apele teritoriale ale insulelor Senkaku administrate de Tokyo şi revendicate de Beijing, în ziua unei importante vizite a deputaţilor japonezi la sanctuarul controversat Yasukuni din Tokyo, transmite paza de coastă japoneză. În replică, premierul japonez Shinzo Abe a avertizat marţi că ţara sa va respinge „prin forţă” orice debarcare chineză pe Insulele Senkaku.”
Porthos, UE a aprobat ( si co-finantat) ceea ce au cerut romanii. Aqua-Park au dorit, Aqua -Park au.
Și nu era mai bine dacă banii rămâneau la cei ce i-au produs în loc să fie alocați de un lung lanț de birocrați tembeli (cei locali, apoi cei naționali și în sfârșit cei de la Bruxelles)?
Maria Tănase era pe jumătate olteancă? După tată (cred) era din zona Amaradiei (Gorj). Deși profesia de florar nu e chiar uzuală.
Porthos, atunci cind ne gindim la minimul de taxe din inceputul american, trebuie sa negindim ca, desi razboiul de independenta a inceput din cauza unor taxe, sistemul englez cauta si el sa nu duca taxele pina la insuportabil. Astfel, vedeti ca in romanele „Phineas Phinn”, o parte din conflict se axeaza pe faptul ca eroul, caruia ii placea sa fie parlamentar, avea probleme financiare deoarece parlamentarii britanici nu erau platiti. Adica, oferirea unui mandat de reprezentare nu insemna mai mult decit o onorabila delegare cetateneasca, iar statul asigura doar functionarea infrastructurii institutiei. Reinterpretam astfel si considerarea sistemului electoral censital de la noi (si din alte tari): interpretarea vulgara – si devenita populara – este aceea ca numai oamenii cu avere au o minim de minte si harnicie pentru a fi valabili ca alegatori si alesi. In realitatea, sistemul censital evita alegerea acelor cetateni care nu isi puteau sustine material activitatea pentru care primeau delegatie si deveneau, deci, vulnerabili, coruptibili adica.
Sigur ca, in materie de taxare, o alta chestiune este aceea a activitatii birocratiei de stat in sine si a schimbului, ce primeste cetateanul ( sau ce primesc cetatenii) care platesc taxe, adica pun in comun valori pentru obiective comune. Britanicii au acum unele dintre cele mai mari taxe din lume. Primesc, ca si cetateni, in schimbul taxelor? Si inca cum. Si romanii pun, prin taxe, bani in comun pentru obiective comune. Ce primesc ei? Mai nimic: infrastructura nu, aparare nu, invatamint nu, sanatate nu, ceva-ceva in ceea ce priveste siguranta publica. O indicatie suficienta privind calitatea administrarii taxelor noastre.
Cu siguranță că fără nicio taxă nu este posibil. Măcar armata și justiția trebuie finanțate prin taxare. Poate și Parlamentul, deși cred că acolo nu ar trebui să ajungă oameni care să-și facă un mod de viață din statul de parlamentar.
Pentru a normaliza un pic sistemul ar trebui să renunțam să mai finanțăm din taxe, lucrurile care sunt foarte prost administrate de stat: învățământul și sănătatea.
Porthos: intr-o etapa ulterioara, presedintii americani nu au mai trebuit sa mobileze Casa Alba din bani personali, ci au inceput sa primeasca cite o suma de bani, la inceputul mandatului, pentru amenajarea sediului prezidential. Bani publici, bani din taxe, adica. Stiti ce au inceput sa faca? Sa ciordeasca din ei!
Ați văzut politicieni care să nu fure? Dacă mă gândesc bine… Da.
Să-l lăsăm la o parte pe Ion Iliescu, care s-a născut sărac și cinstit. Și cu toate poveștile spuse de Traian Băsescu, înclin să cred că nici Adrian Năstase sau Călin Popescu Tăriceanu nu au furat. Dacă mă gândesc bine, parcă nici Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu sau Victor Ponta nu prea arată a furăcioși.
Încep să mă gândesc, oare chiar are vreun sens lupta asta herculeană cu corupția? Îmi amintește cumva de „War on Terror”, escrocheria lui Bush și Cheney. Hmmm… Cui bono?
Porthos: depinde. Uitati, dumneavoastra, prin blogul muschetarilor, colectati taxe de la comentatori: unitati de timp si efort pentru a gindi si a scrie, ceea ce inseamna bani, in ultima instanta. Depinde si de dumneavoastra cum utilizati aceste taxe colectate (si in functie de ceea ce simtiti ca ar dori „contribuabilii”!).
Parca tin minte ca, la un moment dat, ati pus in legatura coruptia cu afacerile de stat. Sa stiti ca apare coruptie (si inca cum!) si in organizatiile private. In fapt, riscul coruptiei (si al furturillor) apare in orice organizatie pe care proprietarul nu o (mai) poate controla personal. Am auzit (si vazut!) de coruptie in firme private si am canstatat (personal) cazuri de coruptie si furt la firma straina.
@ dlnimeni
Foarte adevărat! Însă contribuția nu este obligatorie, ci benevolă. Îmi amintesc de ce zicea Andrew Napolitano, fost judecător la Curtea Supremă din New Jersey:
„There are only three ways to acquire wealth in a free society. The inheritance model occurs when someone gives you wealth. The economic model occurs when you trade a skill, a talent, an asset, knowledge, sweat, energy or creativity to a willing buyer. And the mafia model occurs when a guy with a gun says: “Give me your money or else.”
Mă simt tentat să scriu un articol „Statul – Cosa Nostra”. Însă mi-e teamă că toată lumea se va gândi iar la corupția dâmbovițeană. Cert îmi trebuie alt titlu.
Nu trebuie să vă fie teamă să scrieți un astfel de articol.
Însă eu aș fi curioasă dacă ați atinge, chiar fără delicatețe, modul în care în instituțiile, prin care statul colectează taxele, își îndoctrinează inspectorii, un fel de portărei, ah ba nu, sunt politicoasă dacă le zic portărei, deci își îndoctrinează lucrătorii cu idei de genul: nici un întreprinzător nu respectă legea, nici un întreprinzător nu declară totul, nici un întreprinzător nu este fără greșeală, nu vă întoarceți niciodată de la un control fără o amendă, amenzile trebuie să fie un cuantum de minim 1% din cifra de afaceri etc.
Păi aproape că l-ați scris dumneavoastră. Eu deja am devenit obositor pe această temă. E nevoie de idei noi. Mai ales dacă vin de la o doamnă. Vă încumetați să-l scrieți? Promit că voi comenta din belșug pentru că iubesc subiectul acesta, deși ajung astfel să-mi exasperez prietenii și cunoscuții.
Păi nu știu dacă eu aș putea scrie un asemenea articol în maniera celor publicate aici. Risc să devin plictisitoare. A nu se înțelege că cele de aici mi se par astfel ci doar că eu nu sunt capabilă să ordonez ideile astfel încât să dau cursivitate acestui gen de articol.
Dar promit să încerc să-l scriu în manieră proprie. Desigur că va fi un articol bazat pe întâmplări adevărate
Ați subliniat foarte bine. Cu cât proprietatea e mai difuză, cu atât corupția e mai mare. De asta am zis „Corporations are hell, State is the only thing worse”. Și ziceați că exagerez… 🙂
Gresiti punind in discutie tipul contributie, deoarece ideea era ca dumneavoastra va simtiti, cumva, ca gestionar al contributiilor. Altfel, nici o problema, putem crea din contribuitia pe bloguri o obligatie cetateneasca.
@ dlnimeni
Vă invit să deveniți partener și co-acționar al fundației non-profit Decablogul Muschetarilor. E suficient să vreți și să scrieți un articol.
Ideea ar fi să putem aduna aici suficiente minți luminate care să contribuie sun formă de comentarii și articole. De ce să taxăm, creând astfel o obligație, când putem rezolva problema prin „charity”?
Am discutat de exagerare intr-un anumit sens, poate ca atunci nu am gasit cuvintul cel mai potrivit, insa am contat pe intelegerea dumneavoastra – si anume in sensul ca aceleasi chestiuni, cu aceleasi concluzii, desgur insa ca nu cu aceleasi formulari au fost discutate inca din antichitate. Adica, prin exagerare am inteles repunerea unor chestiuni ca si cum ar fi noi.
@ dlnimeni
Am înțeles sensul și sunt complet de acord cu dumneavoastră. Eu însumi recunosc că nu prea e nimic nou, ci sunt vechile idei coafate, hiperbolizate și idealizate. Însă mi s-a părut necesar după ce le re-aranjase Observator în articolul precedent, încât începusem să mă îndoiesc și eu de ele.
Așa sunt mai simple, mai clare, mai în unghiuri drepte precum mintea clară și simplă a lui Porthos.
Gata pentru azi, mai cistigam si eu covrigul zilnic, altfel ma culc flamind – si astep si alti platitori voluntari de taxe aici.
Să știți că aveți dreptate. Pe nesimțite, furat de frumusețea discuției am uitat complet că mai trebuie să și lucrez. Și cum șefa mea e mai de treabă și nu mă amenință cu concedierea ori de câte ori mă lenevesc, am intrat pe nesimțite într-un fel de vacanță bloggeristică. Oare se pot face bani din asta?
Mitzooo, mi-ai bgat mortu-n casa, incerc sa ma dumiresc ce ai vrut sa spui cu exercitile alea pt. sale, mi se pare ceva cunoscut, parca am mai auzit de asa ceva, da concret, concret nu-mi iese.
Să fac un desen?
practica <mitzo, practica ne omoara, desenu-i moft, io vreu sa vaz natur!
@ Mitzaa Biciclista
Excelent!!! Abia aștept să văd un articol pe tema taxelor scris de dumneavoastră. Nu are cum să fie plictisitor.
Inca un mare luptator impotriva dictaturii basiste a cazut:
http://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-14670855-ultima-ora-fostul-senator-catalin-voicu-condamnat-defintiv-irevocabil-7-ani-inchisoare-executare.htm
Drepturile sale au fost calcate in picioare: dreptul la imagine, dreptul la viata privata, dreptul la comunicatii libere, dreptul la libertate. A fost interceptat, ascultat, inregistrat si retinut fara mila. Stenogramele care aratau cum functiona reteaua sa de mafioti au fost facute publice, ceea ce i-a distrus iremediabiil imaginea de mare politician si de om cu influenta.
Condamnarea sa – politica, fara indoiala – il ridica la rang de cinste alaturi de fostul sau coleg de partid, intelectualul Adrian Nastase. Desi domnul Voicu nu se ridica la nivelul intelectual al mentorului sau, lucrand ceva mai neglijent dar totusi cu multa naturalete, Partidul nu il va uita niciodata si il va regreta nespus de mult.
Sanatatea sa – subrezita grav de un proces interminabil, intrerupt continuu de lesinuri, medici si ambulante – este ultima noastra speranta. Daca bunul Dumnezeu si o mica atentie oferita ii vor ajuta pe doctori sa confirme ca e grav bolnav, poate vom avea cinstea sa-l avem din nou printre noi. Poate va avea puterea sa treaca peste raul care i s-a facut, sa se intoarca din nou in Parlament si sa lupte din nou impotriva justitiei basiste.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
@ treebeard
E penibil că un astfel de mafiot nu a fost prins niciodată. Papagalii de procurori au incapabili să facă UN FLAFRANT, deși l-au ascultat cu anii.
Oricum diferența dintre procesul domnului Năstase, de un ridicol absolut, pe care doar un om mai simpluț la minte nu-l poate înțelege, și procesul celor patru șmecherași este enormă.
Singurul lucru comun, este incompetența papagalilor de procurori DNA. Și admirația tâmpă a unora pentru astfel de „succese”.
oare e normal sa faci 7 ani de inchisoare doar pentru ca ai vorbit la telefon?
E normal în România, Rusia și alte câteva „democrații” originale. Mă gândesc că la cât de inteligenți sunt adepții lui Băsescu, ar putea fi folosită direct metoda lui C.V. Tudor. Îi aduni pe stadioane și pui mitraliera pe ei. Pe cine? Păi nu e evident? Pe corupți și infractori. Doar nu degeaba i-au ascultat cu anii.
@ treebeard
M-ai inspirat și am scris un comentariu mai lung. Mi s-a părut mai potrivit să-l transform în articol.