Am mai discutat aici despre eficiența învățământului, însă am privit lucrurile mai ales din perspectiva fondurilor alocate și mai puțin din cea a eficienței acestuia. Am discutat de asemenea despre procentul de elevi care iau BAC-ul, despre nivelul cerut pentru a-l lua și alte lucruri presupus relevante pentru a măsura eficiența sistemului.
Oare sunt cu adevărat relevante întrebările? Are vreo relevanță dacă elevul știe sau nu Miorița, Fefeleaga și alte „capodopere” de acest tip? În prezentarea de mai sus, Andreas Schleicher (Deputy Director for Education and Skills, and Special Advisor on Education Policy to the OECD’s Secretary-General) propune și o altă perspectivă.
„Problema e că nici numărul de ani școlari absolviți și nici felul diplomelor nu reprezintă neapărat un mod de a vedea la ce sunt buni efectiv. Ne aflăm în situația nefericită în care absolvenții ajung șomeri, în timp ce angajatorii spun că nu pot găsi oameni cu calificările de care au nevoie. Asta ne arată că mai multă școală nu înseamnă neapărat competențe mai bune, o slujbă mai bună sau o viață mai bună.
Cu PISA, încercăm să schimbăm asta măsurând direct ce cunoștințe și competențe au elevii. Și facem asta lucru dintr-o perspectivă anume. Ne-a interesat mai puțin dacă studenții pot doar să reproducă ce au învățat la școală, ci am vrut să testăm dacă pot să extrapoleze ceea ce știu, să-și aplice cunoștințele în situații inedite. E drept că unii ne-au criticat pentru asta. Ne spun că acest mod de a evalua rezultatele este extrem de nedrept cu elevii, pentru că noi îi testăm în situații pe care nu le-au mai întâlnit. Dar dacă gândești așa, atunci poți considera viața însăși nedreaptă, deoarece adevărata încercare în viață nu e să ne amintim ce am învățat la școală, ci dacă suntem pregătiți pentru schimbare, dacă suntem pregătiți pentru slujbe care nu există încă, pentru tehnologii care nu au fost încă inventate, pentru probleme pe care nu le putem anticipa acum.
Acum aș vrea să adaug încă o dimensiune importantă în acest context. Cadrele didactice vorbesc mereu despre echitate. Cu PISA am vrut să testăm în ce măsură au obținut echitatea, adică dacă au reușit să ofere șanse egale tuturor, indiferent de mediul social. Vedem că în unele țări impactul pe care-l are mediul social asupra rezultatelor la învățare este foarte foarte puternic. Oportunitățile sunt distribuite inegal. Mult din potențialul copiilor mici este irosit. Vedem în alte țări că este mult mai puțin important în ce context social te-ai născut. Toți am vrea să fim acolo, în sfertul din dreapta-sus, unde performanțele sunt bune și șansele de educație sunt distribuite egal. Nimeni, nici o țară, nu își permite să ajungă acolo, unde performanța este slabă și inegalitățile sociale sunt mari. Apoi putem dezbate: este mai bine să ne aflăm acolo, unde performanțele sunt înalte cu prețul discrepanțelor uriașe? Sau e mai bine să ne preferăm echitatea și să acceptăm mediocritatea? Dar de fapt, dacă ne uităm aici cum arată situația țărilor, vedem că sunt multe țări care reușesc să îmbine performanța cu echitatea. De fapt, una din lecțiile importante pe care le învățăm din această comparație este că nu trebuie să compromitem echitatea pentru a obține performanța. Aceste țări obișnuiau să ofere performanță doar câtorva, iar acum le-o oferă tuturor. E o lecție importantă. În plus asta contrazice modelele educaționale ale multor țări care consideră că rolul lor este de a clasifica oamenii. Și încă de când s-au publicat rezultatele, factorii de decizie, cadrele didactice, cercetătorii din toată lumea au încercat să-și dea seama ce anume stă la baza succesului acelor sisteme.
Dar să ne întoarcem puțin și să ne uităm chiar la țările care au creat PISA. Le marchez acum cu buline colorate. Mărimea bulinelor o fac direct proporțională cu suma de bani alocată pentru elevii din aceste țări. Dacă banii ar spune totul despre calitatea rezultatelor la învățare, ați vedea toate bulinele mari în partea de sus, nu-i așa? Dar nu asta vedeți aici. Banii cheltuiți pentru fiecare elev justifică mai puțin de 20% din diferențele de performanță dintre aceste țări. Luxemburg, de pildă, cel mai scump sistem, nu are rezultate prea bune. Vedem aici că două țări care alocă sume asemănătoare obțin rezultate foarte diferite. Mai vedeți – și cred că e una din constatările cele mai încurajatoare – că nu mai trăim într-o lume pur și simplu împărțită în țări bogate și bine educate, și țări sărace și prost educate. O lecție foarte importantă.
Să analizăm acest lucru mai în detaliu. Punctul roșu indică suma alocată fiecărui elev în raport cu bunăstarea țării respective. Banii se pot cheltui plătind bine profesorii, și aici vedem Coreea, care investește mult în atragerea celor mai bune cadre didactice. Coreea investește de asemenea în mai multe ore de școală pe zi, ceea ce implică costuri suplimentare. Și nu în ultimul rând, coreenii vor ca profesorii lor nu numai să predea, ci să se și dezvolte. Ei investesc în dezvoltarea profesională și în colaborare și în multe alte lucruri. Toate astea costă bani. Cum își permite Coreea toate acestea? Răspunsul este că elevii coreeni învață în clase mai mari. Aceasta determină scăderea cheltuielilor. Mergem la următoarea țară de pe listă, Luxemburg, și vedem că punctul roșu este exact în același loc ca la Coreea, deci Luxemburg cheltuiește la fel pentru fiecare elev cât Coreea. Dar, știți, părinților, profesorilor și factorilor de decizie din Luxemburg le plac clasele mici. Da, e foarte plăcut când intri într-o clasă mică. Așa că și-au investit toți banii în asta, iar mărimea clasei, linia albastră, mărește costurile. Dar nici Luxemburgul nu are un buget infinit, iar consecința e că profesorii nu sunt plătiți foarte bine. Elevii nu stau multe ore la școală. Și practic profesorii au prea puțin timp să facă și altceva decât să predea. Vedem deci două țări care cheltuiesc banii foarte diferit, iar felul cum își cheltuiesc banii contează mult mai mult decât suma investită în învățământ.
Să ne întoarcem la anul 2000. Vă amintiți, este anul dinainte de inventarea iPodului. Așa arăta lumea atunci reflectată de rezultatele PISA. Primul lucru pe care-l observăm e că bulinele erau mai mici, nu-i așa? Se alocau mult mai puțini bani în învățământ, cam cu 35% mai puțin. Ne întrebăm deci, dacă educația s-a scumpit într-atât, s-a și îmbunătățit pe măsură? Iar adevărul dureros este că asta nu s-a întâmplat în multe țări. Dar unele țări au înregistrat îmbunătățiri impresionante. Germania, țara mea, în anul 2000 se încadra cel mai jos, rezultate sub medie, mari inegalități sociale. Și să ne amintim că Germania era una din acele țări care se situa foarte bine ca proporție a celor cu studii. Rezultate foarte dezamăgitoare. Lumea a fost șocată de rezultate. Și, pentru prima dată, dezbaterile publice din Germania au fost dominate luni întregi de învățământ. Nu impozitele, nici alte probleme, ci învățământul a fost în centrul discuțiilor publice. Apoi factorii de decizie au început să reacționeze. Guvernul federal a crescut masiv investițiile în învățământ. S-au făcut multe pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale elevilor imigranți sau cu dezavantaje sociale. Și cel mai interesant este că nu e vorba doar de a optimiza politicile existente, ci datele au schimbat radical unele convingeri și modele pe care se bazase învățământul în Germania. De exemplu, în trecut, educația copiilor foarte mici era văzută ca o chestiune de familie și s-au văzut cazuri când femeilor li se reproșa că-și neglijează responsabilitățile familiale dacă își trimiteau copiii la grădiniță. PISA a schimbat radical această dezbatere și a adus educația timpurie în centrul politicilor publice din Germania. Sau, tradițional, învățământul din Germania împarte copiii la vârsta de 10 ani, o vârstă foarte fragedă, între cei destinați să urmeze cariere intelectuale și ceilalți, meniți să lucreze pentru primii, asta mai ales urmărind criterii socio-economice. Acest mod de gândire este acum și el criticat. Multe schimbări.
Vestea bună e că, după nouă ani, se văd îmbunătățiri în calitate și echitate. Oamenii înfruntat problemele, au luat măsuri.
Să luăm Coreea, la celălalt capăt al spectrului. În anul 2000 Coreea avea deja un loc foarte bun, însă coreenii erau îngrijorați că doar o mică parte din elevi atingeau nivelurile superioare de performanță. S-au ocupat de problemă și Coreea a reușit să-și dubleze proporția de elevi cu performanță excelentă într-un deceniu, în domeniul cititului. Dacă ne concentrăm doar pe elevii cei mai inteligenți, e firesc să crească inegalitatea și observăm cum aceste buline s-au deplasat ușor în direcția opusă, dar și așa e o îmbunătățire considerabilă.
O restructurare a învățământului din Polonia a ajutat la reducerea considerabilă a diferențelor dintre școli, la reînvigorarea școlilor mai puțin performante și la creșterea performanțelor cu peste o jumătate de an școlar. Vedeți același lucru și la alte țări. Portugalia a reușit să-și consolideze sistemul școlar fragmentat, să ridice calitatea și să îmbunătățească echitatea. La fel și Ungaria.
Ceea ce vedeți de fapt e o mare schimbare. Chiar și cei care se plâng și spun că poziția relativă a țărilor în clasamentul PISA e doar un artefact al culturii, al factorilor economici, al problemelor sociale, al omogenității societăților și așa mai departe, trebuie să admită acum că învățământul se poate îmbunătăți. Știți, Polonia nu și-a modificat cultura, nu și-a schimbat economia, nu și-a schimbat componența populației. Nu și-a concediat profesorii. Și-a schimbat normele și practica învățământului. Foarte impresionant.
Toate acestea ridică desigur întrebarea: ce putem învăța de la aceste țări din sfertul verde, care au atins niveluri înalte de echitate, niveluri înalte de performanță, și au îmbunătățit rezultatele? Și desigur întrebarea este: ceea ce funcționează într-un context poate oferi un model altundeva? Desigur, nu putem să copiem pur și simplu sisteme educaționale întregi, dar aceste comparații au identificat o serie de factori comuni ai sistemelor performante. Toată lumea e de acord că educația e importantă. Toată lumea spune asta. Dar adevărata problemă este: cum echilibrezi această prioritate în raport cu alte priorități? Cum își plătesc țările cadrele didactice în comparație cu alte funcții de înaltă calificare? Ce-ai prefera să devină copilul tău, profesor sau avocat? Cum vorbește mass-media despre școli și profesori? Astea sunt întrebările critice, iar ceea ce am învățat prin PISA e că în sistemele educaționale performante conducătorii și-au convins cetățenii să facă alegeri care să prețuiască educația, viitorul lor, mai mult decât traiul de zi cu zi. Știți ce e interesant? Nu o să credeți, dar sunt țări în care locul cel mai atrăgător nu este mall-ul, ci școala. Aceste lucruri chiar există.
Dar prețuirea educației este doar o parte a peisajului. Cealaltă parte este încrederea că toți copiii sunt capabili de succes. Avem aici unele țări în care elevii sunt separați la o vârstă fragedă. Elevii sunt împărțiți, reflectând convingerea că doar unii copii pot atinge standarde de clasă mondială. De obicei asta se corelează cu mari inegalități sociale. Dacă mergem în Japonia în Asia, sau în Finlanda în Europa, părinții și profesorii din aceste țări insistă ca fiecare elev să reușească, iar asta se oglindește de fapt în comportamentul elevului. Când i-am întrebat pe elevi ce anume contează pentru a excela la matematică, elevii din America de Nord ne spun de obicei „Păi, talentul e totul. Dacă nu m-am născut un geniu în matematică, mai bine învăț altceva.” În Japonia 9 din 10 elevi spun „Depinde de investiția mea, de efortul meu”, iar asta e sugestiv pentru sistemul în care trăiesc.
În trecut, chiar dacă elevii erau diferiți, li se preda tuturor la fel. Cei cu rezultate bune la PISA acceptă bucuroși diversitatea și practicile pedagogice diferențiate. Ei își dau seama că elevii obișnuiți au talente extraordinare și personalizează oportunitățile de a învăța.
Sistemele performante au în comun și standarde clare și ambițioase în toate domeniile. Fiecare elev știe ce contează. Fiecare elev știe ce trebuie să facă pentru a reuși.
Iar calitatea unui sistem educațional nu e nicăieri mai presus de calitatea profesorilor. Sistemele performante sunt foarte atente în recrutarea și selecția profesorilor și felul cum îi instruiesc. Se urmărește cum se pot îmbunătăți rezultatele la profesorii aflați în situații dificile și cum e structurat salariul profesorilor. Se oferă și un mediu în care profesorii lucrează împreună pentru a crea metode eficiente. Se asigură căi inteligente pentru ca profesorii să avanseze în carierele lor. În sistemele școlare birocratice, profesorii sunt adesea lăsați singuri în clase cu un teanc de instrucțiuni despre ce să predea. Sistemele performante au criterii clare de performanță. Stabilesc standarde foarte ambițioase, dar apoi le dau profesorilor libertatea de a-și stabili singuri ce anume să le predea elevilor în ziua respectivă. În trecut educația însemna transmiterea înțelepciunii. Acum ne străduim să-i dăm omului puterea de a genera el însuși înțelepciune. Sistemele performante au renunțat la formele administrative de responsabilitate și comandă – și de fapt cum verifici în educație dacă oamenii fac ce li se se cere? – și au adoptat forme profesionale de organizare a activității. Le-au permis profesorilor să facă inovații în pedagogie. Le-au oferit modalități de dezvoltare pentru a crea practici pedagogice mai eficiente. Scopul în trecut era standardizarea și conformitatea. Sistemele performante i-au încurajat pe profesori și pe directorii de școli să fie inventivi. În trecut politica se concentra pe rezultate, pe furnizare. Sistemele performante i-au ajutat pe profesori și pe directorii de școli să privească înainte spre următorul profesor, spre următoarea școală din viața lor.
Și cele mai impresionant rezultat din sistemele de clasă mondială este că ele ating performanțe înalte la nivelul întregului sistem. Am văzut Finlanda ce rezultate bune are la PISA, dar ceea ce ne impresionează la Finlanda este că diferențele de performață ale elevilor sunt de doar 5% între școli. Fiecare școală reușește. Asta înseamnă că succesul este sistemic. Cum reușesc să facă asta? Investesc resurse acolo unde ele au efectul maxim. Atrag cei mai buni directori la cele mai dure școli și cei mai talentați profesori în clasele cu cele mai mari probleme.
Și nu în ultimul rând aceste țări își corelează metodele la nivelul tuturor politicilor publice. Le sporesc coerența pe intervale mari de timp și se asigură că ceea ce fac se aplică în mod consecvent.
Știm deci cum procedează sistemele de succes, dar încă nu știm cum să ne perfecționăm. Și asta e clar, și în asta constau unele limite ale comparațiilor internaționale ale PISA. Aici trebuie să intervină alte forme de cercetare și tocmai de ceea PISA nu se aventurează în a le spune țărilor ce să facă. Însă puterea programului stă în a le informa despre ceea ce fac alte țări. Iar exemplul PISA arată că datele pot fi mai puternice decât controlul administrativ al subvențiilor financiare prin care este condus de obicei un sistem de învățământ.
Știți, unii susțin că schimbarea administrației învățământului este ca și cum ai muta un cimitir. Nu te poți baza pe oamenii din sistem să te ajute. (Râsete) Dar PISA a arătat ce se poate face în învățământ. A ajutat țările să-și dea seama că îmbunătățirea este posibilă. A demascat pretextele celor mulțumiți de ei înșiși. Și a ajutat unele țări să-și stabilească sarcini semnificative prin obiective măsurabile atinse de liderii mondiali. Dacă putem ajuta fiecare copil, fiecare profesor, fiecare școală, fiecare director, fiecare părinte să vadă ce îmbunătățiri se pot face, că progresul în învățământ nu are limite, atunci am pus deja temelia pentru politici mai bune și vieți mai bune.”
De data aceasta am preferat să vă propun o dezbatere în loc de a-mi exprima propriile idei. E drept că nu m-am putut abține complet (comentariul cu Miorița și Fefeleaga).
Una din întrebările care rămân și la care prezentarea de mai sus nu răspunde complet este „care ar trebui să fie obiectivul educației?”. Pregătirea elevilor pentru a-și găsi un job interesant și bine plătit? Dezvoltarea unor standarde minime de civilizație? Nu vi s-a întâmplat să vă treziți înconjurați de troli agresivi și pisălogi, care vor neapărat ceva de la voi și care de obicei sunt și șefi? Poate că ar trebui măsurată creativitatea? În fond cine are chef să lucreze „la banda de montaj”?
Cred că de aici ar trebui început.
E drept ca invatamantul nostru e depasit,dar lectura este necesara.
Eu observ la tineri ca au sensibilitatea deviata,par insensibili,dar multi
se uita la telenovele,asculta manele,sensibilitatea lor e transformata in
slabiciune.La primele probleme de viatza clacheaza…..
Poti fi si sentimental si sensibil,dar si puternic.
Si in loc de Fefeleaga ce propui? Penthouse , Plai cu boi si pe la spate pe la spate ca asa vor femeile toate?
Imi aduci mainte de „puritanii” americani care vor sa cenzureze Romeo si Julita ca e „imorala” si nu poa fi studiata la scola da nu observa revistele pe care le prefera copii lor … Sau dementii care vor sa modifce textul Marseiezei (mai ales „que tes ensnis expirants” ) sau sa nu auda de Iliada, Cidul samd insa se fac ca nu observa ca tineretu”civilizat” incepe sa semene tot mai mult cu maorii asa cum erau reprezentati in sec XIX v de exhttp://www.tattooeasily.com/wp-content/uploads/2013/05/Maori-Tattoo-designs-3.jpg
Mai lipseste osul de gaina bagat in nas!!! Ca cu sarmna in nas am vazut destui!!!! (si acu 30 de ani asta era apopae injuratura „bagati-as sarma in nas!! )
@ Ghiță Bizonu’
Matematică, fizică, biologie… poate literatură universală.
PS: chestia cu „pe la spate, că…” mi se pare că-i invenția „domnilor”, însă nu insist ca să nu deturnăm discuția despre educație. Deși chiar și aici e nevoie de un pic de educație.
„The PISA mathematics literacy test asks students to apply their mathematical knowledge to solve problems set in real-world contexts. To solve the problems students must activate a number of mathematical competencies as well as a broad range of mathematical content knowledge. TIMSS, on the other hand, measures more traditional classroom content such as an understanding of fractions and decimals and the relationship between them (curriculum attainment). PISA claims to measure education’s application to real-life problems and lifelong learning (workforce knowledge).
In the reading test, „OECD/PISA does not measure the extent to which 15-year-old students are fluent readers or how competent they are at word recognition tasks or spelling.” Instead, they should be able to „construct, extend and reflect on the meaning of what they have read across a wide range of continuous and non-continuous texts.”
@ intrusul
Complet de acord. Lectura este absolut necesară. Aș extrapola și pentru media: film, muzică, nu doar lectură (carte). Însă așa cum spuneați și dumneavoastră sursele sunt vital importante. Altfel ajung consumatori de telenovele, manele și reviste de scandal.
De asta îmi plac conferințele TED, în relativ puține minute (maxim 20) se acoperă un subiect destul amplu. Apoi fiecare e liber să studieze și să aprofundeze. Sunt precum „trailer”-ele filmelor. În 90 de secunde ai un rezumat al unui film de oră și jumătate. Nu ține loc de film, ci doar îți stimuleaza apetitul de a-l vedea.
Recunosc că sunt fascinat de concizia (amestecată cu multă persuasiune) a acestor reclame.
Depanda de depanda ce vrei sa obtii…
In mod normal scoala obligatirie ar trebuiu sa scoata un leve care sa :
– se exprime in mod inteligibil , sa poata citi un text „normal” ( de ed cujm sa asambleze dulapul cumparat sub forma de placi) , sa scrie inlcusiv o cerere – de angalajre, de nu mia stiu ce …
– sa poata face un minim de calcule adica sa stie sa adune, sa scada, sa imnulteasca (tabala inmultirii artimetice nu sexuale) , sa imparta (tabla impartirii nu a a impartorii model Verus) , sa extraga radacina patrata, sa calculeze o arie sau un volum
– sa mai cunoasca cateva cestiuni precum cum sa ajunga la Giurgiu sau Suceava .
– sa mia stie cateceva despre parghii, samd .,
– sa aiba un minim de cunostinte despre cine este el (ca apartinator al unei comunitati numite Stat).
Cum isis face datoria scoala de azi ?
Eu as zice PROST!!!!
O fractriune dintre copii nu sunt doatati ptr a invata mai mult. Sunt oameni normali nu tampiti insa au o predominanta manuala in lobul frontal … iar altii devin prea „turbulenti” odata intrati in pubertate si gasesc cestii mai „importante” de facut . Adica su8nt lipsiti de disciplina necesara continuarii studiilor (cazul varului meu. Baiat extrem de inteligent , ma rog scapat din mama de tat’su [matusa a murit intr-un acident pe cat d etragic pe atata de stupid] care s-a multumit cu 8 clase [a 8ta cu greu] , scoala profesionala facuta .. neglijent fiind printre cei mai buni si care citea mult si eclectic. Adica si Monte Casino si Istoiria Religiilor de Eliade .. ba si manuale de facultate!!! Si mia sustinea ca daca bea de unu singur …. cel mai bun companion era o carte de .. filozofie!!! A „bagat” oe multi in cofa)
Invatamantul liceal este ptr cei care au o alta structura (adica manualitatea nu este predominanta) si sunt mai „diciplinati” (adica isi fac lectiile ca „trebuie” chiar si la materiile pe care le detesta)
In fine invatamantul superior este ptr o fractiune din populatia adulta , Cei care doresc o pregatire suprioara inclusiv in filozofeala si alte ologlei din astea .
Noi am facut o tampenie imnesa in numele „egalitatii” si „modernizari” plus „anticomunism” si „democratizare”
Am renuntat la examenul de intrare la liceu.. si am produs o bulibaeala cumplita. In plus asta a silit profesorii sa devina indulgenti (ca “inainte” putea fi unu Profesoru’ Cumplit care dadea note mici INSA elevii sai castigau la intrarea in liceeele “bune” de “elita”. Mia rau in scoala pirmara in clasele 6-8 am avut 2 profesori care imparteau clasa in “normalii” si “de la tine am mai multe pretentii” … si aia “de la tine” daca nu stiua de 12 + primeau 7 sau 8!!! )
Apoi am renuntat la scolile profesionale si am introdus liceul ptr toti. Si astfel unii au ajuns elevi de liceu cun niste note .. note care in anii 62-64 le “dadeau” drpetul sa ramana repetenti (juniori! Ciocu mic!!! Eu am avut in clasa a VII a coleg de 16 ani!! Prist nu era da’ golan cat cupriunde. Culmea pana prin clasa a Va fusese cat de cat peste medie insa dupa …. pubertatea si “umflarea taratei” plus lipsa curelelor de la babacu [Insa dupa niste ani ajuns tata …. mama ce si-a mustruluit baietii .. unii profi ajunsi battrani au ras ca l-au vazut mai des ca tata decat ca elev!!!) Asa ca unii elevi nu au cum promova bacul … fiindca nici scoala genrala nu ar fi putuit sa o termine!!
In fine avem o crestere exponentiala a studentilor. Si avem prea multi de diverse ologeli : filozofie, comunicare, sociologie, ziaristi , “studii europene” si “preferatii” mei “ absolventi de stiinte politice care nu citesc ziarele!!! (adica nu se intereseaza de infromatia politica la zi). Cu astoa ce dracu vreti sa faci ? O companie anual ar avea rost si loc insa ai o brigada care termina ologelile in fiecare an!!!!
Insa sa nu uitam – multe din prostelile astea – au fost importante din Vestul cel dezvoltata – unde au dat rezultate la fel de “impresionante” dpov al calitatii “produsului final” . Si citeam pe undeva ca si in SUA sunt “administratori de bloc” ( de fapt oamnei la toate) care au doctorate in doiverse ologeli si pot cita la nsesfarsit din Palton, Arendt, Hedeger ba poa si Tismaneanu. Insa SUA “importa” IT din India si Romania si fizicieni din India…
Fiindca venim acum la invatmantul superior ca bisnita . Ma miram ca atatia tineri romani “aplica” pentru studii in Anglia (fiul unei cunoscute a studiata sociologia in Anglia , masterat acolo – subect romanesc- acu frace si doctorat). Acu Criticatac imi explica http://www.criticatac.ro/24294/instantanee-contemporane-la-universitatea-din-patria-liberalismului-clasic/ e o bisnita sustinuta de credite pentru studii acordate de banci (hm.. e buna cestia cu creditu ptr studii .. INSA cum si de unde dracu’ va plati creditele un copr de armata de sociologi, stiinte politice,”stiinte ale pacii” , fi8lozofarzi si alte prostii din astea ?! Deocamdat nu importa decat ca bancherii primesc “bonusuri” pentru crteditele acordate!!! SI ca profesorii de nimic despre nimic consuma si au din ce castiga importatorii de chinezisme destul ca sa importe mercedesuri!! [Mercedes in tara lu’ Daimler, Jaguar si Rover dati-mi voie sa ma duc sa borasc nitel]) [Ma rog pauza a fost mai lunga cand mi-am amintit de Peugeot pe post de Austin sau Humber. Daca as fi englez as pune mana pe Sten!!!]
Si la noi atatea “facultari” si “universitati” tin de bisnita – de fapt prima “parti” a fots o “intreprindere” mica – a “Ecologica” inventia lu Drimmer Dolphi.
In fine mai trebuie sa observam ca are loc o mutatie la nivel mondial. In tarile dezvoltate scade numarul locurilor de munca necalificate (care devin si tot mai prost platite) si creste numarul locurilor de munca care cer cunostinte sa zicem medii ptr calificare … Si autiomatizarea samd face ca piata muncii sa se restranga .
Asa ca scoala mai capata si misunea de “tampon” sau de preferati “buffer”.. Se prelungeste scoala ca sa fie intarziata intrarea pe piata muncii a tinerilor. Hm.. Domnul Saulescu imi povestea ca la 14 ani era lucrator calificat si fiindca tatal sau murise era “cap de familie” si intrenea pe amma sa si 2 frati. (Asa ca la 14 ani juma barbati de 45 de ani ii ziceau “domnule Saulescu” ca deh erau egali – calificati si capi de familie)
Azi?
Azi tinerii sub 16 ani nu pot fi angajati!! Deci avem scoala generala de 10 ani!!! De fapt legelie romanesti sunt foparte instrictive. La inceput a fost scoala generala de 4 ani – majoritata copiilor la 12 ani treceau la “productia agricola” (tara “eminamente agricola” deh) si puteau face majoritatea lucrarilor (ma rog nu plugarit sau cosit .. asta spre 16 ani cand mai prindeau si “masa” corporala) (Insa trebe zis ca ucenicii de la Lemetru sau Malaxa aveau zilnic si 3 ore “teoretice” – ceva aritmetica, multa geometrie, ceva gramatica si lb romana si nitica istorie geografie :”ba sa nu fiti prosti!! Ce dracu noi la Malaxa nu suntem niste golani!!” si 4 ore la locu de munca)
Mai traziu a aparut scoala de 7 ani. Si primu cod al Muncii : vastra minima de angalajre : 14 ani!! Brusc ne reintaorcem la sistemu “capitalist” cu scoala primara si gimnaziu: I clase ptr tot copilul!!! Da vasrta de angajare creste la 15.
Si in fine vrasta de angajare creste la 16 ani. Si scoala generala crsste si ea la 10!!
Este o legatura inextricabila intre varsta de angajare si lungimea studiilor.
Scoala ca buffer. Ca lasati de capu lor puberii si adolescentii si-ar gasi prea multe de “facut” (ia neamule de aici : http://www.mediafax.ro/externe/agresiuni-comise-prin-knock-out-game-din-ce-in-ce-mai-frecvente-in-sua-si-marea-britanie-11716730 ) si deci ar fi bine sa fie “parcati” in niste clase ..
Fiindca scoala mai are un rol: ”socializarea” tinerilor. (Ca una dintre cele mai vechi probleme ale speciei umane este “domesticirea” tinerilor masculi sau canalizarea violentei lor naturale catre “in afara”).
Si poate aici sta explicatia cestiei cu liceu ptr toti prostii … Poa nu a fost o solutie doar “abramburica” ci “parcarea” integului contingent pana la 19 ani!!
Idem si cu studiile superioare “democratice” – mase mari de tineri sunt “oarcate” pnetru 3-4-5 ani In loc sa incercesa intre pe piata muncii la 14 ani majoritatea o face la 19 ani si o felie tot mai groasa la 23-25 de ani (varsta la care bunicii lor erau deja intrati pe piata muncii si aveau copii)
Insa trebuie sa zic ceva:invatamantul roimanesc nu era (este?!) chiar slab sub aspect al produslui final Numarul mare de progamatori , de medici , ingineri dati la “export” arata ca (avem) am avut o baza “buna” Ca “procentula” steam excelent!!
Ești în formă Ghiță! Îți răspund pe fugă de pe mobil și revin pe larg mai pe seară.
Eu sunt relativ mulțumit cu ce produce școala românească chiar și în prezent.
@ Ghiță Bizonu’
Knock-out game se practica și în România lui Ceaușescu. Idioți se găsesc pretutindeni. Nu aș generaliza.
PS: Ai văzut ce au postat deștepții de la Mediafax la sfârșitul articolului? Un link către un articol de referință: „Ce vor barbatii? Femei frumoase, masini puternice si tinute cu stil. Afla cum le poti avea pe toate cu numai 20 de lei!„
Pardon… era reclamă la „Plai cu boi”, „Go” cu Catrinel Menghia și Pro Motor. Trist.
Apropo de Playboy. Mi-a luat consoarta și mie numărul respectiv. Nu știu exact de ce. Cred că pentru are și un interviu cu Nicu Alifantis care pare (și este) om serios. Nici nu înțeleg de ce a acceptat să dea interviu penibililor de la revista respectivă. Hârtia valorează mai mult decât conținutul.
Nu se practica ca “game” . Ocazional cate un grup de tinere fiare (ca derbedei ar fi un termen prea onorant) ca sa “se distreze” luau pe unul la bataie si dupa ce il puneau jos il luau “la picioare” – din presa vremii stiu de 2 cazuri de tineri ucisi din “distractie”. Sau mai faceau unele la fel de “bune” gen “prima pereche care trece batem gagiul si violam gagica” . Rar , cate un adolescent dadea cu pumnu intr-o persona in varsta sa vaza cat de tare e el!!! Insa nu era vorba de “game” ci de iesiri de fiara (neplacute, insa cum ziceam domesticirea masculilor tineri este o veche problema a speciei umane) a unor juni care aveau sa zicem cam prea mult timp sa se plictiseasca si sa se tampeasca.
Cestia cu “game” arata insa depasirea unui prag social Sunt prosteli sa zicem “game” care cam neplacute pot fi in aunmite limite tolerate (“e tineri si prosti de bubuie!!”) insa aici este vorba despre agresiune pura … Pura 1000%. Nu mai este viorba despre cativa idioti ci de idiotizare masiva. Dezumanizare … recadere la stadiul de maimuta. Nu mai sunt cazuri izolate … Adica de la patologie individuala se trece la patologie de grup si apoi sociala. Nu mai este vorba ca exista o ;ipsa de “socilalizare” (adica domesticire) a tinerilor ci de fpatul ca agresiunea risca sa devina o metoda de “socializare”.
Reblogged this on Incercari and commented:
Articolul își sporește valoarea cu comentariile!
Așa este… Curaj! Spuneți-vă opiniile! Promit să temperez eu trolii (dacă apar). 🙂
Noi stam destul de prost la evaluările PISA.
Dar eu as începe dezbaterea de la ce așteptam fiecare dintre noi sa facă scoala pentru copilul propriu:
– sa-i ofere competente ca sa-si găsească un job bun?
– sa-l ajute sa-si găsească calea
– sa-l ajute sa fie un bun cetățean….
Si tot asa
Si apoi sa ne gândim ce ne-așteptam sa facă in general.
@ Observator
Ce mi se pare mie că lipsește din învățământul românesc este o abordare mai robustă a problemelor morale și legale. Am văzut de curând că tinerii absolvenți, are au aplicat pentru studii în Anglia, au semnat fără să clipească că au stat 3 ani în Anglia pentru a obține împrumutul oferit de statul englez (din banii contribuabililor englezi). Firește, mulți dintre ei au semnat o declarație falsă. Ceea ce (cred eu) este o infracțiune. Trist mod de a-ți începe viața de adult.
Acum englezii încearcă să recupereze banii de la tinerii studenți.
Wow… 7 „Like”-uri. Mă bucur că tema dezbaterii a plăcut. Ar fi nemaipomenit să ascultăm și opiniile voastre despre ce ar trebui să se întâmple cu școala românească.
Stimate Porthos,
Cred că unii dintre cei care au apreciat acest articol sunt pe o treaptă ierarhică de unde văd mult mai diluat problema învățământului de la noi (eu, cel puțin). Nu cred că am competența de a aprecia un întreg sistem. De la nivelul meu văd prea mulți titrați pentru care, fumatul într-o incintă este mai periculos pentru buna funcționare a unei instalații de o anumită complexitate decât, să zicem, competența mea în controlarea și conducerea acelei instalații. Precizez că în incintă este doar un calculator și nu se află în mediu exploziv! De la nuivelul meu, văd prea mulți titrați care dau dispoziții ce se află în contradicție cu procesul tehnologic la care fac referire! Știu că am nevoie de un sudor cu înaltă calificare și nu-l pot găsi, pentru că nu se mai școlarizează. Știu că tatăl meu a terminat școala de arte și meserii, prin anii ’40, iar dupa ce s-a pensionat, veneau ingineri la el pentru soluții tehnice! Știu că există ingineri și meseriași de foarte bună calitate, dar sunt din ce în ce mai puțini șii mai bătrâni.
Nu pot decât să apreciez comentariul lui Ghiță Bizonu’!
Iată ce am spus pe pagina mea, unde am reblogat acest articol:
„Cred că este pentru prima dată când găsesc lucrurile spuse pe numele lor adevărat. Oare ce ne dorim de la învățământ?
Eu aș dori pregătirea elevului pentru a face, nu pentru a primi. Nu vreau să primim slujbe, ci să facem în așa fel încât să fim căutați pentru o anumită slujbă! Vom crește PIB-ul cu sociologi? Cu meseriași buni, cu siguranță! Iar prin meseriaș înțeleg și inginerul foarte bine pregătit în domeniul său și doctorul și… mecanicul auto care le va depana autoturismul!”
Mulțumesc pentru că aveți răbdare cu mine!
@ Mugur
Porthos e suficient. 🙂 Mulțumim pentru comentariu.
Și la noi (în firmă) meseria face mai mult decât diplomele. Un tehnician telecom bun are salariul dublu față de un inginer fără experiență.
Îmi sună a imaginar, căci mult prea des este plătită diploma, nu competența!
800 euro pentru tehnicienii cu experiență (și vechime) versus 400 euro pentru juniorii cu diplomă. La asta se adaugă diurne (se pleacă des în afară) și prime. Iar firma e tot mai profitabilă. Acum încercăm să ne extindem și în Germania și Polonia. Primele contracte au apărut. 🙂
Aș spune că vă desfășurați activitatea într-un domeniu ce încă mai cunoaște dezvoltarea. Mai știu și că, în transmisia de date precum și în IT, se apreciază mai mult competența decât diploma.
În alte domenii, au rămas prea multe tare din sistemul în care toți trebuiau să aibă un serviciu și să primească un salariu. Ridicarea competenței la rang de cinste ar trebui să primeze cel puțin în sectorul privat! Din păcate și aici au rămas prea mulți manageri tributari vechiului sistem. Sau există ingerințe de altă factură, care nu merită a fi discutate în acest context.
Depanda de pv . De pe ce parte privesti Eu aș dori pregătirea elevului pentru a face, nu pentru a primi. Nu vreau să primim slujbe, ci să facem în așa fel încât să fim căutați pentru o anumită slujbă!
In mod normal cand te angajeaza careva „te primeste” … Tu „faci” o slujba pentru care „primesti” un salariu .
Uneori unii sunt cautati. De exemplu ti se sparge o teava .. vei „cauta” un instalator. De preferinta pe cel mai apropiat si disponibil (am unul in preajma… Il cam evit insa daca e 23 este singuril pe care il „caut”. Ca e scump foc insa el este mereu disponibil. Cica a lasat masa de revelion si a mers sa rezolve inundatia. INSA ….. A LUAT!!!! )
A da in mod normal nu te cauta nimeni. A da cativa sunt cautati, Cei mai buni. Si intotdeauna vro fi unii mai buni decat altii!!! Asa ca ci să facem în așa fel încât să fim căutați pentru o anumită slujbă! este doar o dorinta pioasa sau vorbe in vant.
Îmi cer scuze pentru utilizarea incorectă a termenilor!
Am dorit să spun că nu doresc să primesc în dar o slujbă, ci pentru că merit, prin ceea ce știu să fac și fac bine. Dumneavoastră căutați o persoană care să corespundă cerințelor pentru un anumit post. Nu mă căutați pe mine, Mugur, în mod special. Dar eu doresc să corespund cerințelor impuse pentru ocuparea postului.Și mi-aș dori ca din ce în ce mai mulți să corespundă cerințelor, pentru că în acest fel instituția în care lucrez va deveni mai eficientă, va putea obține rezultate financiare mai bune și implicit, ar putea să-și plătească mai bine angajații.
În altă ordine de idei, nu-mi convine ca în societatea în care lucrez să existe angajați icapabili de a-și executa toate sarcinile, pentru că, implicit, voi fi nevoit să suplinesc incompetența lor, ceea ce duce la înmulțirea activităților pe care voi fi obigat să le execut, pentru finalizarea produsului. Asta pentru că eu doresc să finalizez lucrurile, ca să-mi pot încasa retribuția muncii mele. Sunt societăți unde nimeni nu apreciază efortul meu suplimentar și nu este vorba de mine, Mugur, sau de societatea unde sunt eu angajat. Lucruri de acest gen se petrec în multe instituții, atât de stat, cât și private.
Ungurii (guvernanții) au luat-o razna de tot: „Ungaria: Serviciile de utilitate publică vor fi declarate activităţi non-profit” – punem pariu că va fi ca la noi pe vremea lui Ceaușescu?
„Fidesz, partidul aflat la guvernare in Ungaria, este pe cale de a initia un amendament constitutional prin care serviciile de utilitate devin activitati non-profit, scrie Magyar Hirlap.
Guvernul va discuta propunerea, iar Parlamentul o poate adopta in 2014, an electoral.
Initiativa va stipula ca orice profit din furnizarea gazului, electricitatii si altor utilitati va trebuie sa fie investit in alte servicii. Niciun profit obtinut din astfel de activitati nu va putea fi scos din tara.
Initiativa are nevoie de votul a doua treimi din voturile parlamentarilor pentru a fi adoptata, iar Fidesz detine aceasta majoritate. Va fi propusa in decembrie si poate fi adoptata in februarie.”
Ca si cand mie daca as detine utilitati in Ungaria mi-ar fi greu in loc sa-mi scot banii din dividende aferente profitului sa-i transfer pe facturi umflate de consultanta sau echipamente.
Guvernul nu se poate amesteca in structura mea de costuri decat cu inca o lege aberanta ca asta de mai sus, dupa care aberatia suprema o sa fie nationalizarea 🙂
O prezentare surprinzător de echilibrată (pentru un om de „stânga”) a domnului prim-vice-guvernator Florin Georgescu: „Decernarea titlului Doctor Honoris Causa al SNSPA d-lui prof. univ. dr. Florin Georgescu„. Firește nu lipsesc neo-keynesianismele de rigoare. 🙂
„Agenţia de rating Standard&Poor’s a îmbunătăţit perspectiva rating-ului României, pentru obligaţiunile pe termen scurt şi termen lung emise în monedă străină şi locală, de la stabilă la pozitivă, aceasta fiind prima modificare în sens pozitiv a perspectivei rating-ului României operată de S&P în ultimii cinci ani, precizează un comunicat al ministrului delegat pentru Buget, Liviu Voinea.”
Măi să fie… nu știu de ce, dar nu îmi vine să-l cred pe Liviu Voinea. Ok… Boc a fost un incompetent, dar nici Ponta nu-i vreo forță a naturii. Pun pariu că e din cauza recoltei. Prost să fii, noroc să ai.
Ce a zis Standard & Poor’s: „S&P May Raise Romania to Investment Grade Next Year” – acum am citit mai cu atenție: S&P a îmbunătățit… perspectiva ratingului. 🙂
„Standard & Poor’s increased the outlook of Romania’s junk credit rating to positive from stable and said it may upgrade it in the second half of next year depending on fiscal rigor and sales of state assets.
The Black Sea country’s long-term government bond rating was maintained at BB+, one level below investment grade and on par with Croatia and Indonesia, S&P said today in a statement.
Romania has struggled to shed its junk rating for five years, embarking on one of the European Union’s toughest austerity programs in 2010 by cutting state wages 25 percent and raising value-added tax by 5 percentage points. The government secured a third international bailout loan this year and has narrowed the budget gap to an estimated 2.5 percent of gross domestic product this year, from 7.2 percent in 2009.
“We could raise the ratings if the planned program of budgetary consolidation, public finance reform, and public enterprise restructuring is implemented in line with our expectations, while keeping external imbalances and financial sector stability in check,” S&P analysts Marko Mrsnik and Frank Gill, said in the statement.
The yield on Romania’s 2020 euro-denominated bonds fell three basis points, or 0.03 percentage point, to 4.09 percent at 11:08 a.m. in Bucharest, according to data compiled by Bloomberg. The cost of insuring its debt against non-payment for five years with credit-default swaps was up 2 basis points to 180. The leu was little changed at 4.453 per euro.”
Un test de rezistenta la populism, trecut cu brio. Deocamdata:
http://www.hotnews.ro/stiri-international-16066025-elvetienii-resping-prin-referendum-initiativa-1-12-care-propunea-limitarea-salariilor-managerilor.htm
Mai există și democrații cu cetățeni normali la cap. 🙂
„Elvetienii au votat duminica, intr-un referendum, impotriva limitarii salariilor sefilor de companii, arata primele date dupa inchiderea sectiilor de votare, la ora 11:00 GMT (13:00 ora Romaniei), anuntate de Television Suisse Romande, potrivit AFP.
Totodata, elvetienii au respins alte doua propuneri ce vizau asistenta financiara pentru familii si cresterea taxei de autostrada de la 40 de franci elvetieni la 100 de franci elvetieni (82 euro). In acest caz, rezultatul este unul surprinzator, Scrie agentia de presa franceza.”
Ceea ce mi se pare ABSOLUT NECESAR este acceptul contribuabililor pentru mărirea taxelor. La noi nesimțiții de guvernanți vor mări accizele la combustibil (și deci prețul la pompă) fără să întrebe pe nimeni.
Ar trebui introdus un amendament la Constituție care să interzică guvernaților să mărească sau să introducă vreo taxă fără un referendum valid cu adevărat (adică peste 51% din cei afectați care să voteze mărirea/introducerea taxei).
@ Mugur
IT&C-ul se dezvoltă în continuare exploziv, alimentat de faptul că mulțumită lui Dan Nica și Adrian Năstase, salariile programatorilor sunt scutite de impozit.
Ai perfectă dreptate. Cred că și alte ramuri ar fi meritat atenția guvernelor ce s-au succedat. De ce nu și învățământul? Pentru că eu simt o tendință de scădere intenționată a nivelului calitativ al acestuia.
9 like-uri… și cred că nu cunosc pe nimeni dintre cei are au dat like, deși mi-ar plăcea. Am citit cu plăcere poeziile Adeenei (am presupus că tu ești autoarea).
Prin geamul uşor aburit
Priveam cum ploaia s-a înteţit,
Şi se făcea că amândoi
Eram cuprinşi de calzi fiori.
Eram îmbrăţişaţi şi goi
În zilele cu calde ploi,
Într-o atmosferă de poveşti
Noi, singurii protagonişti.
O candelă ce-ardea uşor
Pe noptieră-n dormitor,
Şi-o sticlă cu vin roşu-aprins
Făceau ambientul de vis.
Iar noi actorii-n astă scenă
Încinşi precum cărbunii-n sobă,
Necontenit ne mângâiam
Şi cu săruturi ne-mbătam.
Dar dimineaţa a venit
Şi ceasul suna de trezit,
Când eu buimac-am constatat
Că-i vis, nimic adevărat.
Chiar ţi-a plăcut ? 😉
Tot de pe site-ul Adeenei:
@ pishky
Eu sunt din Tismana. 🙂
Mă iartă de îndrăzneală! Cred că Adeenei i-ar fi plăcut dacă lăsai un semn al trecerii tale pe acolo!
În ce privește grupul acesta de vizitatori, sunt dintre cei care mă vizitează uneori și au venit și pe aici, să vadă ce le-am recomandat. Mă încântă venirea lor și faptul că au apreciat articolul acesta!
Ai dreptate. Am dat Like. 🙂
Cu mine nu era o problemă, nu sunt vanitos și nici în căutare, cu orice preț, a audienței. Mulțumesc!
Pur și simplu mi-a plăcut blogul. 🙂
Hai sa va mai zic ceva ….despre invatamant public (asta ma intereseaza… pe banii babachii se poa studia si Klingona sau mai stiu eu ce traznaie din asta).
Societatea isi adpateaza invatamantul cf necesitailor ei .
In societaile agrar-traditionale este deja prea mult daca copilul invata sa citeascsa si s iscaleasca, sa numere si sa adune/scada. Restu se invata vazand si facand.
In societatile industriale copilul trebuie s ainvete mai mult. Ma rtog ala care se va face cizmar invata multe lucuri degeaba. Insa daca ai nevoie sa califici strungari sau operatori chimisti … se schimba calimatza. Asa ca nivelul general de instruire trebuie sa creasca – si ceva chime, si geometrie …
In societatile mai dezvoltate unde incepe sa se simta nevoia de functionari liceul devine normal – in mod traditional era ”elitist”.
Insa lucrurile s-au complicat – fie ca place sau nu! – v si asta http://vremea.forumgratuit.ro/t279-statul-mondial-al-fricii – o reordonare a argumetelor din romanul Frica al regretatului Michael Chrichton . Dar in zilele noastre sectoare intregi ale societatii duc o viata a mintii . In SUA si alte cateva state econmia se bazeaza astazi pe munca intelectuala . Treizeci si sase la suta dintre cei care muncesc astazi in SUA sunt angajati in sectorul cunoasterii . Asta insemana mai multi decat in productie . Aceasta a insemnat ca in ultimii 60 de ani a fost rentabil sa urmezi cursuri de invatamant superior chiar daca inclinatiile particulare erau mai terestre . Si universitatile au devenit tot mai interesate de bani si celebritate Adica daca “inainte” universitaile scapau de obsesia profitului ele au devenit si/sau centre de profit. Cu cresterea corespunzatoare de absolventi de diverse ologeli pana la proprotii .;.. sa zicem divizii de indivizi “specializati” in “gimnastica” si “acrobatie” verbala care nu fac decta s acreasca numarul functionarilor inutili (care nu numa ca iau bani fara nici un folos social dar mai si incurca!!) si sunt un potential pericol social (din randul “ologilor” s-au recrutat si grupurile anarho-teroriste gen Brigati Rossi) .
Cestia cu “piata” hotaraste nu tine in acest domeniu. Ca se egzista o prea mare cerere de locuri la ologeli (Si SUA au “descoperit” ca studentii amerloci nu prea doresc sa se faca ingineri, IT isti sau medici …. Prea multa munca !!) Si ar mai fi cestia ca “piata” are nevoie “acum” insa pregatirea dureaza cativa ani.
Asta inseamna ca este nevoie de o decizie sociala luata respinsabil la nivel inalt (adica Stat) bazat pe rapsunsurile (complicate) la cateva intrebari (simple):
– care sunt perspectivele noastre economice? Adica ce ramuri vrem sa dezvoltam?! (constructii de masini sau “comert” ? Germania a dorit masini SUA … a facut deficite imense)
– ce fel de societate dorim sa construim ?! (una care sa produca produse utile sau sau “derivate” care sa jongleze cu banii altora?!)
In functie de aceste rapsunsuri se va face si sistemul de invatamant.
Cu aplicatie la articolil citata de Porthos …
Coreea de Sud a urmat o politica (as zice agresiva) de crestere economica bazata pe industrializare. Ponetru asta si-a calibrat si invatamantul . General si generos (microbuze scolare gratuite, o masa calda la cantina scolii cu asta se lauda ultimul dictator militar al Coreii de Sud. Si tot el zicea “clasa mijlocie care ne constesta (conducerea militara) este creatia noastra!” ) orientat spre cunostinte practice (matematica, fizica, samd) care sa pregateasca califcari de calitate si identitate nationala (buna! Ca mandria este un puternic motor economic al Coreii!) si care a dfus la perormante “neplacute ptr latii; Deja in 70 erau americani scarbiti ca coreenii nu le mai cumpara masinile unelte da mia rau ii concureaza !! Prin anii 90 masinile coreene erau “standardu” pentru americanu care nu avea bani da dorea o masina noua. In 2000 germanii s ebucurau ca Hyundaiurile se vand prost la mana a doua (calitatea dind egala cu cea germanicica!!) Ma rog Daewii si Samsung aui luat plasa.. insa Hyundai a ramas – mai ieftin si s epare ca de o calitate remarcabila..Incep chiar si sa inoveze .. (Insa nu pra imi pasa de afrimatia ca elevii coreeni nu erua straluciti la citit… Ei folosesc ideograme gen chinez. Asta inseamna ca in mod normal ai mai multi elevi excelenti la matematica si fizica decat capabili sa citeasca texte clasice. In Europa e invers – ca orice prost poa tine minte 2 duzini de caractere. Ma rog alfabetu chirilic are nitel mai multe insa ca sa citetsi un articol simplu de ziar chinez trebe sa cunosti numa 800!!! Ma rog asta imi zicea o absolventa de chineza.)
Iar celalt exemplu Luxemburgu… Ei ei. Alta mancare de peste. Luxemburgu a fots unu dintre perdaantii anilor 70-80 . Era prea angrenat in siderurgie si conexe. Si dupa o analiza a hotarat ca o sa se a[ice de “afaceri” banci si altele – le gouvernement luxembourgeois invoque un objectif « politique » ou « social » visant à augmenter, de manière significative, la part des résidents du Luxembourg, diplômés de l’enseignement supérieur, et d’assurer la transition de l’économie luxembourgeoise vers une économie de la connaissance. Deci si-a “calibrat” invatamantul ca atare. Ma rog au acum niste necazuri cu vecini care ar vrea sa obtina si ei avantajele luxemburghezilor ca cica sa nu fie discriminati. (cautati affaire C-20/12 Elodie Giersch e.a. / Luxembourg).
Deci avem 2 cazuri in care societatile ca atare (nu’ numa’ guvernu’ ori Statu’ ci si intreprinzatorii, sindicatele, cetateanu’ ) si-au pus niste intrebari si si-au asumat niste sarcini (inclusiv finaciare) pentru a atinge niste obiective generale. Si Finlanda la fel. A iinceput undevca destul de jos si azi este destul de sus (insa daca zic Finlanda.. Ei a fost unu mic razboi de iarna in care rusii au invata sa respcecte pe finalndezi. Insa in rezbelu ala ncii un finlandez nu a fost erou stand la Londra !!! Avocati , directori, bancheri au fots ofiteri superiori care au luptat si uneori au murit. La noi “eroii” gen Ratiu sau Cioran … )
De fapt toate tarile de pe primele 5 locuri PISA suntb tari in care invatamantul a fost program national asumat in vederea unei dezvoltari economice care .. ei da a fots “controlata” . Ca cei mai buni planificatori ecvonomieic la nigel natinala au fots .. japonzezii si coreeni. Si chiar daca Singapore este considerat un stat f liberal dpv economic fiti voi fara grija .. daca “scurmati” veti gasi si politici statale care au favorizat anume dezvoltari (implictit au defavorizat altele). (A sa nu uitam Singapore este insa un stat “neliberal” sub alte aspecte – daca ai droguri te spanzura. Daca altceva puscarie de te saturi. Insa daca o femeie trebuie ca la 00:30 sa iasa din casa .. iese fara sa ii fie frica .. daca pateste ceva turbeaza politia de cate “cravase” primeste de la guvern!! Sunt fruntasi si in ce priveste pedepsirea faptelor penale. Si intr-un Stat din asta elevu’ stie ca el trebuie sa invete nu sa se distreze la scoala!!!)
Se putea ca Porthos să nu-şi arunce mucii prin fasole cu al lui dispreţ pentru Mioriţa şi alte cele repere naţionale de care se leapădă precum celălalt iscariotean ?!
În rest, noroc de intervenţiile bizonului, ca de obicei bine ţintite şi la obiect, sau de apariţia acestui mugur de practică îmbinată cu o teorie solidă 🙄
Intresant mi se pare că japonezii îi învaţă pe cei mici, în primii 8 -10 ani de şcoală, doar limba maternă, noţiuni elementare de matematică ( cam ce arăta bizonul), geografia şi istoria Japoniei, sport, muzică şi o limbă străină.
După aceea, în funcţie de abililităţi şi aptitudini se merge pe anumite specializări strict opţionale !
Şi în tot acest timp condiţii excepţionale de studiu, cazare şi masă ( toate gratuite!), dar şi petrecere organizată a timpului extraşcolar .
O diferenţă ca de la cer la pământ între ceea ce se face în ţările foste capitaliste 🙄
Azi doar corporatiste, unde banul crează monştri de tot felul :
Unii care ucid cu arme, alţii prin discriminare, nepăsare şi indiferenţă, la fel de criminale pentru tinerii ajunşi în situaţia de a fi la mâna parveniţilor de tot felul !
Cum le stii tu pe toate bobocule ! Dar ia spune-ne in Israel cum e ? La PISA nu stiu cum stau dar la numarul de premii Nobel pe cap de locuitor sunt primii !
Tu de Paulescu ai auzit ?
Sau doar de cap de locuitor cu ciupilici în vârf ?!
Dacă eşti român eşti mai mult decât imbecil şi oricât de mult i-ai servi, tot ca o slugă mizerabilă o să sfârşeşti !
Eşti întruchiparea fidelă a ceea ce ei numesc „goi” !
Nici măcar milă nu-mi poţi inspira, iar sila te-ar înnobila, perfectă lichea 😉 !
Testul PISA masoara „la ce sunt buni efectiv” tinerii de 15 ani ? Haida-de ! Dupa parerea mea nici un test grila nu poate sa produca decat o idee vaga despre calitatea unui sistem educational. Mult mai realiste mi se par testele in care lasi elevul sa se exprime, dar alea costa bani, cineva trebuie sa-si stoarca mintea sa le compuna, si mai ales, altcineva trebuie sa se chinuie cu adevarat sa le corecteze.
Toti care participam aici am trecut la 14 ani (nu 15 ca PISA) examenul de admitere la liceu. Nu inteleg de ce nu s-a imbunatatit examenul ala, de ce a trebuit sa se arunce pe fereastra o traditie nu tocmai rea si de ce crede cineva ca mult-trambitata PISA ar fi mai valoroasa ? Da, examenul ala era tare prost gandit la romana pentru ca incuraja invatatul pe de rost a la Trasnea; dar la matematica era tare bine gandit si putea cu usurinta sa includa probleme cu aplicatii practice, fiind capabil sa masoare logica si capacitatea de inovatie muult mai bine decat orice test grila trecut, prezent sau viitor.
Cine este Paulescu, pentru ca tot l-a mentionat vacornita cufurita pe nume Radu Humor ? Subiectul e cumva legat de cel al educatiei, pentru ca este produsul unei perioade expirate, dar care merita studiata din istoria Romaniei.
Paulescu a fost un om de stiinta remarcabil, mai ales in ceea ce priveste rezultatele pe care le-a obtinut cat a lucrat in Franta. Obiectul lui de cercetare a fost insulina, si desi a fost primul care a izolat un extract de insulina care a avut un efect demonstrat pe un caine, nu a obtinut din pacate premiul Nobel pentru medicina pentru ca suedezii au considerat ca o echipa canadiana il merita, extractul celor din urma putand fi utilizat la oameni. Ma rog, se poate discuta la nesfarsit daca trebuiau sa aibe Nobelul impreuna sau nu, etc.
Paulescu a fost si produsul unei perioade execrabile din istoria Romaniei, fiind un antisemit convins. Atat de rau virusat, incat si-a permis sa scrie, ca om de stiinta, ca evreii sunt degenerati pentru ca creierul lor e mai mic decat al arianilor (si ca exemplu a dat pe Anatole France – care nu e evreu, pe Einstein – considerat de toti oamenii de stiinta care se respecta ca unul dintre cei mai mari oameni de stiinta ai secolului XX, poate cel mai mare, si Henri Bergson – premiu Nobel in literatura).
Un cacat de om ca altfel nu s-ar putea spune, dar un om de stiinta demn de luat in seama. In ce-l priveste pe porcul din Humor, el nu e decat un cacat. Care nu are nici macar circumstanta atenuanta de a fi trait intr-o societate bolnava cum era cea din Europa anilor ’30. El e produsul indigen al scolii romanesti de dupa anii ’50, dovada vie ca neamul prost, ignoranta si fanatismul pot oricand sa faca un amestec exploziv in orice secol, organizare economica sau sociala.
Calm Radu, calm. Deși trebuie să recunosc că îmi e imposibil să te contrazic. 🙂
Radule
mai incet cu „curectitudinea” politica.
Sunt 2 cresti separate meritele lui Paulescu si opiniile sale antisemite. Si la fel mai incet cu istericalele si produsul unei perioade execrabile din istoria Romaniei, fiind un antisemit convins. ptr unele detalii vezi aici :
http://vremea.forumgratuit.ro/t517-in-judeos
A dracului de epoca execrabila exact atunci si mai ales in tara in care evreii au avit primul teatru (in idis ca ivriotu nu se inventase), in tara si epoca in care au tinut primul congres sionist ( Focșani 30- 31 decembrie 1881) , din care a pronit prima alia carea infiintat primele colonii : Roș Pina și Zihron Iacov. tara de unde au luata imnul Hativka si imn care l-au cantat prima data!!
Cat despre cartea care iti trezeste entuzsiasmul .. ei bine am citit-o. Daca cerceatrile medicale au fots originale si novatioare nu acelasi lucru pot spune despre carte., Cel putin in partile antievreiesti este de o platitudine .. o pura compliatie de surse austriece, germane, franceze plus alte occidentale!
Sa nu uiti ca era si spoca in care cuvantul „rasa” se folosea cu o usurinta incredibila azi („triumful rasei capetiene asupra rasei carolingiene” scris pe undeva Micheet. Hm Capetienii „rasa”!). Este si epoca in care Tratatul asuroa inegalitatii raselor umane a conteluyi de Gobineau trecea drept lucrare serioasa „stiimtifica” (da.. de serioasa este serioasa.. o masiva compolialre de surse antice de o plictisitoare acribie . Ma rog nu am citit-o am rasfoit-o .. cum ziceam plictistoare rau ). Intersanta este ca acest frabcez este cel care lasnereaza mituyul marilor dolicocefali blonzi care a dat mitul supraomului nordic .
Iar cestia cu creierul .. era la moda pana acu vreo 40 de ani.. Cand s-au mai descoperit catesceva legat de fiziologia si anatomia creierului. Ca acum cestia cu dimensiunea creierului a ajuns si subiect de gluma la adresa europenilor .. caci este adevarat ca negrii au in gnl 1240 cm cubi de creier ins aeuripenii au cam 1360 in timp ce chinezii au in medie 1450….
Ma rog intre tiumpo au mai evoita niste cunostimnte (si sunt unii care sustin ca o societate de oameni cu un IQ de peste 160 nu ar putea exista. Fiindca prea si-ar urmari fiecare interesul … A s emai oibserva ca avem si un mit cu IQ ul … cei cu coeficenti cei mai mari nu sunt nepoarat cei mai „reusiti” nici in profesii nicic ca realizari sociale. De ex cred ca Henry Ford I ul ar fi stata prost … d;aua a ajuns pesemene Imparatul Automobilelor in timpu sau. Sau cicva Al Capone ar fi avut un IQ de copil de 12 ani … cestie ce ma face sa ma intreb cat de „moroni” erau judecatirii si politicienii pe care ii platea!! ;is sociertatea iancehehe din anii aia.. Ce adunatura de tampiti daca Marele Al era atat de „inteligent”)
A da.,Evreii stau bine si in alte domenii : ia de aici http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Jewish_American_mobsters
Si o plecaciune ptr Jake „Greasy Thumb” Guzik , contabiulu lu Al Capone cel care a intridus si cestia cu „spalatul banilor”/ Da in privinta asta is mai discreti cu „performatele” .. Oare de ce?!
Porthos mai zisem ceva despre gangsterii astia. De ce nu a aparut? Ceva cenzura cumva?!
@ Ghiță Bizonu’
Cenzură la tine!? Te-ai prostit? Am verificat, nici în spam nu a ajuns. Meandrele WordPress-ului… Mai scrie o dată din amintiri. Ar fi păcat să ratăm ideea.
Cu Radu, vezi că și el zice cam același lucru despre Paulescu.
La partea cu evreii, pe cuvânt dacă înțeleg ce vrei. Mie mi se pare că avem atât de multe lucruri în comun, încât un român antisemit mi se pare la fel de normal ca un vegetarian canibal.
Mda.. au fots unele proesteli la wordpres ieri si azi dimineata. Scuze
Insa ce nu intelegi ? Daca nu accepti ca ei iti sunt superiori , ca e mai destpeti decat tine , ca fut mai bine decat tine samd esti antisemit!!! Daca zici ca nu vrei sa imparticu ei ce e al tau – de fapt cu nimeni! – esti antisemit ba poa genocidar. Daca nu accepti traznaile sioniste apai esti antisemit!! (si astfel sunt si evrei ba si rabini antisemiti )
Hai sa iti mai detaliez. Noi romanii estem antisemiti de cand e lumea si pamantu ca in sec XIX nu am vrut sa dam cetatenie unor emigranti de data recenta care nici limba tarii nu o vorbeau. Noi suntem xenofobi ca zicem ca exista o continuitate daco-romana pe aici ..
Ei bine insa unii cu bunicii ingropati la Dorohoi, cu strastrabuniici ingropati undeva prin Galitia considera ca este normal ca sa dea navala cu pistolu’ in mana peste ciuhapii din Palestina :”ba neamu vostru de venetici veniti de numa 1600 de ani uscheala ba ca aici este pamantul stramosului meu David!!” si ala nu este xenofob , rasist samd. Si ca a fots a dracului de normal ca in 1946 niste coloni emigrati de data recenta sa faca campanie de atentate teroriste cica lupta de „eliberare nationala” impotriva „ocupantului britanic” … Si ce este la fel de normal ca ala de care zic sa se planga ca romanii e antisemiti si zenofobi ca nu au acordat automat cetatenie unor emigranti galitieni (care mai erau si rupti in cur, paduchiosi si habauci!!! Din neferice ptr ei .,,, ei stiu ca portretu asta nu este exagerat)
Ei bine nu suport ca altu sa imi reproseze proastele naravuri pe care le are si el din plin!!! Ca odata am pus alaturi pe coloane seprate care ar fi defectele tipice ale romanilor si care ale evreilor. Si stii ceva ? ERAU ACELEASI!!! Asa ca sa nu ma judece pe mine ca impart cu ei acelasi defecte!!!
Aviz matorilor : nu sunt antisemit., Fiindca nu am vazut antisemit care sa nu fie convins ca evreii sunt mai desptepti, mai grozavi mai… ca „ei” consuc lumea samd. Eu nu sunt convins .Dimpotriva! Si destul de egoist sa nu doresc ca gastele altuia sa manance din traista mea !!
A da,
Mi-am iesit din pepenim cu ocazia preznetarii Raportului Wiessel .
Ma org lucram (pe calculator, prgram ) insa puteam auzi . AM retinut:
1) Romanii au erau hotarati – mai hotarati ca nemtii sa extermine pe toti evreii. Pana si nemtii s-ar fi speriat de celeritate si au zis bre mai usor!!
2)Romanii au facut treaba pe jumatate din cauza ca e :
a)prea mandri si laudorosi ei vor sa faca titu singuri asa ca au refuzat cooperarea germana (oameni scoliti, isntruiti, civilizati in stare sa duca la indeplinire un prgram indelungat)
b)imbecili din nastere si nu au capacitatea necesara sa se concentreze asupra unui obiectiv!!
b)sunt dezorganizati din fire (a se vedea b)
c)sunt firi corupte
d)sunt duplicitari asa ca in 1943 date fiind carenetele de caracter ale romanilor au incetata genocidul in loc sa il inteteasca…..
Pe undeva ungurul Witzel lasa sa se inteleaga ca conationali sai au fost in schimb un model de consecventa, de corectitidine,civilizatie , de eficienta samd lichidand atatia evrei pe ultima suta de metri!!!!
Bun acept cestiile de la 2 INSA in imprejurile date ar fi fots cazul de un Slava Domnului nu de un scuipat in obraz !!!
Asa ca Radu si prosteala lui cu Israelu … . A da. De accord ca multui evrei au primit premiul Nobel (desi zau nu stiu ptr ce Witzelu da la literatura e multe din astea) INSA el zice Israel. Ori cei mai multi nu sunt .nu au fost israelieni!! Adcia cam asa – de de imi impui dom’le nationalismu altuia?!
Ghita,
Daca e sa respectam adevraul istoric, trebuie sa spunem ca evreii nu „s-au dus cu pistolul” peste locuitorii din Palestina. Nu, britanicii le-au dat acest drept, prin Declaratia Balfour, pentru ca doreau sa le castige bunavointa (mai ales evreilor bogati) din perspectiva WWI.
http://en.wikipedia.org/wiki/Balfour_Declaration
Apoi, pana la WWII , au fost o politica la doua capete pe care a dus-o Marea Britanie, care, in aceasta privinta, isi merit supra-numele de „perfidul Albion”.
Ce s-a intamplat dupa WWII, e alta poveste si daca doresti, pot elabora: a fost un amestec de culpabilitate din partea Marilor Puteri pentru cum i-au abandonat pe evrei in timpul WWII (Anglia si Elvetia au acordat extrem de putine vize evreilor care doreau sa scape din infernul lui Hitler, SUA -idem, a acordat foarte putine; Franta si Olanda au fost pline de colaborationisti, care i-au „turnat” Gestapoului, etc). +, politica dubla din partea Marii Britanii (sa nu uitam, Palestina era inca sub mandat britanic) la care se adauga lipsa de gandire strategica din partea arabilor, care au refuzat planul initial al ONU: doua state si Ierusalimul teritoriu admnistrat international.
E un subiect mult mai complicat decat pare la prima vedere sau decat doreste o parte sau alta sa il prezinte.
Din nou, incredibil, dar adevarat:
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-16074741-voinea-acciza-carburanti-este-masura-pentru-evita-deflatia-care-dus-recesiune.htm
Liviu Voinea:
„Aceasta masura are rolul de a evita deflatia, care este mult mai periculoasa decat inflatia. Toata Europa are problema asta, pana si Germania se confrunta cu deflatia. Japoniei i-au luat 20 de ani sa iasa din deflatie. Inflatia duce la crestere economica, deflatia la somaj si recesiune, nu am auzit de deflatie care sa fi dus la crestere economica”
Astfel de afirmatii au darul sa-mi ridice intotdeauna sangele in cap si sa ma faca sa consider economistii o plaga. Sau cel putin pe unii dintre ei.
Considerate corect, inflatia sau deflatia ar trebui sa exprime cresterea sau scaderea productiei de bani. Ca mediu de schimb, banii au influenta asupra modului in care economia se dezvolta, nici un dubiu. Dar Dl. Voinea intelege prin deflatie cu siguranta altceva: scaderea preturilor. Intelegeti dumneavoastra? Ne paste marele pericol al scaderii preturilor, daca nu avem grija sa mai introducem cate o acciza. Nu stiu care este ingredientul principal intr-o astfel de afirmatie, prostia sau ipocrizia, cert este ca abunda din amandoua. Discutia despre deflatie poate deveni ampla, insa ceea ce pana si un copil ar putea pricepe, este faptul ca o scadere a preturilor este INTOTDEAUNA in interesul consumatorului si a puterii sale de cumparare. Pe de alta parte, acelasi copil ar pricepe ca la o putere de cumparare data, chiar si pentru produsele cu cerere elastica, cresterea de preturi conduce la scaderea consumului, ceea ce afecteaza in mod direct pe furnizori si profitul acestora, (tinand cont ca acciza nu le revine), care vor cauta la randul lor sa-si ajusteze costurile. Rezultatul este o ajustare prin diminuare in tot lantul – unde este dezvoltarea?
Eu am renunțat să-l mai iau în seamă pe „economistul” Voinea. Mă întreb când va realiza și Ponta (care oricum habar nu are de economie) că imbecilitățile debitate de Liviu Voinea sunt bomboana de pe coliva credibilității (economice a) guvernului său.
2 thos
Voinea arunca cu vorbe ca sa ameteasca gutzanu. Precum teptualii cu pretentii hartisice zic “procesului de sublimare interioară a socialului în autenticitatea eului creator” (?!?) sau mecanicu puturos explica profei de literatrura ca iscarea elipsoidala cohlenderului aflat intr-un spatiu trapeozidal duce la oscilatii neamortizate si ca deci .. Ati inteles? Nu? Pai astea nu sunt zise ca au un inteles ci doar ca par a avea unu “adanc” si “stiintific” . Asa si cu zilele lu’ Voinea care nu poa zice ca scroafa e moarta in cotineata!!!! Asa ca iecsplica “avantajele”.Marketing adica.
Ar mai fi si explicatia ca junioru asta este si el un rebut provocat de tampenia cu comenriile obligatorii de la literatura romana. (v mai jos).
In ambele variante ramane betia de cuvinte….
INSA deflatia nu este ceva placut. Este nasoala . Ca in mod normal nu scad doar preturile de consum ci si veniturile (veniturtile majoritatii consumatorilor sunt preturi ale muncii lor .. care scad si ele!!). NU este vorba dopar de scaderea preturilor ci a intregii mmase monetare!!! Insa este o zona economica care “refuza” sa scada : beneficiile celor mari! Mari bancheri, mari afaceristi. Nu maruntisurile afacerilor (care si ei sunt “laminati”) .
Ghiță,
Un secretar de stat la Finanțe nu are voie „să arunce cu vorbe”. Credibilitatea în fața piețelor financiare e mai importantă decât „marketingul” discutabil de care ziceai tu.
Eu sunt de părere că Voinea e pur și simplu un tâmpițel ajuns ministru.
Si8 meu la fel!!!
Ca e tampit.
Isna pieteloe pot fi multumite. Ca de tampiti au nevoie!!!
Ghita,
Uite premiile Nobel israeliene:
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Nobel_laureates_by_country#Israel
Na, eu eram mai familiarizat cu cele din chimie, si acolo au 6 in ultimii zece ani ! Din Israel, scoliti in Israel, si e impresionant ca despre scoala in Israel nu se poate vorbi decat dupa 1950. In plus vorbim de o tara cu cati, 4 milioane oameni ? Acuma nu vreau sa mai prelungesc discutia ca n-are rost, nu asta era subiectul, desi eu zic ca in cadrul unui subiect despre educatie merita studiat si cazul Israelului : nu stiu cum or fi la PISA, deci la medie, dar scolile lor de excelenta trebuie ca sunt intr-adevar … excelente !!
Pe blogul asta nu s-a discutat despre evrei nici la + nici la – pana cand a aparut zevzecul de Radu Humor care nici el nu stie de ce pentru ca nu a vazut unul in fata, dar uraste, asa de neam prost ce e … evreii. Tu vad ca ai ce ai cu Elie Wiesel. Ma rog, e treaba ta. Constata insa ca a trecut multa apa pe Bistrita, ca nu e nici un evreu in Romania care „sa-ti manance din traista”, si ca nu-ti cere nimeni sa declari ca-s mai destepti sau mai grozavi (genetic) decat romanii.
In alta ordine de idei, Slava Domnului ca nu-s multi sa gandeasca ca tine, ca eu unul n-as fi putut pleca de pe „pamantul stramosilor mei” fara sa calc pe pamantul stramosilor altora. Din fericire sunt si locuri pe Pamant unde te poti duce si daca respecti legile esti lasat in pace. In Romania se pare ca desi au plecat vreo doua milioane, „stramosii” tot nu le dau pace celor ramasi si le trimit tot felul de cosmaruri cu „venetici rupti in cur si paduchiosi”.
Premiile Nobel au devenit o afacere şi-n 80% din cazuri intră pe mâna unor indivizi fără scrupule, dar încă plini de bani !
De aici şi procentele astea ridicole, care pentru cei care a nu numai că au dat faţă-n faţă, dar au mai şi văzut ce le poate pielea unor asemenea creatori de medaliaţi fără prepuţ, reprezintă doar exemplficarea tupeului şi lipsei de fair-play a acestor umflaţi cu pompa tiparniţelor de bani !
Ca să nu mai amintesc de nonvaloarea socio-umană a unor descoperiri premiate …..
Propun înlocuirea premiilor Nobel cu premiile Humor cu Prepuț.
La o mica verificare
1. Arieh Warshel, Chemistry, 2013 : cariera sa este legata de Cambridge si Harward . si USC . Deci sa zic asa american sub pavilion strain
2. Michael Levitt*, born in South Africa, Chemistry, 2013 Alt american sub pavilion strain In plus pregatirea sa este legata de A\RSA si Anglia.
3. Dan Shechtman, Chemistry, 2011 Cam legat si el de SUA. Ma rog tin minte ceva ca in 82 s-a zis de cvasicristale si un soi ciudat de simetrie (mai citeam inca Stiinta si Tehnica)
4. Ada E. Yonath, Chemistry, 2009 Preragtire israeliana. Insa totuso 17 ani cu Max Planck Institute … cred ca au contat!!
5. Robert Aumann, born in Germany, Economics, 2005 . Da pregatirea sa este americana!!!! Adica luceu, studii superioare diplome in SUA.
6. Aaron Ciechanover, Chemistry, 2004 Asta da este produs siarelina 100%.
7. Avram Hershko, born in Hungary, Chemistry, 2004 Si el produs uisareleian 100%
8. Daniel Kahneman, Economics, 2002 cam american sub pavilion strain .. SI straniu cvum un psiholog sa ia premiul ptr econnomie .. Asta ma face sa ma gandesc la ciudateniile economice de azi ..
Hm .. insa era vorba despre scoala israeliana si performatele ei. Asta ar exlude pe pe unii dintre recipendari. Si am avea doar 3 care sunt rodul scolii israeline.
Si acu sa ma ocup de alti recipendari :
9. Yitzhak Rabin, Peace, 1994Generral . fots yterosit Haganah …
10. Shimon Peres, born in what was then Poland, now Belarus, Peace, 1994 Haganah apoi planificator al razboiului din 1956 .. Bravos!!!
11. Menachem Begin, born in what was then Russia, now Belarus, Peace, 1978 SI mai bine a fost in Irgun!!
Numa unu si unu. Nu inteleg de ce unii sunt sucariti ca si Yasser Arafata a primit premiul Nobel ptr Pace. Insa Begin … ei bine a fost pregatit in Polonia si apoi s-a repezit pana in Palestina cu pistolu in mana : “uscheala ba!! Aici e pamantul meu!!!”
De faot tu demonstrezi ca nu reusesti sa pricepesti cam nimic . Era vorba despre calitatea medie a invatamantului . Nu despre premii Nobel , nu despre excelenta ci despre calitatea medie a elevilor ..
Acum mai detaliat – testu ala PISA s-ar putea sa fie deficient sub unele specte. Fiindca una este sa ai un invatamant cu 3 –7 viteze (pentru idioti, pentru sarantoci, pentru exceptionali, pentri bogatasi ) care produce cateva “elite” (pe bune sau false) si restu morroni sau mai rau si alta un invatamant egalitar care produce un elev de o calitate medie acceptabila . Parca ar fi aici ceva zis “indicele dezvoltarii umane” INSA ar fi de dicutat daca tetstele PISA discern intre diversele “calitati medii acceptabile” .. fiindca media unora ar putea sa fie elita altora (sau coada) .. Adica ca cum sa iti zic asa mai simplu .. ca la sport – una e sa ai cativa sportivi de elita si alta sa ai “sport de masa” .. chiar daca nu ai medalii prea multe ai o populatie mai “activa”, mai sanatoasa si inainte vreme aveai recruti si “valabili” …
Singuru’ lucru pe care l-ai demonstrat este curectitudinea politica .. sub forma de pupat tuhas. Si ca nu prea poti sa intelegi ce citesti ca eu unul n-as fi putut pleca de pe “pamantul stramosilor mei” fara sa calc pe pamantul stramosilor altora. Daca nu ma insel matale ai ajuns in Canada. Lasand la o parte faptul ca indienii au fost .. cum au fost tratati de “civilizati” se pare ca nu intelegi faptul ca eu vorbeam despre un altfel de emigranti :colonizatoirii cu arma in mana!!! Din fericire sunt si locuri pe Pamant unde te poti duce si daca respecti legile esti lasat in pace. Sa sii ca si in Romania .. Insa devii “criptic” ca cand scrii In Romania se pare ca desi au plecat vreo doua milioane, “stramosii” tot nu le dau pace celor ramasi si le trimit tot felul de cosmaruri cu “venetici rupti in cur si paduchiosi” . Asta ma face sa cred ca de fapt nici nu ai inteles ce am scirs si mai rau nici nu intelegi ce scrii .. (Cu adaugirea ca imi aduce aminte de obsesia imbecila a antismeitilor inerbelici care “vedeau” vreo 2 milioane de evrei prin Romania. Sa inteleg ca lep[-ia furat din intelepciune?!) Unicu lucru car el-ai comunicat este ca ma consideri un rebut de la inlatimea curectitudinii tale si ca de fpat tu arucni fraze fara sa le intelegi. Pesemne ca totusi ai auzit ceva despre metecii emigranti care…
Cred ca esti inca unu din rebuturile provocate de “comentariile obligatorii” Da, examenul ala era tare prost gandit la romana pentru ca incuraja invatatul pe de rost a la Trasnea;.. eu am prins o epoca mai buna in care se preda schema de “analiza literara” pe care trebuia sa o respecti INSA pe care o completai dupa talentul tau – si am avut un coleg care starnea rasul prin stilul telegrafic …Insa nu invatai in tampenie “comentarii” ci trebuia sa zici/scrii ce era in “opera” analizata … De memorat se memorau numai poeziile (puteai sa inveti doar cateva versuri …. Pana la urma profa s-a prins ca in gnl desi faceam o “analiza” ca la carte … nu retineam decat 4-6 versuri. Ma rog a pus-o dracu’ sa ma scoata la tabla ptr Bacovia … dupa 3 minute m-a trimis furioasa in banca .. fara sa imi dea nota. Sa fim cinstiti il detest si fara sa imi pese de un eventual 3 mi-am “dat drumul”.) Insa comentarile obligatorii au dat cam 30% rebuturi – adica indivizi care nu prea pot intelege ce citesc , nici ce zic doar incearca sa “sune bine” fiindca bietii elevi nu erau lasati sa zica ce au citit ei …
Dar inaite sa te las .. sunt sigur ca invatamantul israelian are mare grija sa intareasca sentimentul identitar al elevilor … si pun pariu ca si altii ..
E cumplit atunci când prostia se întâlneşte cu neghiobia, dar şi cu teama că dacă nu dai cum trebuie din coadă, s-ar putea să ţi se taie.
Nu coada, ci stipendiile pentru cel mai bine plătit job, pentru care nu trebuie să ai nimic. Ci, să n-ai :
ruşine, teamă de ridicol şi alt mod de a câştiga bani decât lingând în tuhăs urmaşii foştilor “venetici rupti in cur si paduchiosi”, azi ajunşi a avea cu totul altfel de „păduchi”, la fel de dispuşi să piş(t)e la ordin.
Aşa cum face această scursură prelinsă până dincolo de baltă 🙄
Pfuiiii!
@ Radu Humor
Păstrează un limbaj civilizat sau dispari.
Este vreun indiciu care este metoda dupa care se dau aceste teste? Toti copiii dintr-o tara dau aceste teste, sau doar un anumit numar? Daca dau doar un anumit numar, cum sint alesi copiii respectivi?
Cred ca e esentiala intrebarea asta si chiar ma manca limba: Testele PISA sunt date de toti sau doar de unii ? Probabil de unii, ar costa prea mult, dar acei unii sunt alesi la intamplare ? Ca sunt sigur ca daca alegi pe spranceana cele mai bune 100 clase a IX-a din toata tara se poate obtine un scor de ramane toata lumea cu gura cascata.
De multe decenii au fost elabirate metode statistice de alegere aleatorie a esantioanelor. Nu ma intreba ca nu am invatat asa ceva si in plus ar fi prea mult de explicat.
in Bild am Sonntag, de duminica, era o statistica de ce-si doresc nemtii de la guvern. Pe primul loc cu, daca nu ma-nsel, 90 de procente era dorinta de a se mari fondurile pt. scoli, mult peste alte dorinte „sociale”, sanatate sau pensie sau probleme ecologice.
Cert e ca, in ultimii ani, s-au facut progrese considerabile in educatie, au existat si exista multe programe de incurajare a studiului.
Guvernu, la presiunea firmelor, se vaita ca nu e suficienta forta de munca calificata, chestie cumva mincinoasa, firmele se vaita nu ca ar exista prea putini calificati ci ca fiind putini nu exista concurenta pe piata muncii si trebuie sa-i plateasca f. bine.
poate ca ati auzit de unu din cele mai mari contracte din istorie de peste 100 de miliarde, dat de Abu Dhabi pt. avioane Boeing si Airbus. Arabii au un program de aviatie impresionant, construiesc sase aeroporturi internationale, au si vor avea o multime de aviatie, in curind vor fi saiba turnanta a lumii, de la NY la Peking, sau Johannensburg nu se va mai face escala la Frankfurt sau Paris sau Amsterdam ci in Abu Dhabi. Aeroporturile sunt deschise 24 din 24, nimeni nu a protestat ca-i zgomot, nimeni nu a plins de mila pasarilor migratoare care sunt lovite de avioane.
da se vorbea de educatie, arabii au inceput constructia unui oras universitar unic in lume, numai pt. studenti, picant e ca va fi si cel mai ecologic oras din lume, toata energia consumata va fi ecologica, in mare parte solara.
oare ce fel de societate e asta araba? E comunista, capitalista, de democratie nici nu poate fi vorba!? Nu cumva e celebra dictatura luminata?
Ghita Bizonu,
Majoritatea oamenilor de stiinta valorosi se muta de la o Universitate la alta. Fiecare poate pe urma sa isi dea cu parerea care Universitate l-a influentat mai mult, dar realitatea e ca se misca mai ceva ca episcopii romano-catolici in secolele de aur ale religiei. Astia sunt insa israelieni, adica au cetatenia statului Israel, ca tot spuneai tu ca le-am bagat eu pe gat cu forta apartenenta la Israel.
Fa bine si remarca ca raspunsul meu, care te-a facut sa te simti jignit, a fost pe masura celui compus de tine:
„Asa ca Radu si prosteala lui cu Israelu … . A da. De accord ca multui evrei au primit premiul Nobel (desi zau nu stiu ptr ce Witzelu da la literatura e multe din astea) INSA el zice Israel. Ori cei mai multi nu sunt .nu au fost israelieni!! Adcia cam asa – de de imi impui dom’le nationalismu altuia?!”
Ramane cum am zis : impui nationalismul altora!
Si ai incearca sa explci ca sa inteleg si eu ce ai vrut sa zici cand ai scris :
Din fericire sunt si locuri pe Pamant unde te poti duce si daca respecti legile esti lasat in pace. In Romania se pare ca desi au plecat vreo doua milioane, “stramosii” tot nu le dau pace celor ramasi si le trimit tot felul de cosmaruri cu “venetici rupti in cur si paduchiosi”
Care doua milioane au plecat ? De evrei? De bajeniti economic in urma marilor „succesuri” ale „democratiei” ?!
De care stramosi vorbesti?! Aia de prin cimitirele galitiene?!
Si sa stii ceva – emigratia evreiasca cand a aparut dintai in Moldova apoi si in Tara Romaneasca era compus mai ales din rupti in cur, nu prea curati, nu prea culti , imbracati in caftane orientale , cei mai multi habotnici religiosi de mai „mare” dragul. „Emanciparea” lor a inceput cu o emancipare din „fundăturile fanatismului talmudic” (asta este citata dintr-un autor evreu) IAR Romania cea descrisa ca ultra-antisemita a fost in multe privinte tara in care au inceput aceasta emancipare!!! Care le-a permis emanciparea bga le-a dat si idei ….
Si nu uita – tu ai pus Isaraeleul in discutie … Discutia ar fi fost educatia si dupa parerea mea in primul radn educatia din Romania.
Si ciocu mic din intamplare cam stiu care au fost „roadele” pretimnsei „modernizari” a ivatamantului din anii 70-80. Elevi care termina liceul si au un nivel de pregatire inferor absolventilor de gimnaziu din anii 50 .. de asta se plang francezii , englezii .. In America acu 20 de ani un amirla era exasperat – 1/3 din navele US Navy nu8 ar fi putit fi utilizate in caz de „frota majora” din cauza analfabetilor… Intreprinderi care organizau cursuri serale obligatorii pentru trinerii angajati ,, sa ii invete sa citeasca si sa intelaga ce citesc!!!!
Asta ar fi subectu’ nu sa iti inghit admiratia cvasireligioasa fata de un alt neam.. A da. Cica are numa 50 de ani. Da profesorii de acolo care au invatat scoala prin Romania sau Rusia nu se pun ?! De unde crezi ca a aparut scoala israeliana? Din cei educati in alte parti .,… (na un caz sa zicem mai bizar. Iuliu Poper „imparatul Patagoniei” . Intrat in istorie ca roman. Ei bine era evreu nadcut in Romania. El si-a zis roman, a fots injurat/urat saum laudat ca roman sa fie primit!!! Chiar daca scolarizarea sa liceala are unele „meandre” birocratice ei bine a fost primita in Romania!!! … ) Findca draCul meu desi mi se cnata despre marele rol al ontelctualilor evrei din Romania eu am imprsia ca de fapt Romania a avut un mare rol in emanciparea intelectuala a evreilor si ca p[oate. fara Romania nu ar fi existat Israel.
@ Ghiță Bizonu’
„Însă piețele pot fi multumite. Ca de tampiti au nevoie!!!” – cum să fie mulțumite „piețele”? Și de ce crezi că e (au) nevoie de tâmpiți? Tâmpiții ajunși în funcții importante produc doar dezastre pentru toți.
„De multe decenii au fost elabirate metode statistice de alegere aleatorie a esantioanelor. Nu ma intreba ca nu am invatat asa ceva si in plus ar fi prea mult de explicat.” – ești o forță a naturii. Data viitoare postează și locul de muncă, să știe lumea cu ce programator în Visual Basic stă de vorbă. 🙂
Un tampit este mai usor de „convins”. Un tampit este un concurent in minus.
Un tampit este un consumator perfect. Fiindca tampitii pot sa fie unifotmizati in materie de gusturi, preferintge si sa rapsunda „instant” . Piata are nevoie de consumatri standardizati fie ca este vorba de blugi sau de idei!!! Ce naiba cum ti-ar fi mai usor daca ai fi carciumar: sa ai un client care sa se multumeasca cu un vin alb sau unu avizat care sa te aia cu podgoria si soiul ?! (asta ma oripileaza la filmele americane .. nu zic deact „un pahar de vin” sau „un wisky” Pe vemuri cand bantuiam locantele nu ziceam un coniac ci „Dunarea”, Milcov”, „Murlfatlar” dupa chef si uneori bani)
Da sunt o forta a naturii .. Ce tu nu ai auzit de unele lucruri ca exista insa nu poti explica fiindca nu ai invatat si oricum in plus ar fi prea mult de explicat? Si statistica pe care am invatat-o nu cuprindea si metodele de stabiliere a esantioanelor „reprezentative”. Sau cumva crezi ca stabilirea esantioanelor se face prin inspiratie divina? Eventual se merge la o ghicitoare in bobi?!
Eu barem as stii unde sa ma duc sa aflu. Pe cine sa intreb …
SI poa ar fi mai bine sa ii intrebi pe cei doi cam ce studii si cata minte au de pin intrebari asa de „abisale” ….
Si sa continui despre invatamant.
“Detaliam ” lui Radu “roadele” pretinsei “modernizari” cf vederilor diversilor ologi (soci, pisici, polit samd) care dupa 68 au incercata sa “reformeze” ivatamantul. A iesit o “reforma” cam cum armata “reformeaza” (adica aunca la gunoi) .
Ma enerveaza cestia aia cu În trecut educația însemna transmiterea înțelepciunii. Acum ne străduim să-i dăm omului puterea de a genera el însuși înțelepciune. bla bla cu Scopul în trecut era standardizarea și conformitatea. Sistemele performante i-au încurajat pe profesori și pe directorii de școli să fie inventivi. Cum rezuma Jean Cau (autor de dreapta , “abeletele”sale erau celebre) “acum scoala a renuntat sa-o mai inete pe eleci ci ii invata ca sa invete iar rezultatul este ca acum nu mai stiu tabla inmultiri”. Scoala de multe ori a ajuns un spatiu privilegiat al lipsei de responsabilitate. A familiei (care zice sa il educe scoala), a sistemului de invatamant (care se imbata cu cuvinte) . a societaii (care s eintreaba “oputem ingradi libertatea copiilor?” da cand le interzic minorilor sa se imbete in baruri nu o fi incalcare a liberatii?!) samd samd.
Dimncate am cetit eu cam peste tot in lumea “civilizata” nivelul “produsului final” al invatamantului general este .. nesatisfacator . Creste numarul de analfabeti functionali (cica ar putea citi INSA nu inteleg ce citesc) , cunostintele generale sunt inlocuite printr-o gimanstica verbala si in gnl toti au mari dificulotati sa faca legatura intre ce stiu si ce vad. Chiar si cvi cu studfioio superioare au dificultai in a discene intre teoria pura (care este infailibila!) si aplicarea ei practica … cu “mentiune” speciala ptr “ologi” care arunca cu referinte de la Arendt la Zarahustra fara sa le pese ca daca te uiti prin prejur lucrurile parca stau altfel si ajungem la bizarerii frizand cretinismul : Ausgistul era “liberal”, Cleopatra era “socilalista”, “socialismul real” era cica “capitalism de stat” si nimeni nu brea s ainvete din istorie nici cand este experienta d evoiata. Acu este p®ostmodernism cica si putem sa dam noi sensuri vechilor notiuni. In mod arbitrar. Totu e sa citezi corespunzator – precum scolasticii evului mediu care citau autorii “cu autoritate” fara sa mai priveasca si obectu (Aristotel sau un copist a gresit si a scris ca furnica are 8 picoare. 8 picioare au zis toti invatatii pana cand Line a numarat!!!).
Aici as baga si cretinismul comnetariilor obligatori care a nenorocit cateava contingente de elevi , poa o generatie . Odata am cetit si eu un “comentariu” si m-am ingrozit : limbajul era destul de dificil pentru majoritatea populatiei adulte scolarizate mediu insa ar fi trenuit invata “ca pe apa” de catre elevi de 14-15 ani!!! 4 pagini de comnatriu despre o poezie care incaprea pe ¾ pagina!!! In loc sa silesti8 elevul sa citeasca naibii “opera” il silesti sa citeasca vorbaria inepta a unui “specialist” (cu derogare). Asta deja fratilor inseamna bine ati (re)venit in Evul Mediu!!”.. Dupa 90 nu a fost desfiintata aceasta teribila scoala de tampeala ci aurmat “refroma Marga”
Si aici ajung la o lata tampenie. “Egalitatea” .
Sa ne intelegem “ invatamantul (public da si privat) trebuie sa ofere un “produs final” de o anumita calitate. Adica un minim de cunostinte (si abilitatea de a se folosi de ele) . Egalitatea cunostintelor este un deziderat insa .. sunt variatii prea mari. Lobul frontal al unor indivizi au o predominanta a centrului “manual” si acestia nu vor putea niciodata sa ajunga la mari performante intelctuale. Insa sunt domenii in care abilitatile lor “compenseaza” din plin (am un cunoscut .. repara si “ce nu stie” . Nu il intreabati de ce si cum .. ca el “gandeste” cu mainile sau cum zice un altu care e inginer – eu stiu sa explic de ce face da nu si cum face!!!). Altii au o predominata a centrului vorbirii (tot in lobul frontal) si jongleaza cu ideile de tot felul (centru asta raspunde si de abstractiuni) da unii isi dau cu ciocanu in deste sau au dificulotai sda isi lege sireturile ( cazuri extreme). Samd samd.
Asa ca o egalitate “standard” a produsului final … ramane un deziderat pios (ha! ca la tevile ghimtuite … fiecare are “amprenta” ei unica.. desi sunt priduse standard)
De aici o defectiune a “modernizarii” – scaderea fortata a nivelului. Mai ales daca promovarea la liceu nu se face prin concurs prtofii nu mmai pot face diferentierea in “normalii” si “de la tine am mai multe pretentii”… iar elevul care era “defavorizat” se cam lasa pe tanjala ca el oricum obtine un 10 sau 9 . Aici as zice si cestiile alea cu intrari la facultate pe baza de dosar .. Zeci , sute de levi de liceu cu medii generale de 9,70 pana la 10 ?! Dfupa parereea mea nu avem un spor de genii sau o epidemie de “tocilari” ci avem de-a face cu o scadere a pretentiilor profesorilor (alta poveste.. Elev de liceu … bun la matematica. Profu il aia de-l rupea. Ajunsese sa ii dea subiect de extremporal separat!!! Unleve bun la matematica lua 10 , insa asta persecuatu primea doar 6 hai 7. Totusi prea golan sa fie “olimpic”.. Oersecuuatu defavorizat a inytrat la matematica fluierand , a facut doi ani intr-unul ca atunci cand intrase in facuktate stia matematica la nivel de anul 2!! Da nota gen 8-10 anul 2!! Azi e prin SUA cica superplatit si “nederanjat” adica patronii se poarta cu “manusi” . Da’ cred ca un merit a avut si profu’ “afurisit” )
Si am mari dubii in ce priveste invatamantul finlandez : dar ceea ce ne impresionează la Finlanda este că diferențele de performață ale elevilor sunt de doar 5% între școli. Si pe mine ma “impresioneaza” in sens negativ. Ori Finlandezii s-au umplut de mici genii sau mai sigur ca testele PISA au o hiba … Ce dracu o imprastiere din asta statistic este cam ciudata (iar zic despre arme. O arma de inalta calitate , montata intr-o menghina tzapana are cam aceiasi abatere la 100 de cartuse trase. Atunci cum dracu ai aceiais abatare la o tara intreaga? Chiar daca populatia este redusa , eu zic ca este o aberatie statistica ) Presupun ca de fapt testele sunt cam prea “culante”.
Adevarul este ca in procesul de invatare se desprinde in mod natural o “elita” . o masa “mediocra” (insa mediocritatea asta acopera o plaja larga … pe vremea “mea” in Bucuresti licenii mediocri cuprindeau mediocrii spre slabi de la liceele “mari”, elevii bunicei de la cele “normale” si pe cei mai buni de la liceeel gen Silvia sau Aurel Vlaicu)
Si o franja destul de larga de loaze ( de la tampiti-tampiti natur , la cei mai “putin dotati” [insa unii dintre astia au o predominata manuala si sunt “elita” in ce priveste unele abilitati] la puturosi pana la indivizi indisciplinati in care “s-a umflat tarata” prea devreme)
A da. Sa ne intelegem : eu ma consider un mediocru (asta nu inseamna ca totusi in unele domenii sunt superior multora cu pretentii ca ar fi belita teleptuala.)
Nu putem egaliza decat in “jos” . Acum depinde cat de “jos” punem stacheta. Analfabetism? Alfabetizare? 4 clase? 7-8 clase “facute” la nivelul din anii 50-70?! (nivel mai ridicat decat credeti. Mia ales daca il comparam cu absolventii de liceu de dupa 80. Valabil pentrtu toata Europa plus America de Nord)
A nu se uita cat de jois punem stacheta defineste si nivelul mediu si are rlevanta si pentru “elita”.. Adicva daca va fi chiar “elita” sau doar chiro in tara orbilor.
Asta ma face sa zic ceva despre “elita”. In mod normal unii copii au dotari naturale peste medie. Cei cu talent la muzica sunt inm general depistai rapid si indrumati catre o educatie specializata. Putini dintre ei vor ajunge mari interpreti, compozitori sau dirjori (nu se pun guristii si guristele de azi) . Unii mai agili sunt depistati si preagtaiti ca sportivi. Problema este a celor mai dotati spre cele abstracte. Rari si rareori selectai si tratati ca atare. O societate serioasa ar trebui sa isi puna problema acestor talente .. A ca majoritatea vor razbi .. e una. Insa sa scurtezi drumul este alta. Imi aduc aminte ca am auzit ca in URSS erau “vanati” in mod special cei cu inclinatii mmatematice. Bagati in scoli speciale (la o adica familia preimea slujbe si locuinta in lata localitate). Scoala era specoala numai sub aspect matematic.. rstul pregatirii (limba rusa, geografie , muzica samd) era progama “nromala” Insa cand tineri terminau liceul (la rusi este de 10 ani) ei erau de fapt .. absolventi ai faculatii de matematica!!! Cu sut direct la “aspirantura” (doctoranzi) si cand altii terminau facultatea ei erau deja doctori in matematica!! (si “dispareau” din peisaj… rachete.. arme nucleare, alte cestii din astea mai “obscure”. Nu le duceti grija – in anii aia erau tinuti “in puf” )
Scuzati digresiunea.. Cred ca o tara care isi doreste o generatie bine pregatita nu trebuie sa uite sa “vaneze” astfel de talente si sa le acorde o pregatire de exceptie … chiar supra-elitara .
Insa mai este un insa Inegalitatea nu este doar biologica si individuala. Este si sociala. Mai ales in doimeniul invatamantului.
Cei bogati isi vor permite o educatie peste media normala (chiar daca nu vor .. parinti exigenti vor gasi modalitati de constrangere). In cercuri inchise . Caci marea atrativiatte a unor centre univerisitare precum Yale vine si din “catalogul” studentilor … Aici copii elitei sociale se frecventeaza intre ei .. se faureasc viitoarele legatiruir ale elitei.
Daca modelul este preluat si de restul societaii si par prea multe scoli particulare destinate clasei medii vei segrega societatea intre natiunea celor care au si natiunea sarantocilor.
Cu aduagirea ca invatamtul ramas public va produce rebuturi pe banda rulanta.
Care rebuturi vor atarna ca piatra de moara fiindca nu evi avea destui oameni calificati si daca SUA isi permit sa ”importe” calificati alte economii sunt condamnate la stagnare si mai rau.
Un sistem inegalitar poate fi atractiv poentru unele minti … Insa la ceva este totuysi buna PISA aia : primele clasate sunt tarile care au acordat o mare atentie invatamantului public dar aceste tari sunt si tari care au cunoscut o ascensiune economica uneori zisa “agresiva”. Si aceste tari au introdus un sistem egalitar : acorda sanse mari so elvolpor din familii sarace. Si au obtinut forta de munca necesara recolarii economice. Daca sar fi bazat pe “legile pietei” … ar fi rams unde erau ..
Un ultim aspect. Chiar daca in mod normal procesul de invatamat segrega elevii in elevi buni, nmediocri si loaze este gresit sa institui un sistem care sa “progameze” evolutia socio=profesionala a elevului de la varste f tinere – 10-12-14 ani. O parte dintre “esecuri” se pot datora unei pubertati precoce, unei familii care isi indruma gresit copilul , altor motive ce nu tin de o inaptitudine funciara a individului. Unii dintre acestia isi
pot reveni” ceva mai tarziu . Un sistem de invatamant inteligent va avea “portite” pentru acestia. Invatamant seral (si unu care a golanit prea mult pe la 14-16 ani va”recupera” la 26 ) . “Filiere” diverse care permit “recuperari” partiale – adica unu care s-a multumit ca adolescent sa fie doar mecanic auto ca sa aibe iute banul lui sa poate “sunta” cumva sietemul si sa devina ceva zis “subinginer” caz in care epxerineta profesioanala si scoala facuta mai tarzou de pot pitenta reciproc . Sau mdeulul francez a celor n “bacuri” care dau posibilitatea pregatrii superioare in domenii presatbilite (mandrul nostru minstru al invatamantului – mandru ca a busit nu stiu cati elevi- este posesroul unui bac “profesional” in chimie.. Adica a putut face DOAR chimie .
Bine-ntels o societate inegalitara care vede inegalitatea ca un scop si subdezvoltarea ca un ideal va considera aceste posbilitati ca inacceptabile (si iar zci de Funeriu care e ca spanzuratu care face elogiul funiei – in Franta anilor 60 el ar fi fots doar un laborant.)
Mananci cacat. Funeriu a fost olimpic international si balcanic la chimie inainte sa fuga in Franta. Ai participat la vreo olimpiada ? Ai ramas cu impresia ca poti reusi daca stii o materie si numai una ? Uite, pentru cultura ta generala, ia de aici subiectele la internationala de chimie din Finlanda (la care am impresia ca a fost Funeriu, in ’88) si rumega: ai impresia ca stiind „numai chimie” cum declari tu pricepi spre exemplu doar prima problema, legata de numerele cuantice intr-o lume bidimensionala si structura sistemului periodic in 2D ?
Dă clic pentru a accesa part4-icho-16-20.pdf
Ia documentul si clateste-ti ochii direct la pagina 384 ca sa vezi enuntul, solutiile sunt foarte schematice.
Daca te tin bojocii apleaca-te si peste celelalte probleme, daca nu … mananca cacat inainte cu Funeriu laborant !
Nici nu mai vorbesc despre publicatiile lui din doctorat pentru ca mi-as raci gura de pomana: esti un invidios ranchiunos incapabil sa recunosti meritele altora !
Iar in ceea ce priveste Bacul francez, iarasi vorbesti ca sa nu taci: l-a trecut inclusiv la franceza si la matematica, nu exista Bac la o singura disciplina, desi a fugit in Franta in ultimul an de liceu si a trebuit deci sa invete franceza cat de bine putea in cateva luni.
Porthos,
M-am enervat prea tare si comentariul asta nu-mi face cinste. Sterge-l, te rog.
daca ar fi fost ceva de capu lu Funeriu ar fi muncit in domeniu in care, dupa spusele tale, era o eminenta. Cum poate o mare speranta stiintifica sa ajunga pupicuristu unui marinar beat? Cum ii vorba din batrini, spune-mi cu cine te-nsotesti… Fii sigur ca daca cindva ar fi stiut ceva chimie azi nu mai stie nimic, in stiinta si tehnica de ani a intrerupe citva timp e egal cu anularea diplomelor.
Unde eşti Porthos, să(-ţ)i ştergi „produsul” ?!
Radule
In legatura cu comentariul care chiar daca nu ti-o face cinste insa devolopeaza “modul” tau de “gandire” ….
In primul rand am o intrebare : tu intelegi ceva din enunturile de la problemele alea de chimie la pagina 384 ? A da care pagina 384 ? Ca PDF ul indicat de tine are doar 110 pagini!!! Poti cumva explica acest mister?
Ma rog lasand la o parte paginile lipsa (sau prezente doar in imaginatia ta bogata) sa iti zic .. nu cred ca ai stii. Careva care ar stii nu ar pune intrebari bascalios-ignare despre metodele statistice .. Ar stii ca sunt si niste cestii care nu se invata la scoala ci la universiati specializate.
A da. Nu inteleg si nici nu cer sa imi explice careva. Ca ar dura prea mult si nu s-ar merita efortul alauia sa ma dascaleasca (ca sa uit imediat)
Acum trecand la subectu desfranatului (adica fara frau, adica dezlantuit) tau entuziasm encomiastiac arata-mi te rog unde am scris eu dspre el ca stiind “numai chimie” Adica ca eu am scris ca Funebrul stia doar chimie ?! Ca nu ar fi stiut si matematica , fizica? Te rog da frumos un cut-paste si indica randul (poti sa numeri nu?!)
Ca eu am scris “a putut face DOAR chimie”. Adica daca dorea sa faca sa zicem franceza sau vreo ologeala nu putea. Fiindca vezi tu .. el si-a dat bacu in Franta. In Franta sunt nu stiu cate tipuri de examene de bacaluareat. Ala “mare” care iti da dreptu sa urmezi orice studiu ii era exclus. Fiindca … fiindca implica prea multa franceza.. Asa ca …. El a avut alt tip de bacaluareat. C’asa-I in Franta de vreo 30 de ani (am apucat sa citesc in reviste franceze marele sucar al schimbarii bacaluareratului.. Reviste franceze cumparate in Romania,, nu ma intreba cati bani dadeam pe ele!! Multi!!!). Eu ziceam despre legea franceza. Ca Franta tine la limba ei si nu adminte prea multe .. nu poti zice pe acolo nici software ci numa “logiciel”…
E acu daca tu crezi ca Franta si-ar fi schimbat legile ptr un elev chiar stralucit la chimie … cred ca orice ministru ar fi raspuns ca in bancu cu Ion Pendula “cat exista deget limba legea tarii nu se schimba!!!” . La aceasta ma refeream cand am scris in Franta anilor 60 el ar fi fost doar un laborant. Observi in Franta anilor 60 cumva in Franta anilor 60 ? Chiar daca scriu la misto tu chiar crezi ca eu mint sau nu stiu despre ce scriu/vorbesc?!
Acum daca tu nu stii ca in Franta bacalaureatul s-a “democratizat” nu e un capat de Canada. Cred ca si multi francezi au uitat. Insa baga la teasta au bacuri diferite in care pretentiile sunt diferite. Este insa curios cum Funebrul a tinut ascunsa atata timp diploma de bacaluareat.. Se pare ca el are unele … regrete.
Pacat ptr el ca desi are experienta Frantei nu a folosit totusi modelul.
In rest daca este vorba sa ne facem “complimente” nu nu eu sunt un ranchiunos (macar ptr ca nu m-a interesat prea mult chimia … desi stiu ce e aia CN si daca as dori sa fac nasoale as stii ce si pe unde sa caut) ci tu doresti cu disperare sa iti demosntrezi superiroritatera canadoca. Din nefericre ptr tine in gnl argumetatia ta se bazeaza doar pe alegatii false si utilizarea cuvantului “cacat” . Mai ales cuvantul cred ca te reprezinta!!!!
Culmea-i ca ma pricep. Fisierul incepe la pagina 297, pentru ca lipsesc din el olimpiadele 1-15. Numarul pe care l-am indicat e bun, 384, nu e numarul paginii in fisierul pdf, ci numarul din josul paginii – corespunde paginii 89 din fisierul pdf. Cred ca ai fi putut sa-ti dai seama si singur, daca ai fi vrut intr-adevar.
Parerea mea e ca gresesti in legatura cu bacalaureatul in Franta. Eu chiar mi-am terminat studiile acolo si nu am auzit sa existe vreun bac. care sa nu-ti dea voie sa continui la Universitate, sau care sa-ti impuna o anumita Facultate. Care Universitate, cel putin pe vremea lui Funeriu si mai tarziu a mea incepea in Franta cu DEUG (diplome d’etudes universitaires generales), deci mi s-ar parea ciudat sa-i impuna lui X sa faca chimia la universitate, cand tot poporul avea primii doi ani de studii generale, tocmai ca sa vada ce-i place. Poate ca stie cineva de aici cum merg lucrurile cu precizie.
Ghita,
Eu n-am facut bascalie de statistica, am pus o intrebare cat se poate de serios. Banuiesc ca tu esti sigur ca testele PISA se administreaza respectand principiile statisticii, asa incat populatia testata sa fie reprezentativa pe toata tara, nici o scoala nu se poate sustrage, o scoala aleasa se prezinta la examen cu toti elevii, etc.
Well, eu stiu un caz in care lucrurile nu stau tocmai asa. Poate ca e unic, nu stiu, dar …
In multe din ultimele clasamente PISA China apare pe locul 1. Nu toate, doar cele publicate de institutii neinformate (sau dezinformate). Ce s-a intamplat ? In China PISA a testat doar scoli din Shanghai (sau a testat si alte orase dar s-au inteles cu cei din China sa publice doar rezultatele din Shanghai). Si iata cum apare China pe primul loc ! Desi bineinteles, e una sa testezi doar Shanghai, unde media salariilor e comparabila cu Occidentul si parintii (bogati mai toti) isi permit sa-si trimita copiii la ore suplimentare, scoli bune, etc., si alta e sa testezi TOATA China. Daca s-ar fi testat doar copiii din Manhattan cred ca ar fi iesit chiar mai bine decat cei din Shanghai.
Si ca sa nu zici ca inventez, citeste aici:
http://www.brookings.edu/blogs/brown-center-chalkboard/posts/2013/10/09-pisa-china-problem-loveless
Radule
tu crezi ca io este prost ?!
IA de aicisia : http://adevarul.ro/educatie/scoala/romania-afla-locul-32-40-intr-un-nou-clasament-mondial-educatie-1_50b751b07c42d5a663a6575c/index.html
1) Finlanda 2) Coreea de Sud 7) 3) Hong Kong 4) Japonia 5) Singapore. Ma rog surporinzator locul bun al Angliei (desi invatamatul eu nivel de liceu inclus nu ar fi chiar celebru) ba si o SUA pe locu 17.
Daca cuti nu apare China. Apare Hoikg Kong provincie din China. Este tottusi altceva decat China.
De la https://www.fundatiadinupatriciu.ro/ro/media_room/stiri/397 gasim Pe primele cinci locuri s-au clasat Shanghai (China) cu 575 de puncte, Finlanda (554), Hong Kong (549), Singapore (542) si Japonia (539). Pe ultimele trei locuri s-au situat Azerbaidjan, Peru si Kîrgîzstan cu 373, 369 respectiv 331 de puncte. Sanhai dfin China . Separat .
In lincu indicat de tine reise la fel de clar ca a fost bagata numa regiune Sanhai. INDICAT Sanhai. Nu China.
A da .. Orice individ care a atins gradul de sudezvolatre mintala incat sa fie categorisit „morron” isi da deama ca totusti , China cu enomra ei populatie are „probleme”. Ca Sanhai si Guangzou sunt exceptiile .. „motoarele”. Asta este si cauza ptr care ei au introdus doar provincia Sanhai. Cu metiunea Sanhai .
Insa au fost cinstiti. Au introdus ce conteaza ptr ei. Sanhai cu 23 milioane de locuitori ai sai (si cu restu in spate) este o forta enorma ,,, Cine nu intelege ca este vorba doar de Sanhai nu si de ragiunile rurale inapoiate ori este prost ori mai rau.
Cum ziceam … ai un cuvant care te defineste..Daci ai avea o urma de inteligenta ai intelege ca ar trebui sa te retragi .. si sa aspeti o noua runda.
Cam greu fiindca eu nu ma aventurez in zone in care ma stiu slab si nu am ferma credinta ca ceilati sunt prosti .
Mai Ghita,
Lincul indicat de mine spune clar:
„TIME’s headline declared “China Beats out Finland For Top Marks in Education.” The U.S. scored around the international average. Bloomberg’s headline was “U.S. Teens Lag as China Soars on International Test.” The New York Times almost got it right, warning readers in the second paragraph that Shanghai’s scores are “by no means representative of all of China.” But the remainder of the article treated Shanghai as if it were indeed representative of all of China. American journalists are not the only ones confused. In 2012, the BBC was still imputing China’s academic standing from Shanghai’s PISA scores, asking the provocative question, “China: The World’s Most Clever Country?””
Deci cel putin Time si Bloomberg scriu in titlu: China bate Finlanda, iar NYT spune lucrurile doar pe jumatate corect. Ce naiba sari degeaba: N-am spus vreodata altceva, decat ca nu e corect, nici statistic nici altfel, sa compari un oras, si anume cel mai bogat, cu tari. De unde si intrebarea: cum alege PISA scolile participante ? Daca administreaza teste si numai pentru orase e posibil sa „selectioneze” cumva si scolile.
N-am chef de nici o runda. Nici cu tine, nici cu altii. Vreau sa-ti spun un singur lucru, tie si celorlalti care se leaga de Funeriu, pentru ca asta ma deranjeaza mai tare decat orice interpretare a faptului ca stiu sau nu statistica: valoarea profesionala a lui Funeriu in 2005, cand a intrat in politica, era incontestabila. Nu are nimic de a face cu un laborant, era mult deasupra mediei cadrelor didactice universitare din Romania comparate la aceeasi varsta. E un olimipic international, care a fost capabil dupa an in Franta de a trece un Bacalaureat acolo, care a fost acceptat in echipa de cercetare a unui premiu Nobel dupa terminarea facultatii, doctorat pe care l-a obtinut cu brio, si care si-a publicat rezultatele cercetarii sale in Nature ca prim autor (Nature este cel mai titrat jurnal stiintific). O somitate in domeniul lui in 2005, anul intrarii lui in politica, si dupa parerea mea Romania ar avea nevoie de mai multi astfel de candidati la functia de ministru al invatamantului (si cu atat mai mult al Cercetarii !), nu mai putini. Bineinteles ca nu e destul, ramane de vazut cat de buni (si inteligenti) politicieni ar deveni astfel de oameni.
Radule daca jurnalistii amerlocani e la fel de desteoti ca aia care violeaza gaini care apoi nasc pui vii nu imi reprosa mie ci patronilor lor si publiclui cetitor care accepta tampenii. Insa ce ar fi sa cietsi inceputu lu’ articoilu’ “
This December, the latest scores will be released from the Programme for International Student Achievement (PISA), a widely followed international assessment. American press coverage—whether web-based, on television, or in old-fashioned print—will decry the mediocre showing of the U.S. and express astonishment at the performance of China. One problem. China does not take the PISA test. A dozen or so provinces in China take the PISA, along with two special administrative regions (Hong Kong and Macao). But journalists and pundits will focus on the results from one province, Shanghai, and those test scores will be depicted, in much of the public discussion that follows, as the results for China. That is wrong.
Deci d’a capo ti se zice clar ca doar unele regiuni se “claseaza” in PISA si avertozeaza ca idiopardon gazetarii liberi (sa bata campii) se vor concentra doar asupra zonei Sanhai.
Ce tittreaza idiotii de la BBC, Times samd este alta poveste.
Tine de propaganda, manipulare si prostie. Eu am inghitit destula propaganda ca sa nu ma mai las prostit.
Eu am ustinut doar ca orice individ macar “morronic” (am uita sa zic si care mai stie si catesceva despre lume!) intelege ca Sanhai nu este reprezentativ ptr China. Deci studiul PISA este valabil doar ptr Shanhai si Hong Kong nu ptr Tibet.
Porblema este a ziaristilor. A ce cred ei , a ce vor ei sa te faca pe tine sa crezi. Si mai vezi si finalu And the media needs to stop discussing the scores of Shanghai as if they are the scores of China.
Deci cum am zis : China a specificat clar : Sanhai. Acu daca sunt unii cretinopati care cred ca Sanhai este intreaga China nu imi reprosa mie!! Si daca aia sunt ziaristii “lumii libere” … Oricum ascunsu cu capu in nisip nu va ajuta .. ati scos djinul din ulcior .. si basta!!!
Funebrul :
Si ar mai fi ceva : scuze tu esti chiar tampit sau doar te prefaci cu foarte mult – chiar prea mult !- talent ? Sau este doar nesimtire crasa sa ma acuzi ca as fi contestat valoarea profersionala de chimist a lu Funebru sau ca as fi zis ca ar fi laborant.
Eu am scris doar ca in anii 60 cand se aplicau alte legi in Franta eol nu ar fi putit trece de bacaluareat si deci nu neavand diploma de bac nu ar fi putit face o facultate asa c aprobabil ar fi ajuns labornat. Pricepi ? In conditiile legii vechi !! Sau daca s-ar fi dat bacaluareaatul ca in Romania – unic …
Esti oare suficient de inteligent –macar la nivel de moron! –sa intelegi ca discutam despre o situatie legala ipotetica si nu despre cata chimoe stia sau la cate olimpiade a participat ?! Auxiliar ai tata inteligenta sa renunti a tre mai face de ras inventand noi argumente false? Nu de lata insa “conversatia” noastra este aiai, scrisa si oricand oricein poate sa verifice ce am scris eu si ce ai “inteles” tu.
Nu ma fa sa incep sa fac un cerseaf cu ce am scris eu si ce ai inteles tu ….
Sa stii ca uneoi reaua credinta ajunge sa semene suspect de mult cu cretinismul. Si nu merita sa simulezi deficente mintale doar ca sa pupi tuhasul Funebru.
Si ca minsitru al invatamantului a fost prost! Fiindca sunt cestii diferite intre a fi cercetator si a fi adminsitrator. Ca asta este un ministru – un administrator
„…daca ar fi fost ceva de capu lu Funeriu ar fi muncit in domeniu in care, dupa spusele tale, era o eminenta. Cum poate o mare speranta stiintifica sa ajunga pupicuristu unui marinar beat? Cum ii vorba din batrini, spune-mi cu cine te-nsotesti…..”
😆 😛 😆 😛
„M-am enervat prea tare si comentariul asta nu-mi face cinste. Sterge-l, te rog.”
( Din ciclul : Comici vestiţi ai Canadei! )
😆 😛
Neamtu Tiganu’,
Nu pot fi de acord cu prima ta propozitie. Prin generalizare ar insemna ca cine e bun in stiinta sa faca stiinta, care in inginerie sa ramana acolo, care in pescuit sa dea la undita, si cine nu e bun la nimic, apai acela sa intre in politica.
nu ma asteptam sa fii de acord, mai ales cind e vorba de pupincuristii idolului tau. Daca in acelasi context n-at fi fost vorba de Funeriu ci de cine stie ce uslenist, ai fi fost primu care ai fi folosit argumentele mele, ca asa sunteti voi, obiectivi.
Si totusi, fiecare trebuie sa faca ce stie, ce a invatat, desigur politica e un caz aparte, dupa cum vedem si nu numa in Ro, in politica intra o multime de ticalosi, ca nu e vorba numai de inteligenta ci si de caracter.
Da, dar tu esti de parere (asa te exprimi) ca in politica trebuie sa intre doar ratatii, adica cei care nu au putut face nimic in alta parte, ca daca faceau – ramaneau acolo.
BTW, Angela nu are un PhD in fizica cuantica ? Sau a plagiat si atunci se califica si in politica ?
Culmea e ca eu ma bucur de cate ori vad un om destept si cu studiile pe bune in politica, indiferent de partid. Spre exemplu m-am bucurat enorm cand in guvernul Ponta 1 aparuse Lucian Isar, pe CV-ul caruia citisem ca avea studii in matematica financiara la Oxford – si ocupa si un minister care i se potrivea, al relatiilor cu mediul de afaceri.
M-as bucura enorm sa o vad pe Ana Birchall
http://www.anabirchall.ro/tag/de-ce-m-am-intors/?wpmp_switcher=mobile
de la PSD ministru justitiei, are studii in drept la Harvard, Yale, in fine, iti sta mintea-n loc daca-i citesti CV-ul.
Sunt sigur ca sunt multi altii pe care nu-i stiu eu, dar m-as bucura sa-i vad in fata !
@Radu,
Birchall nu este cel mai bun exemplu. Se lauda cu un PhD in SUA, dar eu pariez pe…. completeaza tu suma ca nu detine acest titlu. Mi se pare o impostoare din acest punct de vedere. Si, in afara de „Salut decizia Guvernului; Salut Decizia Premierului Ponta de a …, Deputatul Ana Birchal participa la… ” eu nu am vazut nici o luare d epozitie notabila, nici o idee interesanta exprimata.
Mi se pare o tipa umflata cu pompa la nivel de imagine si atat.
Si daca vrei „dovada” cu privire la titlurile lui madam Birchall, vezi aici
http://ro.linkedin.com/pub/ana-birchall/b/6b3/538
Nu si-a permis sa puna PhD, ci doar MA, pentru ca pe LinkedIn ar fi fost repede descoperita.
Intrebarea care se pune este: De ce politicienii romani simt nevoia sa minta, sa falsifice titlurile lor universitare? De ce simt nevoia sa isi puna titluri univesitare in coada? -o reminiscenta a Acad.Prof.Ing. Elena Ceausescu? Poate. Pe bune; ca eu m-am saturat de prof.univ.dr X , care mai face si politica in Romania: cand naiba au oamenii astia timp sa mai citeasca, sa mai studieze?
Apropos, in comsia care i-a acordta titll de doctor lui Ponta (oordonator fiind prof.univ.dr. Adrian Nastase), se afla si prof.univ.dr. Gabriel Oprea: iti dai seama, generalul Izmenelor-doctor si membru in comisia de doctorat!
„Deputatul Ana Birchal …. eu nu am vazut nici o luare d epozitie notabila…”
Ei, era cât pe ce să vedem şi noi una, dar din păcate era prea blurată ca să băgăm mâna-n foc că despre ea este vorba .
Oricum, se pare că doar gura-i de ea 🙄
În rest, nu prea !
Ghita,
Imi pare bine ca nu esti dintre cei care contesta valoarea profesionala a lui Funeriu. Pentru ca tot ai vorbit, cum stii ca e posesorul unui „bac profesional in chimie” ? Eu n-am reusit sa gasesc informatia asta. Sa stii ca chiar m-am uitat pe wiki la bac. professionnel si nici n-am gasit optiumea chimie, dar ma rog, nu ma pronunt, as vrea sa vad sursele pe care te bazezi tu.
Radule
poate nu am ninerit numele exact. Asta este :meritul” lu Fuberbru care nu a lamurit cestiunbea. Pesemne din jena de mahala ….
Insa ia d evezi cate tipuri de bacaluareat sunt in Franta. Si saiti zic ceva : alal „general” se bazeaza cam mult pe franceza!!! Adica o cunosatere al limbii si literaturii franceze pe care o poti dobandi numai daca faci toata scoala in Franta in franceza. Ce naiba e ca si cum unu care aer stii sa vobreweasca acceptabil limba romana , ins anu ar fi scolit in Romania ar trebui sa zica ceva despre Capra cu Trei iezi ,sau Doua Lozuri ori naiba stoe c e poezioara …. Adica trei ca nu stii !!!
„Placerea ” de a te documenta despre bacu francez ti-o las tie. Gasesti suficent pe wiki (totusi ar cam fi cazul sa fi francez ca sa pricepi ce vor sa zica). Mai dificil este insa sa traduci in romana ca nu ai echivalente!!!
In rrest daca te intereseaza atat de mult perfoirmantele scoilare funeresti iti recomand sa vezi astea :
http://forum.softpedia.com/topic/791209-trucuri-descoperite-in-cv-ul-lui-daniel-funeriu/
(hm .. se pare ca ttaticu i-a pregatit :ciucusul” la Stasburg)
mai ales asta
http://lilianamihai.blogspot.ro/2012/08/pe-urmele-lui-funeriu-la-strasbourg.html
(are fi foaie matricola)
http://www.stiri.com.ro/stire-11077/fabrica-de-doctorate-romania–o-afacere-top-secret-promovarile-din-universitati-au-fost-secretizate-de-ministerul-educatiei.html#.UpcygicsE0k
http://www.ziarulring.ro/stiri/21197/cum-a-tepuit-funeriu-o-universitate-europeana
(oricum ciudata cum a renunata la o lucrare de cercetare valoroasa rau)
Si ptr intelegerea ta (putina).
Nu am zis nicodata ca ala nu are o diploma de bac in Franta. Eu zic doar ca in Franta sunt mai multe tipuri de bacaluareat … si unu este ala sa zicem „mare” sau general cu care poti sa te duci la orice institutie d einvatamannt superior doresti (ENA, filozofie, politehnica,frizica, agronomie si ce o mai fi ) si altele care iti restrang aria optiunilor … Tu ca canadoc sigir ca vei putea intreba pe unu din Montreal .. (ha Ca nici ala nu se pricepe la incurcaturile franceze!! Silence! je verbalise vechea autoironie franceza)
Faptul ca a urmat studii superioare la nivel universiatr este o dovada suficenta ca a aratat o diploma de bac la inscriere. Ca ziaristii e tampiti (adica toti ziaristii de pe lumea asta au minte cat una bucata de morron) si nu pricep este o constanta atata la Bucresti cat si la NY (a se vedea ca cum inteligentii ziaristi amerlocani se facca nu inteleg ca un esantion pe care scrie „Sanhai” e valabil numa ptr Sanhai)
Insa marea incurcatzea a provenit de la musiu ala. Care putea sa scoata acteli doveditoare .. Insa s-a „jenat” Pesemne ptr ca nu atestau ca este marele geniu care se pretinde a fi (ca sa previn – da sunt un ratat. Nu ma dau geniu!) si probabil ca i-a fost jena daca era intrebat da ce inseamna nu stiu ce litera ….”a pai sa vedeti” Ca deh nu prea cadra ca marele geniu sa recunoasca cinstit „ba! eu venind din alta tara eram handicapat ca am studiat Eminescu nu Victor Hugo!!! Si nu era singuru handicap limbistic ca aia de exemplu zic logiciel nu software!!”. Asa cum a cam evitat in unele CV uri sa treaca cei doi ani de scola pregatitoare caci Cependant il faut être motivé car ici aussi la formation est très théorique et très intense mais contrairement aux universités, cette formation est très encadrée par les professeurs ce qui peut aider les élèves doués mais distraits. si se cam duce dracului povestea cu marele geniu.
Si totul devine cam gretos fiindca un beneficiar al „democratizari” bac ului studiilor superioare din Franta aici la el in tara a facut totu in sens invers…
A da.. de acord ca prea se copia la bac.,Ca multi care au bacaluaureatul nu meritau nici s afaca liceul (stiu eu niste loaze …. da din parinti teleptaiuli asa ca s-a platit gros ca loazele sa aiba „studii” ) . Ca idiotia „democratizari” a facut sa bandonam scolile profesionale si ca au ajuns in licee unii care zau asa meritau sa fie timisi la lopata pe santier ca nici buni de scola profesioanal nu erau!! (hm.. medie generala 4,70 si dobitocu este bagat in liceu!! „Pe vremea mea” in 60- 70 unu ca asta ramanea repetent si maxim ajungea ucenic la locu de munca. Primit „calduros” poa si cu una dupa ceafa sa stie ca nu se poa chiului. Ca totusi in scolile profesionale se intra mai greu !!! Adica ceva examen – lb romana (scris si oral ca sa fie clar daca ala e bou sau om) ceva artimetica si geometrie (ca sa se vada daca este in stare sa stie cat material are nevoie sa faca sa zicem un blat de masa) …]
Ceva ar trebui facut cu invatamantul din Romania. Insa Funebrul a facut doar ciubuc ptr aia care au montata camerele tv . Problema de fond a invatamatului – de ce, pentru ce SI MAI ALES pentru cine ramane!!!
Iar urletele diversilor pribegiti „asa e in Vest” nu ajuta la nimic. Ca „asa e in X” raspunde necesitatilor tarii aleia … samd.
Asa ca Funebru a fost per total un minsitru prost. Un ingamfat ,, rasplatit de Base ptr fidelitate. Azi nu mai este decat un fost cercetator (dupa asa o pauza … scuze . E „mort”)
SI baga la cap : faptu ca ai ajuns in Canada nu te face automat mai destept. Si in materie de ultimele vesti din Romania …nu te baga. Ca nici eu nu ma dau destoet in materie de Canadocia din motive evidente (eu din Bucale … nu stiou cum evvreema la Campina dami-te peste balta!!)
Ghita,
Deci dragul meu, gresesti cand spui ca Funeriu are un bac profesional.
Nu e o chestiune de amanunt pentru ca ai facut atata caz:
In linkul tau:
http://lilianamihai.blogspot.ro/2012/08/pe-urmele-lui-funeriu-la-strasbourg.html
apare fotografia ziarului in care s-au publicat numele celor care au obtinut bacul inclusiv Funeriu. Funeriu e la serie C, care, dupa o mica cautare pe net da:
http://forum.wordreference.com/showthread.php?t=1363338
Serie C astazi se cheama serie S, este bacul GENERAL, optiunea matematica la vremea lui Funeriu, astazi se cheama bac S – serie scientifique. Si a luat assez bien, adica intre 12-14. Aviz amatorilor, a nu se confunda cu 6-7 in Romania, 2 ani cat am stat eu in Franta si mai bine de 20 examene nu am vazut NICI o NOTA, la nimeni, de 19 sau 20, si nici o medie peste 17 !! Asta pentru ca Lilian Mihai, cel care a facut o treaba foarte buna pe blogul lui mergand pe urmele diplomei lui Funeriu are impresia ca assez bien e un fel de mediocru. E peste medie, iar in conditiile unui bac in alta limba, a unui alt sistem de invatamant, dupa nici un an de adaptare, e foarte bine !!!
Atat vroiam sa lamuresc, pentru ca asta fusese subiectul. Canada n-are nici o treaba aici, dar daca tu te simti in inferioritate, nu e problema mea; eu consider ca e irelevant aici.
Bun am gresit. INSA ramane cestia ca in Franta sunt mai multe tipuri de bacaluareat. Asta era esenta a ce ma sustinut eu Ca sunt mai multe tipuri de bacalaureat.
Si ca musiu Funebrul nu se inspira din experienta sa .
Adica vorba ceea ” ce a scos din voi Apusul daca ?!” Daca tot ce puteti e sa zbierati ce greu a fost sa va adaptati incep sa ma intrab daca emigrarea voastra nu a fost urmarea unor informatii gresite sau visuri despre covrigi in coada. SI rica intrebarea daca sfaturile pe care ni le dati nu sunt cam de aciasi „valoare” .
Si in concluzie : funebrul este un geniu. Bun. Insa este aderavat ca in Feanta sunt mai multe tipuri de bac?! Da/Nu.
Ca eu asta sustineam :ca ar trebui s avem si noi cateva tipuri de bacaluareat. Cestia cu Funebrul era doar „coloratura”
@Ghita,
Asumptia ta ta privind „lobul frontal -manualitatea”/versus „nu stiu care lob-inteligenta” este, with all due respect, foarte falsa.
Exista o teorie dezvoltata in anii ’80 de un profesor de la Harvard, Howard Gardner, conform careia inteligenta imbraca mai multe forme si deci exista multiple forme de inteligenta:
Inteligenta Spatiala
Inteligenta Corpului/Kinestetica
Inteligenta Lingvistica/Verbala
Inteligenta Logica/Matematica
Inteligenta Muzicala
Inteligenta Interpersonala
Inteligenta Intrapersonala
Inteligenta Naturalistica
Nu am timp sa traduc si detaliez despre fiecare tip de inteligenta in parte, insa ele sunt detaliate in acest articol
http://psychology.about.com/od/educationalpsychology/ss/multiple-intell.htm
Si aici siteul official al Multiple Intelligences
http://multipleintelligencesoasis.org/
Aceasta teorie a fost o deschizatoare de drumuri in SUA si din ce in ce mai apreciata pe scara larga: multe scoli si-au construit curicula in functie de aceasta teorie si inclusiv politici in domeniul educatiei au inceput sa fie formulate pornind de la ea.
Eu as merge si mai departe, si as spune ca fiecare individ are o Inteligenta predominanta ((matematica, spre ex) si una sau mai multe alte inteligente secundare: pana la urma, abilitatile sunt excat reflectia existentei acestor inteligente.
PS: Cf teoriei tale, Brancusi, care avea niste capacitati „manuale” extraordinare, ar fi trebuit incadrat in categoria celor cu „lobul frontal” si atat. Brancusi este clar ca avea o inteligenta kinetica exceptionala, dublata de o intelugenta spatiala si ea la randul sau exceptionala. Si cred ca avea si una naturalistica.
Fara nici un respect – ma crezi idiot ?! Sau ignar? Sarac cu duhul?!
Eu am scris „predominanta manuala in lobul frontal ” Poate gresit si corect ar fi fost „a lobului”
Sa inteleg ca nu stii ce e aia „predominat” ?! Chiar asa?!
Deci cf „teoriei” mele (care este de fapt din Gestul si cuvantul de Andre Leroi-Gourhan care trateaza mai degraba evolutia speciilor decat clasificarea „inteligentelor”) nu am zis nimic despre Brancusi .
Si spre stiinta ta lobul frontal este atat centrul „gandiri” si coordoneaza atat miscarea mainii (miscarea fina a mainii .. sper ca tii minte ca a fost extrem de dificil sa inveti sa scrii – scrisul necesita un contril extrem de „fin” a nu stiu cator zeci de musch!) cat si vorbirea (care este asociata si cu partea „abstracta” a gandirii) .
Vezi mai bine ce este aia „predominat” (in cazul in care -surprinzator- nu stii). Deci daca in acelasi lob care controleaza un grup de activitatai exista o predominata … inseamna ca cealata abilitate este mai putin prezenta.
Insa find vorba de oameni capacitaile lor sunt dfierite. Asa ca unii pot avea o mare capacitate „manuala” (compartiv cu altii) avand in acelasi timo capcitati „cognitive” superioare superioare mediei … asa cum altii pot fi eminamente tampiti desi au capcitati manuale cvasinule.
Deci ipoteza ta ca eu as avea o teorie in ce il priveste pe Brancusi este falsa. Sigur ca Brancusi era superior majoritatii oamneilor atat in privinta abstractizarii cat si a idemnarii manuale . Asta insa nu inseamna ca nu avea „lob frontal” (pe care il au toate maniferele) ci doar ca tu ai unele deficente in ce priveste intelegerea mesajului. Si indica unele carente de cultura generala (Brancusi, ….. ar fi trebuit incadrat in categoria celor cu “lobul frontal .. zau asa nici mie nu mi-a placut anatomia da chiar asa?!?!)
Cat despre polologhia cu tipurile de inteligenta are un singur rost :sa explice de ce testele „standard” de inteligenta dadeau , uneori , rezultate ridicole cf carora un Capone sau Ford I ul ar fi fost niste idioti …
Draga Ghita,
Nu stiu de ce esti atat de agresiv, dar daca tu crezi ca argumentele sunt mai bine percepute insotite de agresivitate fiind, atunci e ok pentru mine, accept si tonul agresiv cu care mi te-ai adresat (azi e o zi cu o anumita importanta, in care, teoretic, dar si parctic, ar trebui sa fiu toleranta, etc)
1. Eu am inteles din urmatoarele afirmatii, pe care le-am citit intr-un raport Co-or-do-nat :
„O fractriune dintre copii nu sunt dotati ptr a invata mai mult. Sunt oameni normali nu tampiti insa au o predominanta manuala in lobul frontal (…)
Invatamantul liceal este ptr cei care au o alta structura (adica manualitatea nu este predominanta) si sunt mai “diciplinati”
Ca ar exista oameni la care manualitatea este predominanta, sa nu ii spunem „in detrimentul” inteligentei, ci pentru ca ar avea mai putina inteligenta, sa ii spunem. Manualitate care, conform a ceea ce sustii, este coordonata de lobul frontal.
2. Poate este vina mea ca nu am inteles ceea ce ai vrut sa spui, dar afirmatia ta „Invatamantul liceal este ptr cei care au o alta structura (adica manualitatea nu este predominanta) si sunt mai “diciplinati” imparte oamenii in doua categorii: cei cu manualitate (si mai putina inteligenta) si cei fara manualitate (si cu mai multa inteligenta). Ca, in comentariul adresat anterior mie, ai revenit si cu ALTE precizari in acest sens, e altceva: insa, la acel moment, asa te-ai exprimat si asta am inteles eu ; poate este si vina faptului ca am o manualitate ridicata (nu glumesc), deci poate mai putina inteligenta.
3. Faza cu Brancusi a fost tot o extractie a mesajului celor doua propozitii ale tale evocate mai sus, citite in coordonare: manualitate-lob frontal; „manualitate predominanta”-egal neadecvarea pentru a urma cursurile unui liceu.
Sunt metode diferite de a citi/extrage /analiza informatia, insa una din cele mai eficace este cea de a citi Coordonat.
4.. Macar de curiozitate, te-ai uitat peste linkurile despre Multiple Intelligences? Daca nu, fa-o, totusi, caci teoria e fascinanta, usor aplicabila, si da raspunsul la multe intrebari.
PS: Daca imi raspunzi, ma astept sa o faci cu simpatie la adresa mea, dar macar ne-agresiv.
Editez: Daca imi raspunzi, ma astept sa o faci nu cu simpatie la adresa mea, dar macar ne-agresiv.
Inca o precizare: „Polologhia” despre tipurile de inteligenta tocmai asta face : SCOATE din discutie, EXCLUDE ideea de masurare a inteligentei pe baza de teste standardizate.
Cf acestei teorii, Capone ar fi avut sigur urmatoarele tipuri de inteligenta: interpersonala (cunoastere a emotiilor, sentimentelor celor din jur, deci capacitate de a-i domina )/ interpersonala (o buna auto-cunoastere, deci abilitatea de a-ti evalua capacitatile, de astii pana unde mergi si ce trebuie sa faci)/ kinetica (era mic de statura,dar asta nu l-a impiedicat sa se foloseasca de forta fizica, mai ales la inceputurile carierei, ca de o arma redutabila: altfel spus, sa ii bata pe cei din clanurile mafiote rivale, cand istuatia o cerea; el si-a inceput „cariera” ca BATAUS de strada), etc.
Pe Ford nu il mai analizez, caci nu am timp.
In cocnluzie, „polologhia”, aplicata, arata ca (virgula) Capone nu era deloc un tampit: DIN CONTRA 😀
iar editez (ma grabesc) : inteligentele lui Capone erau inter-personala si intra-personala
Isobel
Cum mama lu’ procest verbal sa nu ma enervez?
Ca sa zic asa de la tine am niste pretentii .. de o pilda sa stii ce e aia “predominata” ori “predominare” iar cestia cu Brancusi, care avea niste capacitati “manuale” extraordinare, ar fi trebuit incadrat in categoria celor cu “lobul frontal” si atat prea seama a .. hai sa nu “detaliez”. Daca nu ai fi inteles o expresie de tip racheta MARV ori un MBT sau chiar “permanent 4×4” ar fi fost in regula, normal (tehnice din sfere care nu prea te intereseaza. Ce parca eu stoiu ce e aia “in bie”?). Dar esti persoana inteligenta si ai facut naibii un liceu!!! Am pretentii sa fi auzit de lobul frontal ca si de cel parietal sau de cerebel si sa stii ce e aia “predominanta”!!! MA ENERVEZ!!! Pe tine, pe scoala romaneasca, pe societatea teleptula romaneasca si pe nenrocu meu ….
Ce era greu de inteles? Exista o veche prejudecata cf careia un filozof cu pantofi sparti este un “inteligent” iar Becalli doar un “cioban” (adica “prost”) [personal cred ca eu sunt prostul si Jiji un jeniu]. Si ca cei “intelitgenti” sunt cei care jongleaza cu cuvinte si abstractiuni (inclus matematice). Iar scoala de cel putin 600 de ani selecteaza pe cei “inteligenti” si ii “propulseaza”.
Deci un individ care are o predominata manuala se va “exprima” cu “mainile” si va fi mai putin “performant” (dpv al scolii) decat unu cu predominata a limbajului. El va avea note mai mici si va fi directionat spre meserii “manuale”. Cum am scis nu este vorba de tampiti Insa sunt domenii in care abilitatile lor “compenseaza” din plin (am un cunoscut .. repara si “ce nu stie” . Nu il intreabati de ce si cum .. ca el “gandeste” cu mainile sau cum zice un altu care e inginer – eu stiu sa explic de ce face da nu si cum face!!!) deci care este “tampitul” ? Cel care face fara sa poa explica sau ala care poate explica de ce si nu poate zice cum?! Dotari diferite*
Insa studiile liceale cer alte “abilitati” .. elevi care sa invete si mai multa literatura, mai multe abstractiuni samd . Unii pur si simplu nu fac fata cerintelor fiindca nu au capacitatea necesara … Asta este adevarul . Invata mai greu, mai putin. Adica cum ziceam Invatamantul liceal este ptr cei care au o alta structura (adica manualitatea nu este predominanta) si sunt mai “disciplinati”
Acum poti s-o “arzi” “modernist” si “corect” ca ar fi tipuri diferite de inteligenta. Eu merg pe vechea schema scolara (chiar daca poate gresita) ca inteligenta tine mai mult de partea abstracta. Limbaj si atat.
Insa iar ai luat-o razna :imparte oamenii in doua categorii: cei cu manualitate (si mai putina inteligenta) si cei fara manualitate (si cu mai multa inteligenta). Eu in mseajul initial nu am scris “mai putini inteligenti” – daca ai inteles asa ceva este vina ta!!! Iar ma enervez!!! Sugeram doar ca sunt inzestrari diferite . SI ATENTIE la ce nu scriu/zic : ar mai o a 3a catgeorie – cei care nau au nici manualitatre nici capacitate de vorbire/abstractizare .. astia ar fi “mai putin” .
Idem ar fi trebuit sa observi “diciplinati” si sa fi retinut ce am scris mai sus lipsiti de disciplina necesara continuarii studiilor .. si exemplu cu golanu de var-miu (intr-o discutie “teoretica” te-ar face arsice !!! Ai risca chiar sa crezi ca este ditai profu’ univ. 8+3)
Si da.. suntem inegali. Inegali atat ca dotare cat si dpv al capcitatii. Unii au o coordonare neuro-musculara mai mare decat altii avand in acelasi timp o “inteligenta” (conventionala) superioara iar altii nici una nici alta. Si intre aceste extreme .. e un evantai f larg .
Si a da . “Multiple Intelligences” – am auzit de schema asta de acu vreo 25 de ani. M-a bufnit rasul ca onor universitarilor le-au trebuit decenii sa isi dea seama ca testele lor de IQ erau tampenii pure. Sau ca aratau doar inclinatia spre anumite domenii si ca in f multe cazuri rezultatele erau ridicole. Eu am avut dubii inca din adolescenta (cand am citit ca AL Capone ar fi avut inteligenta unui copil de 12 ani. Atunci politicenii judecatori , samd ai Americii ?!?) Si o alta bizarerie din adolescenta : la geometrie in spatiu eram “mai bun” sau la fel “de bun” ca un coleg extrem de dotat ptr matematica. Explicatia? Eu “vedeam in perspectiva” .. el nu!! (Am ajuns la “colaborare” – eu ii “explicam” desenul si el rezolva problema!!! “Explicam” cu gesturi largi – ca sa “inteleaga” cum e cu “adancimea in spatiu”) . In cazul asta as zice ca “inteligenta” era de partea lui . Insa mi-am luat si eu “partea” cand un fotbalist mi-a zis :”ba tu nu gandesti!”. Era vorba despre datu’ cu picoru-n minge.
Insa sezi linistita. Cestia cu “inteligenta” ramane doar conventie si vorba proasta. S-a decoperit asta cand au incercat sa faca o “furnica electronica” … Caci furnica are cica un creier extrem, de simplu : 80 de neuroni parca. Ei bine aia “electronica” era “nefunctionala”!!! Intre timp un cunoscut care acum 24 de ani se ocupa de ”inteligenta artificiala” a ajuns sa imi dea dreptate : ar fi bine ca dintai sa reuseasca sa se produca un dispozitiv care sa egaleze un cretin!!! Findca vezi tu .. omu cand zice inteligenta se gandeste la jocul de sah , calcule matemnatice samd. Numa putini se gandesc ca un creier “tampit” mai conduce si deplasarea (problema echilibrului) , hranirea, procese chimice…
Asa ca merge sa zicem ca elevii inteligtenti sunt aia care is buni la matematica, fizica, vorbesc bine si o “ard” filozofic (desi cu astia am unele “dubii”. De ex celebra tampenie a scolii eleate – aia ca sageata nu ajunge niciodata la tinta – as “rezolva-o” cerand unui filozofard sa faca pe tinta!!! Ma rog apucaturi de caporal – dar asta am si fost!)
*Da nu pune pe primu sa discute lucruri mai “fine” .Insa la un moment dat inginerul a cerut sfaturi meseriasului. Partea cum as face sa iasa asta?! Cica a fost de tot rasul colaborarea adica transcrierea .. da “metodologia” sau cum naibii ii zicea hartiei tehnice in care se descria cum se face a fost “novatoare” ..
Isabel,
Stai putin, vrei sa spui ca ce scrie pe pagina asta nu e corect ?
http://www.anabirchall.ro/despre-ana-birchall/
„Licentiata in Stiinte Juridice, sefa de an, am avut sansa de a fi primul roman admis simultan la cursurile de masterat in drept la mai multe Universitati precum Yale, Harvard, Oxford, Cambridge si New York University.
Am ales sa urmez cursurile de masterat in drept la Yale Law School din S.U.A. Dupa absolvirea masteratului in drept Magna Cum Laude in cursuri precum Dreptul Falimentului, Reorganizare Financiar – Bancara si Comerciala si Dreptul International am continuat studiile in cadrul Yale Law School, urmand cursurile de doctorat sub indrumarea Prof. Anthony T. Kronman, decanul Yale Law School.
Tema lucrarii de doctorat a fost “Dreptul falimentului aplicat sistemelor bancare din tarile Central si Est Europene”- o analiza comparativa a dreptului falimentului aplicabil sistemului bancar din SUA, Marea Britanie, Franta, Germania, Romania, Ungaria, Polonia si Cehia.
Pe intreaga perioada a studiilor de doctorat am fost bursier Goldman Scholarship, bursa acordata de Yale Law School.
Ana Birchall – Absolvire Doctorat Yale – 2002
Dupa terminarea doctoratului am fost avocat colaborator in cadrul firmei de avocatura White & Case LLP, New York City, S.U.A. Aici am avut sansa sa lucrez in cazuri mari de insolventa precum: ENRON, MCI-Worldcom, United Airlines, US AIR si UPC.”
Parca nu-mi vine a crede. Eu unul cand vad asa un CV imi scot palaria. Daca tu ai probe ca nu ar fi adevarat ce scrie aici, spune-ne si noua unde sunt !
Radu,
Proba concreta ar fi o cerere adresata universitatii Yale in acest sens si ma mira ca nimeni din presa din Ro nu a facut acest lucru.
Eu am pornit de la doua indicii: o dicutie cu niste studenti la drept (master) din SUA in urma cu 2 ani, care exprimau rezerve mari in legatura cu doctoratul dnei si mai ales linkul acesta
http://ro.linkedin.com/pub/ana-birchall/b/6b3/538
Daca ar fi fost un PhD pe bune, ar fi trebuit sa fie trecut
2000-2002 PhD, Yale University
In schimb, dna trece in Romana, usor in josul paginii (sub studiile de la Miorescu), „doctorat in drept” 😀
Zau, pai daca iti treci pe LinkedIn MA (master) ca rubrica separata, de ce nu iti treci (mai ales) si PhD? Poate pt ca ai fi repede descoperita?
In plus, un Master in Drept nu e nici macar MA ,e LLM. Ce naiba ! 😀
Nu stiu, da’ nu e decat o ipoteza. Femeia a scris ca are doctorat pe pagina ei web, pana la proba contrarie o cred. Linkedin poate cel mult sa genereze banuieli.
Draga Radu,
Foarte bine, crede-o pe „femeie”.
Dar macar stii care sunt „degree”-urile la Yale Law School? Uite caestea:
http://www.law.yale.edu/academics/degreeprograms.htm
Stii cand a fost creat programul de PhD in Law la Yale Law School? Fall 2013 😀
http://www.insidehighered.com/news/2012/07/25/yale-law-launch-phd-program-aspiring-law-professors
Pana la crearea PhD, JD era forma cea mai avansata. Dar PhD nu este egal JD
Si o ultima intrebare, ca nu am chef si timp sa insist pe caz: cineva, o „femeie”, isi pune titlul de doctor pe un site obscur in limba romana, dar nu si-l pune pe LinkeIn, reteaua de profesionisti cea mai extinsa din lume.
Do not forget: programul PhD a fost creat in 2012 pentru Fall 2013 si dna in cauza spune ca a facut PhD intre 2000-2002. Ei, cum e?
am uitat: faze din astea cu mastere, PhD ne reale le-am vazut pe la multi altii: fac parte din „legedare” 😀
iar am mancat o litera: „legendare” (adica X isi construieste o „legenda”, cum se spune in limbaj de specialitate)
De fapt, am vazut acum ca JD este echivalentul unei diplome de licenta si este necesar ca sa poti practica „law” in SUA
http://www.ehow.com/facts_4926811_what-jd-degree-law.html
Si LLM (Masterul) este mai avansat ca degree. Apoi urmeza, evident, PhD-ul 😀 La Yale programul a fost introdus in 2012 pentru Fall 2013: to not forget 😀
Si mai revin cu o precizare, ca sa nu ramanem doar la stadiul de „ipoteze”, „banuieli”: am vazut acum ca JSD (Doctor of the Science of Law) este un program destinat absolventilor de LLM, deci de Master, si dureaza un an dupa LLM.
Ori, ea spune ca a facut PhD intre 2000-2002: trei ani, deci, si nu unul, cat ar fi fost necesar pt obtinerea JSD. Si again, studiile de JSD NU sunt studii de „doctorat”, cum spune dna in „autobiografie”.
Cum ai da-o, nu iese, pur si simplu.
Iar orice 99,99% din absolventii de drept ai unor scoli prestigioase sunt foarte atenti in a trece degree-urile obtinute cu mare, mare acuratete (altfel se fac de ras: daca nu dovedesti acuratete in primul rand in propria-ti prezentare, cum poti sa fii un bun practician al unei materii care necesita acuratete?) : LLM e trecut ca atare, nu MA. La fel, JSD nu e PhD
Io ca cand vaz un material din asta ma umfla rasul!!!
Pe „vremuri ” la odata pe an se facea un „referat” sau „caracterizare” a oamneilor dintr-un colectiv de lucru. Aveam 2 colegi … care mama mama ce frumos scriau !! Cand mi-au facut mie carcterizarea am ras de m-am stricat. Eram as aop incrucisare intre inger si geniu tehnic.. Sub pizul lor si Statana ar fi avut o carcterizare de om cumsecade.
Inutil sa zic ca eu unul nu eram in stare sa cimpun asa ceva .. nici ptr mine!!! Asa ca odata am rugat pe unu dintre ei sa imi faca i hartie din astea .. ii zicea autobigrafie.
Din pacate prin 1996 nu mai eram colegi (plus ca unu murise) sa fi avut pe cine sa rog sa imi faca un CV „ca lumea” …
Isabel,
Asa spune si ea pe pagina ei web. http://www.anabirchall.ro/despre-ana-birchall/
Citez:
Studii:
2000-2002 – Doctorat in drept Yale Law School (J.S.D.) Yale University SUA .
1999-2000 – Masterat in drept (L.LM.), Yale Law School, Yale University, SUA .
Deci: JSD si LLM.
De ce a durat din 2000-2002 ? Poate ca l-a cunoscut pe sotul ei, poate au avut-o pe fetita lor, etc, etc.
Scuze, baiatul lor. De acord, faza cu „femeia” suna ca naiba.
Si de ce nu isi trece degreeul pe LinkedIn, repet? Ar trebui sa fie primul trecut caci e cel mai avansat. Asta se intrebau si studentii respectivi de la Drept. Trece „MA” (desi ar fi trebuit sa treaca LLM), dar nu trece JSD ?
Foarte , foare ciudat, mai ales ca si in cel de-al doilea profil LinkediN, cel PROFESIONAL, de sef de practica la Goran & Biris, tot doar „masterul” in drept e trecut. JSD-uL nu exista, desi ar trebui sa fie primul degree, mai ales pe un cont profesional, de avocat.
http://ro.linkedin.com/pub/ana-birchall/21/411/226
Iar alta faza ciudata este ca spune ca a lucrat ca „avocat colaborator in cadrul firmei de avocatura White & Case LLP, New York City, S.U.A”, iar pe LinkedIn se da „Head of Insolvency and Restructuring Practice”. Eu am experienta cu companii americane (nu de law, de consultanta, dar principiul e acelasi): ca sa ajungi Head of Practice trebuie fie sa ai ani buni de experienta in spate in domeniu, fie , daca vii din afara, sa fii un nume, astfel incat venirea ta pe o pozitie de conducere sa fie un „asset” recunoscut. Principiul functioneaza asa in 99,99 la suta din cazuri.
In cocnluzie, prea multe neconcordante in ceea ce o prveste pe dna. Eu cred ca daca s-ar formula niste cereri catre Yale Law School si White & case, s-ar vedea exact cat e adevar si cat e „legendare” in ceea ce pretinde dna Birchall. Sunt prea multe indicii care arata e e destul de multa legendare: cred ca are un LLM si ca a fost „avocat colaborator” la White & Case. Atat.
PS: Cand a plecat sa se „legendeze” in SUA, dna era deja Birchall.
Vad ca spune ca din 2008 devine „Head” la W&C: pai , in 2008 ea se pregatea sa candideze pentru un loc de deputat in judetul Vaslui, pana a aparut caseta cu Geoana si a trebuit sa renunte. Adica esti Head of Practice, deci o persoana care isi pune o „billable hour” de minim-minimorum 800 de euro (mai precis, costul pe ora de lucru, cand facturezi clientului: 800 de euro, la acest nivel, e inca putin si stiu ce vorbesc) si tu te pregatesti sa candidezi in judetul Vaslui? ? ? La 1000 de euro?
Inca o data, cu atat mai mult cred ca dna este foarte „legendata”: din categoria „nici noi nu mai stim cati suntem”, atunci cand Geoana a fost intrebat cu privire la o anumita categorie (profesionala) de persoane. Partea cea mai hilara ca „legendarea” asta ar trebui sa fie facuta mai profesionist, sunt prea multe incoerente.
@ Isabel.A
Din CV-ul publicat pe site-ul Camerei Deputaților:
Data si locul nasterii: 30 august 1973, orasul Mizil, judetul Prahova
Cetatenie: romana
Starea civila:
– casatorita de 14 ani cu Martyn Birchall (5 noiembrie 1998).
– un baietel de 11 ani si jumatate, Andrew Birchall.
Studii şi specializări:
– 2000-2002: Doctorat in drept Yale Law School (J.S.D.), Yale University, SUA. (absolvit “Student Marshal” in calitate de reprezentant al anului de doctoranzi, 2002). Tema lucrarii de doctorat: “Dreptul falimentului aplicat sistemelor bancare din tarile Central si Est Europene”- o analiza comparativa a dreptului falimentului aplicabil sistemului bancar din SUA, Marea Britanie, Franta, Germania, Romania, Ungaria, Polonia si Cehia. Coordonator: prof. Dean Anthony T. Kronman, Decanul facultatii Yale Law School. Pe perioada studiilor de doctorat am fost bursier Goldman Scholarship, bursa acordata de Yale Law School, Yale University, SUA.
– 1999-2000: Masterat in drept (L.LM.), Yale Law School, Yale University, SUA . Absolvit magna cum laude in cursuri precum Dreptul Falimentului, Reorganizare Financiar – Bancara si Comerciala si Dreptul International.
– 1991-1996: Facultatea de Drept si Relatii Internationale Nicolae Titulescu; (anual bursa de merit, Sef de Promotie).
– 1996: Licentiata in Stiinte Juridice, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Drept.
Experienţă profesională:
– iunie 2012 – decembrie 2012: Consilier al Primului Ministru, Guvernul Romaniei.
– ianuarie 2012 – iunie 2012: Of Counsel, Musat si Asociatii – Restructuring & Insolvency.
– 2010- 2012: Of Counsel – Seful Grupului de practica in domeniul Restructurarilor Financiare si Insolventa, Biris Goran SCA.
– 2008 – aprilie 2010: Of Counsel (avocat) White & Case LLP Bucuresti, responsabil Grup Practica in domeniul Insolventei, Faliment, Restructurari Financiar – Bancare.
– 2005 – prezent: Lector universitar, Universitatea “Ovidiu” Constanta (2011- 2012), Universitatea “Dimitrie Cantemir” Bucuresti (materie predate: “Procedura Insolventei – reorganizarea judiciara si procedura falimentului”).
– 2005 – noiembrie 2006: Consilier, Comisia de Politica Externa , Senatul Romaniei.
– 2003 – 2004: Consilier al Ministrului Afacerilor Externe , Ministerul Afacerilor Externe.
– 2002 – 2003: Avocat, White & Case LLP, New York City , SUA. Angajat in cadrul grupului de practica din domeniul dreptului financiar – bancar si insolvente. Specializat, in principal, in reorganizari judiciare, a dreptul falimentului si restructurarilor financiar-bancare. Impreuna cu echipa de avocati din care faceam parte am lucrat in cazuri precum: ENRON, MCI-Worldcom, United Airlines, US AIR, UPC si RBS.
– 1996 – 1998: Sef Oficiu Juridic, S.C Omniasig S.A.
1) JSD NU e doctorat (nu doar din punct de vedere al duratei studiilor 1an versus 3).
2) Responsabil Grup Practica? ? -la White and Case Romania (ca probabil acolo ar FI functionat, caci in perioada aceea era revenita in Ro si se pregatea sa candideze in maretul judet Vaslui, la 1000 de euro/venit) sunt Associates &Partners: si acest lucru ar fi trebuit trecut in CV: Associate sau Partner
3) Mai era un tip, Nils Schnecker pre numele sau, care isi trecuse „pe siteul personal” studii de masterat si un doctorat la o facultate care NU exista; isi trecuse experienta in campanii electorale in SUA (Reagan, etc) de ai fi crezut ca a e un guru al consultantei electorale; isi treuse cunoasterea a 7 (!!) limbi straine, printre care si Latina (omul „vorbea” latina ), samd.
Si acest tip, cu un doctorat in economie, care lucrase la nu stiu ce firme ameriane, vorbitor de 7 limbi straine si cu experienta in campanii electorale prezidentiale americane, si-a castigat painea, vreo cativa ani, aparind la o emisiune la televiziunea lui Felix : l-am vazut o data cu un clop pe cap, alaturi de o doamna care prezenta sarmalele facute de ea; foarte tare: la nivelul acesta, cu doctirat in e-co-no-mi-e, apari cu clopul pe cap si vorbesti despre sarmale si carnati.
In concluzie, daca cineva sustine ca are dipolma X/ a lucrta la compania Y, eu nu il (o) cred pe cuvant. Si Ponta scrisese ca facuse „masterat” in catania, si era doar un curs de 3 luni, ne-finalizat de o diploma de masterat. Genul acesta de mistificari ale realitatii se intalneste (el genul, fac acordul cu subiectul) si pe afara, dar nu in proportia din Ro si imaginea publica are cu adevarat de suferit.
Măcar suntem cu toții de acord că e drăguță? 🙂
Asta vroiam sa zic si eu, sa nu va mai obositi atata.
La o femeie principala calitate e aspectul. Abia dupa aceea noi misoginii vedem daca mai are si ceva in cap. Nu ca ne-ar interesa 🙂
Cred că şi asta ţine tot de educaţie, aşa că sunt ontopic :
29 noiembrie: NOUL SFINTIT MUCENIC FILUMEN, cel UCIS DE EVREI fanatici in 1979, la Fantana lui Iacob. I-au brazdat chipul cu toporul, i-au scos ochii, i-au taiat degetele cu care facea semnul Crucii, au pangarit cumplit biserica …
Posted in Calendar Ortodox, NOUL SFINTIT MUCENIC FILUMEN by saccsiv on noiembrie 29, 2011
29_nov_philoumenos_of_jacobs_well
Noul Sfinţit Mucenic Filumen Aghiotafitul, Egumenul Locului de Închinare de la Fântâna lui Iacob, a fost martirizat în locul istoric al Fântânii în Neapole (Samaria) pe 16/29 noiembrie 1979, în timp ce săvârşea slujba vecerniei.
Acesta provenea din Insula Cipru, s-a apropiat din tânără vârstă de Frăţia Sfântului Mormânt şi a slujit înainte de sfârşitul său martiric ca Egumen al Sfintei Mănăstiri a Fântânii lui Iacob.
În ultimul loc unde a slujit, şi anume la Fântâna lui Iacov, veneau des evrei fanatici ca să scoată icoanele şi crucea din biserică, deoarece considerau că era un loc de închinăciune iudaic. Unul dintre aceşti evrei venea în fiecare zi şi se ruga în lăcaş. Părintele Filumen, păzitor credincios al aşezămintelor Sfântului Mormânt din Palestina, i-a explicat cu blândeţe şi smerenie că Fântâna lui Iacov aparţinea de multe secole creştinilor. Vrând să evite provocările, atunci când evreul acela intra în biserică să se roage, părintele Filumen întrerupea slujba şi o continua mai târziu. Scopul acestui evreu, ca, de altfel, al tuturor evreilor fanatici, era să transforme cu orice preţ biserica în loc de închinăciune iudaic. Astfel, pe 29 noiembrie 1979, în ziua în care Biserica îl pomeneşte pe Sfântul Filumen, părintele a fost atacat cu toporul şi omorât în timp ce săvârşea Vecernia. După aceea, ucigaşii au jefuit biserica, iar la plecare au aruncat cu o grenadă. Comunicatul Poliţiei spunea că făptaşii erau „necunoscuţi“.
Înmormântarea mucenicului Arhimandrit Filumen din Cipru a avut loc pe 4 decembrie 1979, slujba săvârşindu-se la biserica Sfintei Tecla. A fost îngropat în cimitirul comunităţii Sfântului Mormânt din Sion. Patru ani mai târziu, când a murit un alt membru al comunităţii, s-a deschis mormântul părintelui Filumen pentru a i se muta osemintele de acolo. Atunci, toţi cei de faţă au avut parte de o privelişte minunată: trupul său era neputrezit şi răspândea un miros plăcut, aşa cum s-a întâmplat cu moaştele atâtor sfinţi, ca, de exemplu, Sfântul Spiridon, Sfântul Ioan Rusul etc. După aceea, mormântul a fost închis din nou, până în anul 1984, de Crăciun, în timpul îngropării lui Claudiu, Arhiepiscopul din Pella. Şi de această dată, trupul era neputrezit şi răspândea un miros plăcut, semn că smeritul rob al lui Dumnezeu Filumen intrase în ţara celor vii, ca sfânt. Moaştele sale au fost aşezate cu evlavie în partea nordică a Altarului bisericii Sfântului Sion, devenind obiect de închinăciune pentru mii de credincioşi.
Fragmente din articolul apărut în Orthodox America, al monahului Yeghia Yenovkian de la Măn. Paradise, Ellisville, Mississippi:
„…În săptămâna de dinainte, un grup de sionişti fanatici venise la mănăstire, la Fântâna lui Iacov, pretinzând că este un loc sfânt al iudeilor şi cerând să fie înlăturate toate crucile şi icoanele… Grupul a plecat proferând ameninţări, jigniri şi obscenităţi pe care creştinii din zonă le aud în mod regulat.
După câteva zile, pe 16/29 noiembrie, în timpul unei ploi torenţiale, un grup a năvălit în mănăstire; [Părintele Filumen] îşi pusese deja epitrahilul pentru vecernie. Tăierea în bucăţele a celor trei degete cu care făcea Semnul Crucii arată faptul că a fost chinuit, pentru a-l face să se lepede de credinţa sa creştină ortodoxă. Chipul îi era despicat în formă de Cruce. Biserica şi cele sfinte au fost pângărite. Nimeni n-a fost arestat pentru aceasta, niciodată.
Din buletinul informativ nr. 46, al Departamentului de relaţii externe al Sinodului episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei, apărut în Orthodox America, aprilie-mai 1984:
Pe 17/30 noiembrie, patriarhul Diodor al Ierusalimului, însoţit de mai mulţi episcopi, arhimandriţi, preoţi şi monahi greci, a deschis mormântul arhimandritului Filumen, ce fusese omorât cu sălbăticie la Fântâna lui Iacov, cu patru ani înainte (în 1979).
Sicriul fu scos cu grijă din mormântul aflat în cimitirul Frăţiei Sfântului Mormânt de pe Muntele Sionului, şi, după ce fu înlăturat giulgiul, moaştele sale au fost aflate a fi nestricate. Apoi trupul a fost spălat cu vin, şi înfăşurat într-o pânză. După aceasta, s-a cântat o scurtă slujbă de pomenire.
Arhimandritul Filumen a fost păzitorul Mănăstirii Ortodoxe greceşti de la Fântâna lui Iacov, din oraşul Nablus, în Cisiordania (West Bank). A vieţuit în sfinţenie şi a slujit ca un iconom credincios al lui Iisus Hristos, însufleţit de o râvnă arzătoare pentru Ortodoxie.
Virtutea sa îl scotea în evidenţă printre monahii şi preoţii Ţării Sfinte. Se cunoaşte că cu puţină vreme înainte de mucenicia sa, arhimandritul Filumen a fost abordat de un grup de militanţi iudei fanatici, care i-au cerut să înlăture Crucea şi icoanele din preajma Fântânii lui Iacov, deoarece este un loc sfânt al religiei lor, iar ei nu primesc să se roage în prezenţa unor astfel de simboluri ale creştinismului. Părintele a refuzat să facă aşa ceva, susţinând că Fântâna lui Iacov este de secole a creştinilor. Atunci, a fost ameninţat şi i s-a spus să părăsească acel loc sfânt sau va suporta urmările.
Pe 16/29 noiembrie 1979 (ziua Sfântului Apostol Matei), în timpul unei ploi torenţiale, ucigaşii au năvălit în mănăstire şi l-au măcelărit pe Arhimandritul Filumen cu un topor, închipuind o cruce. Cu o lovitură de-a lungul, i-au despicat chipul, cu altă lovitură de-a latul i-au tăiat obrazul, de la o ureche la alta. I-au scos ochii. I-au tăiat în bucăţi degetele mâinii sale drepte, iar pe cel mare l-au retezat dintr-o dată. Erau degetele cu care făcea semnul Crucii.”
Ucigaşii nu s-au mulţumit să-l măcelărească pe monahul cel fără de vină, ci au continuat apoi să profaneze şi biserica. A fost distrusă o troiţă, au fost împrăştiate şi murdărite vasele sfinţite, şi întreaga biserică a fost pângărită într-un chip înspăimântător.
Autorităţile israeliene au declarat pe moment că poartă o investigaţie, pentru a-i identifica pe cei vinovaţi, dar nici până astăzi nu a fost anunţat vreun rezultat.
Fie ca Dumnezeu, pentru rugăciunile Noului Sfinţit Mucenic Filumen, să-i învrednicească pe ortodocşii prigoniţi ai Ţării Sfinte să reziste valului de violenţă împotriva creştinilor, ce se ridică, ameninţând să-i copleşească, şi fie ca El să le dăruiască tăria şi harul de a mărturisi Credinţa cu bărbăţie şi râvnă fierbinte.
Cititi va rog si:
A fost asezat in randul sfintilor NOUL SFINTIT MUCENIC FILUMEN, cel UCIS DE EVREI fanatici acum 30 de ani, la Fantana lui Iacob
Da, Ghita,
Mai multe Bacalaureate. In principiu de acord, cred ca si Funeriu e de acord, sa vad insa ce propuneri practice exista. Ceva optiune cred ca exista si azi, cel putin cand l-am data eu nu erau 5 subiecte pentru toti, unul sau doua erau la alegere.
Acuma trebuie vazut si ce se urmareste prin mai multe Bacuri: daca Bacul tine de examen de admitere la Fac., inclusiv de obtinerea sau nu a unei burse, atunci e greu de vazut cum pot fi concepute mai multe Bacuri ca sa fie corect. In Franta daca ai trecut Bacul ai voie sa te inscrii la orice Facultate normala (nu scoala superioara, acolo trebuie examen). La noi din cate stiu eu locurile sunt limitate, si nu toti au examen de admitere.
Daca insa se revine la ideea Bac=Examen de maturitate (nu admitere la Fac.) cred ca da, ideea de mai multe Bacuri e OK. Iar daca Bacul devine doar examen de absolvire al liceului, atunci by all means, Bacuri diferentiate !
Poti face sa zicem 4 bacuri
General – sau Real – absolventii de real . Merg la orice facultate vor chiar si la latina (chiar daca nu au facut la liceu. Cam toti matameticienii se descurca cu latina mai bine decat umanistii!!!)
Umanist – Minus Politehnica, matematica, fizica .. Intra la medicina numa dupa examen de „diferenta” – ceva cu parti din fizica si chimie. Oricum nicodata un umanist nu s-a gandit sa se duca la Politehnica.Poa ca functionar 13.
Tehnic – au dreptu sa meraga la facultatea de „domeniu” De ex Institrul de Agronomie
De capacitate – atestam ca nu e bou complet!!! Stie catesceva, este destul de persistent ca sa faca ceva .. poa fi angajat ….da cam atat!!!
Restu … e precum se presupune „loaze” . Si ca observatie personala – loazele nu sunt deficitare ca nivel sa zicem „intelectual” ci la nivel de caracter. Crede-ma cunosc „marfa”. Si in majoritatea cazurilor ptr un post de necalificat prefer un „tampit” „corect” adica onorabil unei loaze.
Ma rog ptr unele trebuie sa se faca modificari si e ceva de munca … da parca avem unii platiti ptr asta .. masterati, doctorati in cele Apusene tari. Numa ca mi-e frica ca numa gura e de ei!!!
Zâmbeşte, mîine s-at putea să fie şi mai rău !
1. Inţeleptul este tolerat, atâta timp cât nu deranjează.
Prostul – cât timp nu ajută.
2. Că trece tinereţea, nu-i mare pagubă…
Problema e că trece şi bătrâneţea.
3. Nu lăsa nimica pe mâine.
Mai bine lasă pe poimaine – vei avea două zile libere.
4. Secretul succesului în viaţă este legat de cinste şi de decenţă.
Daca nu ai aceste calităţi, succesul este garantat.
5. Dacă ţi se pare că patria ta te ignoră, încearcă, măcar odată, să nu plăteşti taxele…
6. Eu am plătit cinstit toate taxele şi acum dorm liniştit… pe o bancă, în parc.
7. Dacă ai să culegi de pe drum un câine flămând şi ai să-i oferi o viaţă îndestulată, n-o să te muşte niciodată…
Asta este deosebirea dintre câine şi om.
8. Ajută de o sută de ori – vor uita!
Nu ajuta o singură dată – vor ţine minte!
9. Când eram mic, mă rugam la Dumnezeu să-mi dea o bicicletă.
Pe urmă am inţeles că Dumnezeu lucrează altfel.
Atunci, am furat o bicicletă şi m-am rugat la El să mă ierte.
10. Pont pentru gospodine:
Nu uitaţi că o sticlă modestă de vodcă, pe lângă faptul că înfrumuseţează masa, ascunde şi eventualele rateuri culinare…
11. Cea mai grozavă zi este MÂINE.
Mâine o să facem sport, o să ne apucăm de învăţătură, o să muncim cu sârg, o să începem să citim o carte, n-o să mai mâncăm după şase seara…
Dar nu ştiu cum se face, că atunci când ne trezim, este mereu ASTĂZI !!
12. Cu dragostea omori timpul, cu timpul omori dragostea.
13. Răzbunarea e dulce şi nu are calorii.
14. Dacă n-ai ce face, fă-o în altă parte.
15. Când bărbatul are o situaţie proastă, caută o femeie. Când situaţia se îmbunătăţeşte, mai caută una.
16. În dictatură, cineva te foloseşte cum vrea. În democraţie, ai dreptul să-l alegi pe cel care o să te folosească aşa cum vrea el.
17. Dacă soţia nu vorbeşte dimineaţa cu tine, înseamnă că beţia de aseară ţi-a reuşit.
18. Mai rău decât un prost leneş e un prost cu iniţiativă.
19. M-au urmărit multe gânduri profunde, dar am fost întotdeauna mai iute decât ele.
20. Întâmplarea e inevitabilul apărut din senin.
21. Dacă şeful e idiot, lasă-l s-o afle de la altul.
22. În orice căsnicie, cineva are întotdeauna dreptate, iar bărbatul niciodată.
23. Nu-i greu să te laşi de băut, greu e să înţelegi de ce trebuie să te laşi de băut.
24. Oamenii cu bani sunt de două feluri: apăraţi de poliţie ori căutaţi de poliţie.
25. Şi în casa de nebuni există vecini.
26. Oricât te-ai strădui, cineva va munci mai puţin decât tine şi va câştiga mai mult.
27. Nu salariile-s mici, lunile sunt prea lungi.
28. Când iubeşti cu adevărat, nici măcar bigudiurile nu te mai sperie.
29. Principala problemă a omului e că el singur îşi creează probleme.
30. Dacă nu ai griji şi duşmani, e posibil să nu te fi născut.
31. Cine munceşte toată ziua nu mai are timp să câştige.
32. Viaţa e liniuţa dintre data naşterii şi data morţii.
33. Sărăcia nu se vindecă. A dovedit-o medicina fără plată.
34. Dacă într-un cuvânt de cinci litere ai comis şase greşeli, una e de prisos.
35. Un adult e omul care nu mai creşte în înălţime şi începe să crească în lăţime şi grosime.
36. Prietenii pot fi şi falşi, duşmanii sunt întotdeauna autentici.
37. Nu-ţi băga în cap toate fleacurile, fiindcă nu-ţi mai rămâne loc pentru prostie.
38. Un optimist este un om insuficient informat.
39. Femeile fac din nimic trei lucruri: salate, coafuri şi drame.
40. Uneori, când începi să frânezi, nu te mai poţi opri din frânat.
41. Dacă la o întrebare îţi răspunde un filozof, nu mai înţelegi ce-ai întrebat.
42. A doua căsnicie e victoria speranţei asupra experienţei.
43. Nu-i deloc greu să combini neplăcutul cu inutilul. E doar o chestiune de tradiţie.
44. Logica este ştiinţa care îi permite bărbatului să nu înţeleagă femeia.
45. Pe oaspete, oricât de bine l-ai hrăni, tot se îmbată.
46. Vodca băută cu măsură e bună în orice cantitate.”
P.S.
Cam din ce lob au pornit astea 😉
Nicolae Iorga: Se creează acum un tip de om universal, omul de nicăieri
„Şcoala, fiind în afară de viaţă, învăţându-te să nu ţii cont de nimic ce e dincolo de casta cultă, duce la şcolarizare formală a omenirii. De aici a ieşit o umanitate scăzută, lipsită de energie şi entuziasm, lipsită de putinţa de a acţiona şi a reacţiona, o umanitate împuţinată şi strâmbată.
„astăzi universitatea este o şcoală de specialităţi, nelegate între ele, fără niciun fel de spirit comun şi aceste acţiuni au un scop care nu e în societate, ci peste ea şi poate chiar împotriva ei. S-a creat tipul omului abstract, în afară de orice tradiţie şi de orice împrejurări în care ar avea de trăit, omul care ştie dinainte unde va fi aşezat (…).
Se creează acum, pentru o lume neorganică, un tip de om universal, omul care e de nicăieri şi de peste tot, omul în afară de tradiţie, înstrăinat de mediul în care a trăit. Iar de societatea aceasta nenorocită, intrată în tipicul şcolii, oricine poate abuza, orice aventurier sau orice bandă politică se poate face stăpânul ei. (Nicolae Iorga, Idei asupra problemelor actuale)
„acel instinct care se întinde armonios asupra tuturor domeniilor şi felul de a gândi, acel fel care se întinde armonios asupra multor secole şi se leagă de o tradiţie milenară se cuvin imperativ a-i fi încătuşate şi stimulate romanului. (…) Gimnasiul şi liceul să formeze omul dinautru, omul armonios, omul sănătos, omul cu iubire pentru lucruri vrednice şi folositoare, omul capabil de a da de la dânsul, fără a cere prea mult, ceea ce este necesar pentru dezvoltarea unei societăţi. Românul întreg de care avem nevoie. Nu fabricaţiile în care e ceva specialitate şi sub specialitatea aceea nimic. Căci nici o specialitate nu poate să fie în adevăr folositoare pentru oameni, şi numai pentru o anumită ocupaţie umană abstractă, decât când îşi înfige rădăcinile într-o cultură generală, ea însăşi legată de instinctele cele mai vechi şi cele mai sănătoase ale unui popor. (Nicolae Iorga, Noua direcţie în învăţământul românesc)
„Întâia noastră idee conducătoare a fost ideea creştină. (…) Ideile conducătoare au darul sfânt de a apropia şi înfrăţi pe oameni, mai presus de orice deosebiri de fire, de situaţie, de bogăţie, de vârstă: ele se poate zice că fac parte din viaţa religioasă a popoarelor, şi sunt adică acea religie ce are de preoţi pe cei mai mari, mai buni şi mai luminaţi oameni din fiecare generaţie.
Pe când, dimpotrivă, interesul e pizmăreţ şi gâlcevitor: el desparte un popor în clase care se vrăjmăşesc şi în aceste clase chiar, dintre care nu e om care să nu urmărească mai multă putere şi plăcere decât ceilalţi, egoismul cel rău, iubirea pătimaşă de sine şi numai de sine scapă din lanţurile cuviinţei şi datinilor bune şi se repede sălbatic asupra bunurilor lumii. În acest fel, societatea se face vijelioasă, veşnic tulburată, neliniştită la lucrul ei, lipsită de siguranţă în păstrarea roadelor ei şi împiedicată în cugetarea mai înaltă. Oamenii se simt tot mai departe unul de altul, legăturile ce sunt siliţi să le încheie nu mai sunt decât false şi trecătoare.” (Nicolae Iorga, Ideile conducătoare din viaţa poporului românesc)
Despre ţăranul român de odinioară: „Țăranul cel vechiu avea cunoştinţa că reprezintă ceva în viaţa acestei ţări, că el este aproape întregul element militar al ţării; avea cunoştinţa că toată ţara e organizată pe temeiul vechilor sale datini şi pe temeiul obiceiurilor pământului; el simţea că în ţara lui este ceva şi aceasta explică vitejia de odinioară. Vitejia acestor ţărani de odinioară era un lucru natural; vitejia de azi a ţăranului român ca ostaş înseamnă ceva extraordinar, înseamnă cea mai mare jertfă pe care o poate face o clasă umilită, când nu i se dă nimic şi care cu toate acestea iese oricând cu pieptul deschis înaintea străinilor.” (Partidele şi ţara)
Vezi şi :
Şi se mai miră unii de ce l-au ucis evreii pe Iorga 🙄
arca aia care l=-au inpuscat prutau camasi verzi si aveau tipuitura garda si capitanu …
Şi tu pui botul la făcătura aia ?!
De ce l-ar fi ucis legionarii pe unul care gândea la fel ca ei :
„Evreii au în România o anumită presă, adecă, drept vorbind, au cea mai mare parte a presei în România. Astfel ziarul frances al Guvernului este redactat de doi sau trei Evrei, şi, în cele mai multe din ziarele noastre, rolul Evreilor este precumpănitor. Acum, oricât ar pretinde cineva că Evreii servesc ca salariaţi interesele partidului, condeiul iea totdeauna şi o nuanţă personală, care, în casul acesta, nu este numai personală, ci este o nuanţă naţională. Apără scriitorul evreu pe conservatori, scriind la foaia conservatoare, ori pe liberali la foaia liberală, dar,pe lângă aceasta, se amestecă în chip firesc şi sufletul lor, care nu e şi sufletul nostru, se amestecă şi sufletul lor, care e sufletul rasei lor, şi atunci colorează atacurile într-un fel sau altul, după cum cutare sau cutare personalitate politică sunt sau nu favorabile aspiraţiilor de egalisare politică a Evreilor din România. Dar, afară de presa aceasta, din care se ridică mult mai presus, prin sfidarea opiniei publice, a oamenilor cinstiţi prin neruşinata provocaţie a simţului naţional, prin calomnii pe care nimic nu le-a oprit vreodată, se ridică «Adevărul»(;). Veşnic independentul, veşnic datorul,veşnic plătitorul şi veşnic căutătorul de plată nouă: «Adevărul»”. „Gazeta «Adevărul», ai cărei redactori, în bună parte, – şi tocmai acea parte este partea hotărâtoare –, sunt Evrei(;)-”
Nu crezi că era mai uşor de făcut rost de nişte cămăşi verzi şi de strigat ceva slogane legionare ?!
Măcar de s-ar fi reţinut accentul caraghios al rostirii 😉
Uite de aia ne tratează ăştia aşa, din cauza naivităţii sau prostiei unora dintre români.
Unde mai pui că economisesc şi banii de cumpărare a conşriinţelor 🙄
Fiindca erau tampiti si nesimtiti ?
Sau poa ptr ca el acuzau pe Iorga ca a declansat procesul care a dus la inchiderea lu Codreanu?(„pentru ultraj adus unui demnitar în exercițiul funcțiuni” ) Ca din inchisoare a fost scos Codreanua ca sa „figa se sub escorta” …
Stii cu cine incepi sa semeni? Cu evreii cei dragi pipotei tale .. Imia duci aminte de filmuletu „Marele jaf comunist” ala car epue intrebari „naive” : „cum puteti crede ca acestia ar fi putut sa faca un jaf?” negand evidenta., Exact asa ca tine..
Baga la cap : leginarii eau niste tampiti. Tot programul lor se limita l;a cosntuiot bisericvi,parastase si ytrasu cu pistolu’ (nu si curatea pistolilui ca cica ast5a le depase abilitatile sutinea nasul meu fost prefect liberal). Niste incuirvca lume perfecti. Si9 nesimtiti si idotio asa cum arata si rebliunea lor.. ca Antonescu fuses e”tatacu” lor apropae in acfeiais masura cu Ioga. Numa ca generalu avea paza ..
Iar nationalismul lor – p[ipat Arschu teutinic nu mi se pare nationhalism. Asa cum tu „natiponalist” de culoare verzui-legionara te extaziei9r in fata Rusie ca este ortodoxa si iti dai ochhii peste cap „vai tarul ce martir!” Baga-la-s undeva pe Nocolska ca in 1916 a tradat si in locu unei voctorii imbecilu s-a ales cu o revolutie!!!!
Vai de curu’ vost de „nationalisti”
Crede-mă că dacă nu te-aş cunoaşte ,ai bine, aş putea crede că eşti imbecul, nu beat !
Dar nu exclud şi această variantă 🙄
Că prea le zici cu foc, aducându-l pe naş-tu-n discuţie pe post de guru, dar judecând cu cur…..
mde … adevarate purtari de legionar. SI va mai dati aia destepoti, anticomunisti samd
A da uitasem..Partea proasta ptr cele ce le sustii este ca Iorga a fots luat de acasa de sub nasul familiei care a desscris cum s-au desafasurat lurcrurile. Ca apoi politia a facut o ancheta. Da ma rog astea sunt amanunte care scapa „inaltei” intigente legionare … ca tot ce trece de genunchiul broastei!!
In opinia mea, foarte adecvat și consistent comentariul d-nei Isabel.A. H. Gardner se bazează pe studii calitative interdisciplinare asupra câtorva mari creatori ai secolului XX, din diverse domenii, printre care Eliot, Freud, Dali.
Ceea ce aș adăuga: cercetările din ultimii10-15 ani asupra creierului arată că apar noi neuroni în ariile corticale intens utilizate. Așadar, construind exerciții pentru dezvoltarea unor abilități, re-construim creierul. Putem dezvota, fără a ajunge la excelență, desigur, forme de inteligență insuficient dezvoltate din cauza lipsei sarcinilor adecvate.
Ceea ce spun se leagă de cercetările asupra inteligenței ale lui J.Steinberg, cel ce a descoperit că dezvoltăm o inteligență creativă ori executivă în funcție de solicitările mediului în care ne formăm.
S-ar mai lega de teoria învățării prin experiență ( altfel zis, ”by doing”) a lui D. A. Kolb.
Așadar, contează enorm design-ul educațional, pregătirea și creativitatea profesorilor, precum și atitudinile lor în dezvoltarea inteligențelor.
Ar fi nevoie sa-i formăm bine pe cei mari, spre a-i putea forma bine pe cei mici.