Discuția interesantă dintre intrus și athos m-a pus pe gânduri. Recunosc că principial sunt de acord cu athos. Însă cred că dreptul la viață primează în fața oricărui alt drept. Însă asta generează alte dileme. Ar trebui să fie OBLIGATĂ societatea/statul să se ocupe de cei care nu-și pot purta singuri de grijă? În cazul în care aceștia NU MAI VOR să trăiască, societatea/statul le poate refuza dreptul de a muri, obligându-i să recurgă la „metode” disperate și chinuitoare?
Postez aici cele două intervenții care au generat această temă.
intrusul: “Gândindu-mă la decizia parlamentarilor din Belgia (se mai aşteaptă doar semnătura regelui pentru ca legea eutanasierii copiilor bolnavi să intre în vigoare), e firesc să fiu îngrozit: e de neimaginat ideea că există oameni care văd o soluţie (!!) în a curma suferinţa unui copil omorându-l, în loc de a-i alina durerile (lucru pe care medicina de astăzi îl poate oferi) şi a-i mai dărui, astfel, clipe de viaţă de nepreţuit pentru el şi pentru familia lui. Un plus de oroare vine şi din faptul că, spre deosebire de Olanda, prima ţară care a legiferat “dreptul” copiilor de a fi ucişi, dar care a impus o vârstă minimă de 12 ani pentru “beneficiarul” (cum au titrat unii jurnalişti!) eutanasiei, Belgia nu pune o astfel de limită, ci doar solicită deţinerea “capacităţii de discernământ” din partea copilului respectiv. Cât discernământ poate avea un copil care poate nici nu înţelege noţiunea de moarte? Şi cine garantează că nu se vor face abuzuri (precum se întâmplă deja în cazul adulţilor eutanasiaţi), copiii fiind manipulaţi să spună “da” doar pentru ca părinţii să scape de grija lor? Dar cel mai mult mă îngrozeşte seninătatea cu care – cel puţin în presa românească – este tratat acest subiect. Doar ştiri în care se mai aminteşte, eventual, de faptul că legea este contestată de “unii medici pediatri şi de Biserică”, dar nici o luare de poziţie mai fermă, nici o reacţie de amploare la diversele paliere ale societăţii civile. Ca să avem un termen de comparaţie, haideţi să ne amintim câtă emoţie şi vâlvă a produs ideea eutanasierii câinilor fără stăpân de pe străzi. Sigur, unii au strâns din umeri şi s-au scuzat rapid – “nu e treaba noastră, nu e în România”. Dar mai crede cineva că mai există vreo lege de genul “dreptului” la eutanasie, care să fie aprobată în ţări precum Olanda şi Belgia şi care să nu ajungă, treptat, a fi impusă la nivel european? Hai să ne uităm doar la ceea ce se întâmplă în cazul legalizării “căsătoriilor” între persoane de acelaşi sex..”
athos: Nu inteleg ce este gresit in dreptul de a opta pentru eutanasie. Demnitatea fiecaruia nu ar trebui sa fie obiect de negociere, in nici un sens. Singurul lucru cu care as fi de acord, Intrusule, ar fi ca tu sa incerci sa convingi pe cei care vor sa ia decizia de a-si eutanasia copii pentru care viata reprezinta doar un chin fara sfarsit sau o existenta vegetativa, sa ti-i incredinteze tie. Acesta este un demers pe care il pot intelege.
In viata asta in care ne-am obisnuit sa consideram normal amestecul in spatiul personal al altora in numele democratiei si al unei etici sociale care confunda participarea si compasiunea cu intruziunea si dictatul votului, dezbaterea asupra unor chestiuni ce ar trebui sa constituie exclusiv optiune personala ocupa si preocupa cu inversunare. Cogito, ergo sententiae.
Deca(b)logul Muschetarilor 
@ intrusul, athos
Am reluat aici tema. Chiar sunt curios ce va răspunde intrusul.
Atzos nu intelege Nu inteleg ce este gresit in dreptul de a opta pentru eutanasie . Dragul meu nimeni nu te opreste sa te sinucizi. Daca ai bani poti sa iti cumperi si tu un S&W 38 short barelled. Poti sa intri cu masina in zid, sa te precipiti de la inaltime, sa iti tai venele, samd samd. Sau sa pui muzica de pahar (tare sa te injure vecinii!!! ) si sugi vreo 3 litri de tarie. (A se evita soda caustica, verdele de paris , insecticidele – te omoara insa dureaza prea mult!!)
„Dreptul” solicitat este de fapt o obligatie impusa societatii in ansamblu, corpului medical, unui medic de a provoca moartea – in mod activ sau pasiv- cuiva sau de a ajuta o sinucidere. Asa ca dragul meu – daca vrei sa te sinucizi nu sunt eu ala care sa te impiedice – nu o sa iti iau pistolul , pastilele samd, – insa te rog fara sa faci apel la mine!!
Si mai ales fara sa ma obligi pe mine ca “societate” sa iti “respect” demnitatea ajutandu-te sa termini cu viata .
Nu de alta dar exist6a si o infactiune numita “Determinarea sau înlesnirea sinuciderii” . Aici este beleaua : unde se termina “dreptul de a opta” , “optiune personala” si unde vemtuloa vor incepe presiunile sociale ? Si daca recalcitrantii voir fi ajutati nitel (mai mult!) Ia sa vedem asta http://fr.wikipedia.org/wiki/Christine_Mal%C3%A8vre . Inainte de asta in jurul lui 1990 in Viena afost un mare sscandal .. zeci de batrani dintr-un azil au fost “eitansaistai” prin metoda “baie la fata”, adica inceati in partu lor (ma porg mai complicat , oribil care putea lasa impresiu unui pneumonii fulgeratoare in timpul somnului)
Cat despre eutansierea copiilor … uf . E si mai rau
Disctii sunt de ani de zile .. mai ales in zona medicala. Sa citez o somitate medalala ftranceza : “nu ii las pe toti sa traisca” insa era ferm contra legalizarii eutanasiei “sa nu vin a orice mocofan sa imi zica sa ucid pe unu care poate trai!”
Adevarata problema nu consta in faptul in “amestecul in spatiul personal al altora in numele democratiei si al unei etici sociale care confunda participarea si compasiunea cu intruziunea si dictatul votului, dezbaterea asupra unor chestiuni ce ar trebui sa constituie exclusiv optiune personala” ci in pericolul ca in acesta zona sa isi bage ciubotele politicul si sa ajungem la eutanasieri involuntare , sinucideri impuse social samd samd. Societtea noasta are o prea bogata experienta istorica…
A da .Daca doresti sa te sinucizi fa rost de ceva care scuipa glontu cu peste 330 m/s (viteza influxlui nervos)
ALBANIA 2011 – greu de crezut, dar asa e !
O data erau buni sa facem bancuri pe seama lor…
Oare Finlanda sau Albania….ar putea fi o noua optiune ?!
„Puternicele si capitalistele State Unite ale Americii ar putea lua unele lectii economice de la mica
tara balcanica
Albania care, timp de decenii, s-a zvarcolit sub cruda dictatura stalinista.
Astazi, Albania are cea mai promitatoare economie din Europa.
A fost singura economie din Europa care a crescut realmente”.
Este uluitor, nu? Sa afli asemenea lucruri despre Albania !
Dar nu cumva cel care si-a exprimat opiniile consemnate mai sus este un om dus cu capul? Vreun
ziarist din gradina vreunui mogul?
Care vrea sa dea bobarnace Americii si Europei Occidentale?
Nu! Nu este vorba de un om dus cu capul. Ci de insusi Steve Forbes, editorul sef si proprietarul
faimoasei publicatii cu acelasi nume, fondata in 1917 si care are sediul principal la New York
Este publicatia de referinta pentru analizele economice si politice pe care le avanseaza societatii.
Iar primul ministru al Albaniei, Sali Berisha, a fost invitat in birourile Forbes pentru a
prezenta cifre si informatii de alta natura privind miracolul numit Albania .
In 1992, venitul pe cap de locuitor era de doar 200 de dolari. Astazi el depaseste 3.500 de dolari.
Si este in plina ascensiune.
Tara se schimba cu repeziciune.
Cum Dumnezeu s-a intamplat aceasta minune in Albania ?
Si de ce nu se intampla si in Romania ?
De ce Albania a decolat si se inalta in ritm ametitor, in timp ce Romania, dupa zece ani de crestere,
s-a prabusit?
Unde este diferenta? Nu e deloc dificil sa observam diferenta.
1. In Albania exista o taxa unica de impozitare. De numai 10%.
Si, atentie! Aceasta taxa de numai 10 la suta este atat pe veniturile personale, cat si pe cele din
afaceri.
2. Si un singur impozit pe salarii. Care s-a micsorat de la 35 la 15 la suta.
In Romania , pentru un salariu de 1.000 de lei mai platesti, tu salariat si tu intreprindere, statului, inca 680
de lei. In Albania platesti doar 150 de lei.
Asta, evident, contribuie,
pe de o parte, la cresterea consumului, pe de alta
parte, la dinamizarea activitatilor economice, la largirea bazei de impozitare
si, nu in ultimul rand, la eliminarea muncii la negru si la dimininuarea evaziunii fiscale.
3. In Albania TVA-ul este de 10 la suta.
In Romania TVA-ul este de 24 la suta, unul dintre cele mai mari din Europa. Mai ales daca tinem
cont de faptul ca limita maxima admisa in Uniunea Europeana este de 25 la suta.
Statele care se duc cu TVA-ul in sus pierd bani la buget.
Statele care se duc cu TVA-ul in jos castiga bani la buget. Pare un paradox.
Dar nu e.
De fapt, TVA-ul redus, ca si impozitele reduse pentru firme si salarii, largesc baza de impozitare.
Colectezi mai putin de la mai multi si, in final, bugetul de venituri al statului devine mai mare.
4. In Albania, sistemul judiciar este independent. Independenta este garantata.
In Romania , sistemul judiciar este dependent.
Este subordonat presedintelui, primului ministru si ministrului Justitiei.
5. In Albania a intrat in vigoare o lege, acum patru ani, care obliga toate constructiile noi, inclusiv statiile de benzina,
sa aiba incluse echipamente ce folosesc energii regenerabile: panouri solar-termale, panouri fotovoltaice, pompe de
caldura, instalatii eoliene etc.
6. Si mai exista o diferenta.
Guvernul, in Albania, a rezolvat definitiv problema proprietatii.
Ceea ce a fost de restituit s-a restituit si o lege speciala garanteaza acum toate drepturile derivand
din calitatea de proprietar.
7.Dar diferenta diferentelor este alta:
Albania nu a recurs la sprijinul FMI.
Si nici nu a implementat ideile contabililor acestei banci mondiale.
Nimic nu e mai scump decat ce primesti gratis.
@ Radu Humor
Aferim jupâne Radu!
Ideea eutanasierii a fost introdusă în politica germană în anul 1920, prin cartea „Mână liberă pentru distrugerea vieţii fără valoare” (Die Freigabe der Vernichtung lebensunwerten Lebens). Autorii volumului au fost doi dintre cei mai respectaţi profesori universitari: Karl Binding era un renumit profesor de drept, iar Alfred Hoche era medic.
Autorii au acceptat pe de-a-ntregul ideea că persoanele cu boli în faze terminale, cu boli mintale sau retardate, precum şi persoanele cu malformaţii, pot fi eutanasiate ca „având vieţi fără valoare”. Mai mult, autorii au profesionalizat şi au medicalizat conceptul, afirmă Robert Jay Lifton, în volumul său „Doctorii nazişti”, promovând eutanasierea ca fiind în aceste condiţii „un tratament pentru vindecare”, justificat drept modalitate de a elibera oamenii de suferinţe şi de a economisi, în acelaşi timp, fondurile ce ar fi fost cheltuite pentru îngrijirea acestor persoane.
De-a lungul anilor, ideile lui Binding şi ale lui Hoche au fost cunoscute şi îmbrăţişate ca fiind acceptabile de către societatea germană. Ele au fost adoptate cu entuziasm de nazişti, astfel încât până în anul 1938 guvernul german începuse deja să primească o multitudine de cereri din partea familiilor copiilor cu handicapuri grave, cereri prin care se cerea să se pună capăt vieţilor acestor copii.
În anul 2004, Centrul Medical al Universităţii Groningen a constituit subiectul principal abordat de mass-media internaţionale, recunoscând practicarea eutanasierii copiilor şi publicând „Protocolul Groningen” – criterii şi indicaţii urmate de spital în cazul eutanasierii a 22 de nou-născuţi, eutanasieri realizate între 1997 şi 2004. Mass-media au reacţionat ca şi cum uciderea copiilor cu dizabilităţi ar fi fost un lucru nemaiîntâlnit în Olanda. Însă doctorii olandezi au început aceste practici cu peste 15 ani în urmă. În anul 1990, Asociaţia Medicilor Olandezi (KNMG) a publicat un raport menit să reglementeze acţiunile de eutanasiere a pacienţilor cu deficienţe, printre aceştia numărându-se şi nou-născuţii cu dizabilităţi. KNMG a aprobat aplicarea eutanasierii, în cazul în care se consideră că respectivul copil va avea „o viaţă de netrăit” – concept tulburător de apropiat de ideea de „viaţă fără valoare”, introdusă de Hoche şi Binding.
Ghita Bizonu
Esti, cred, in mare eroare.
Nu este vorba despre nici o OBLIGATIE a societatii, sau a medicului, de a-ti provoca moartea la cerere, ci doar despre POSIBILITATEA ca medicul sa dea curs cererii pacientului, sau a parintilor acestuia in cazul minorilor, de a provoca decesul activ sau prin oprirea aparatelor sau tratamentului care mentin organismul in viata, fara a putea fi acuzat de omor. Daca erai atent, observai germenele unei argumentatii corecte in insasi fraza ta:
„Nu de alta dar exist6a si o infactiune numita “Determinarea sau înlesnirea sinuciderii”
Aceasta este distinctia de retinut si pe care o astfel de reglementare o statueaza. Medicul este insa liber sa refuze o astfel de cerere.
Intrusul
Euthanasia ca decizie externa celui implicat, este ceea ce aduci in discutie prin exemplul de mai sus si este, desigur, cu totul altceva. In comentariul precedent insa, te refereai la eutanasia ca act voluntar initiat si cerut de cel bolnav, respectiv de parinti in cazul copiilor care nu pot exprima vointa proprie. Insa exemplul cu nazistii ilustreaza elcovent arbitrariul etic: sa hotarasca altcineva daca traiesti sau mori, este la fel nedrept, pentru ca ignora vointa celui in cauza. Refuzand dreptul unui medic de a da curs unei cereri de oprire a vietii, intrucat a accepta inseamna a fi acuzat de omor, il privezi pe pacient de decizia asupra persoanei sale, la fel cum o faci cand il omori doar pentru ca il consideri neviabil, in ambele cazuri indiferent de propria vointa.
Porthos
Dreptul la viata, ca orice drept, nu poate deveni o obligatie. Iar o lege a mortii asistate, sau ajutate, (cum este azi denumita in Germania, pentru a evita conotatia negativa a eutanasierii naziste), nu este oricum despre dreptul la sinucidere, care este prezumat, ci despre pozitia legala a medicului solicitat sa intrerupa viata, la cererea celui implicat.
Din unele date reiese că majoritatea celor exterminaţi în lagărele naziste erau cu grave probleme de handicap ( uneori genetic), unele din ele autoprovocate prin înfometare !
Religia le interzicea să iasă la muncă şi atunci trebuiau să se mulţumească cu nişte raţii minuscule care-i aduceau rapid în postura de schelete !
Dacă mai este adevărat că cei care-i selectau şi-i trimiteau la exterminare erau chiar fraţii lor de sânge, pentru a împiedica degenerare vizibilă a neamului, nici nu ştii cine-i are mai mult pe conştiinţă pe bieţii oameni, victime ale războiului, dar şi ai propriului neam !
Eu ma intreb doar daca un parinte care ar cere eutanasierea propriului copil, ar mai putea apoi sa traiasca.
Exista un singur raspuns valabil posibil: sa fii in acea situatie
E foarte greu de dat un raspuns la dilema de mai sus. Cel mai bine e sa ai norocul sa nu fii in postura unui astfel de parinte. Dar … nu-s chiar asa de rari parintii care isi eutanasiaza deja copiii, in Romania chiar
Pai anticonceptionalele ce fac ? Discutia asta n-am auzit-o dar e strans legata de cea de mai sus. Sau avortul bineinteles. Nu e si asta eutanasia propriului copil ? Nu vorbesc de partea legala, doar de cea morala.
Aș dori să-mi fie scuzată intervenția, subiectul este atât de greu încât mie îmi este frică și să mă gândesc la el, dar să mai și am o opinie.
Însă voi comite o răutate în seara asta la adresa Intrusului.
@Intrusul
Fără supărare, dar dacă tot dai fracțiuni dintr-un articol, de ce nu dai sursa articolului? Nu de alta, dar trunchierea ta dă o altă nuanță comentariului, făcându-l subiectiv când de fapt autorul l-a dorit cât mai obiectiv cu putință, plus de asta în articolul original sunt câteva exemple, zic eu, destul de demne de luat în seamă, măcar la nivel informativ, dacă nu altminteri.
Încă o dată rog să-mi fie scuzată intervenția și răutatea care a decurs, în mod voit, de aici. Poate că eu nu am înțeles ce a vrut să spună Intrusul prezentând doar pasaje extrase din articolul mult mai explicit.
Însă cu siguranță, trunchiată sau netrunchiată, ideea eutanasierii nu poate fi digerabilă decât dacă te-ai trezi brusc în această situație. Din afară sunt doar presupuneri.
iar si-a pus tzatza din Caracal miinile-n soldurile ei generoase!
Ce ai Herr ?!
Ţi-e ciudă că nu-s mâinile tale 😉
„Incercarile, necazurile si suferintele au, in viata noastra, un rol curatitor, purificator. Ele sunt o proba morala, de mai scurta sau mai lunga durata, de mai usoara sau mai grea intensitate, pe care trebuie sa o trecem, pentru a dobandi mantuirea sau cununile nemuririi. Fiecare astfel de proba trecuta adauga cununii un nou si pretios nestemat.”
Frumos, dar o asemenea judecata ii apartine lui Dumnezeu.
Athos,
Se pun niste intrebari.
Cand accepta eutanasierea parintele vrea sa curme suferintza copilului
sau suferintza si grija sa ?
Nu cumva e fuga(subtila)de responsabilitate?
Am scris o gramada la un raspuns, care s-a volatilizat la o manevra gresita… Astept sa-mi raspundeti la intrebarea de mai jos, pentru a relua.
„De fapt, cei care justifică eutanasia prin milă riscă să arunce multă confuzie asupra acestui sentiment profund uman. Suferinţa unui bolnav nu presupune doar durere fizică. Altfel, urmând logica susţinătorilor eutanasiei, soluţia pentru durere şi suferinţă ar fi moartea. În mod normal, nu poţi elimina sau interzice suferinţa într-o societate. Suferinţa aparţine oamenilor. Ea poate fi adesea un mod şi o perioadă de împăcare cu viaţa, cu ceilalţi şi cu viaţa veşnică. De aceea este importantă îngrijirea suferinzilor până în momentul morţii lor. Medicina modernă dispune de nenumărate mijloace de a ameliora suferinţa fizică. Un exemplu excelent de îngrijire a bolnavilor şi bătrânilor în suferinţă este modelul de tip hospice din Anglia. Modelul a fost preluat şi în România, sub denumirea de îngrijire paliativă. Terapia paliativă nu înseamnă numai tratament medical, ci este o îngrijire amplă – emoţională, psihică, fizică şi spirituală – de care au atâta nevoie aceşti oameni suferinzi.”
Exista libertatea de a alege,dar nu exista dreptul de a alege.
Interesanta distinctie, o puteti explica/fundamenta?
Bula de ce ai lispsit saptamana trecuta?
A murit bunicu .
Vai saracu dar era sanatos! Ce a avut ?!
Pai taia lemne si s-a lovit la un picior.
Bune da din asta nu se maora!
Da da l-a impuscat tata ca sa nu se mai chinuie” (banc auzit pri9n cls 7-8 in curtea scolii )
Cam asta este problema majora cu eutanasia . Su cu toate cele „morale”.
Ca Olanda este printre fruntasi nu ma mir – este doar patriam reprobatiei pozitive si o zona fascinata de nazism… si unde [ersupusa libertate impuns apna la liberinism este dublata de o societate cam bagacioasa „moral” (deh zoina calvina)
Insa aici este vorba despre copii. Un copil de 12 anu estre prezumat irespinsabil – nu are dreptu sa angajeze operatiuni comerciale (chiar daca are mijloacele , sa zicem o mostenire) , este preumat incapavul morla de a intretine acte sexuale samd . Atu8nci cam aia a ma-si sa ceara sinuciderea?!
Apoi mai sunt si alte derivate care numai placute nu sunt. „Lumea progresista” (inclus indivizi bine cotati) au fost adeptii (teoretici) ai unei eutansii active atat medicale cat si sociale prin 1890-1920 , Aveau chiar si ideii despre comisii care sa te intrebe : da dumneata cum iti justifici viata ?! Si nu ar fi fpot6s vorba despre imbecili af;lati in stare vegetativa se gtabdeau la cestuu precum sotie burgheza batrana taind niste cupoane. Se zice c a pe aic9i ar fi si practic a nord-coreana.
In fine a se vedea si cazul Gross c. Suisse (CEDO 2013) si a nu7 uita drepturile (chiar daca nu se zice ) sunt in gnl sinalagmatice adica dreptul unjia insemana si obligatia altuia . Adica dreptu lu Gross nu poate realizata decat daca se gaseste careav sa ii prescrie medicamentu cerut. Sau si administrarea lui (totusi ma mir de acerst proces. Asa la mica barfa intamplator am in casa destule pastile ca sa dorm pana la ziua de apoi. Ma rog le am da nu incpeti cu sfaturile – iau f rar 2-3 zile cati imi reglez somnul. O cutoe de diazepan ma tine un an … una de Xanax 2)
Si sa nu uitam e ca si moda. La inceput scandaloasa, apoi aceptata, apoi cvasi obligaorie … ca si in India barbarul obicei al satiei era „voluntar” (asta pana nu au inceput britii sa spanzure niste barbati – din familia femeiii, plus vreun brahman care oficia …). Accep[t6am ca normal azi (adica legal) apoi va deveni recomadabil si in final vom „eutanasia” fara voia lor infirmi, batrani , cipii abandonati saraci cu ghiotura ( de ex baba tampita care la 90 de ani nu vrea sa moara si ocupa inutil ditai propretatea. Nu ar fi mai bine sa fie eutansiata si stranepotu sa aiba mijloace cu care „Sa isi traiasca tineretea” ?)
O ultima observatie. Cestia asta mia vine pachet si cu „asistenta sociala” . Unii se sucare ca asa si pe din colo. Insa ei nu observa ca tot „modernizand” si „eliberand” societatea de tip vechi structurata pe solidaritatea familie extinse (era normal ca copilul cel mai mare sa intretina fratii sai mai mici , ca fratele sa sustina nepotii orfani) care asigura „servicii sociale” a fost inlocuita cu noua societate atomizata cu familii nucleare sau chiar monoparentale. Adica acum nu mai este obligatia fiecaruia ci devine una sociala. Adica daca baba ti-a dat aprtamentu sa iti iei masina buna sau sa iabe unde sta fiul tau cu nefasta , fi corect si tine-o mla tine in caa si trataz=o cu respect si omenie!!!!
Radu Humor says:
Your comment is awaiting moderation.
February 28, 2014 at 4:35 pm
Unii de pe aici ( şi nu numai 🙄 ) dovedesc atâta naivitate, ba chiar prostie încât nu-m permit decât să le acord câteva circumstanţe atenuante !
Aşadar, alegeţi singuri unde vă încadraţi !
Nu de alta, dar a pasa prostia spre noi, mi se pare a altă gafă majoră 😉
http://www.badpolitics.ro/tehnici-psihosociologice-pentru-controlul-opiniei-publice-si-a-dezbaterilor-de-pe-forumuri/
http://searchnewsglobal.wordpress.com/2014/02/27/five-eyes-cyber-magicienii-ce-manipuleaza-online-o-retea-mondiala-de-spionaj-ce-invadeaza-inseala-si-controleaza-comunitatile-online-raspandind-informa
Reply
@ Radu Humor
Nu înțeleg… Ai senzația că te moderează cineva? Din ce îmi amintesc, nu mai e nimeni moderat (Goe merge direct în spam, nu așteaptă moderare).
S-a întâmplat ca în aceste zile să port o corespondenţă cu o persoană deosebită. Printre altele îi spuneam :
„…Mai ales că de câte ori mergem la acea mânăstire, care are un aşezământ pentru persoane cu dizabilităţi, sau în vârstă, de care nu mai are nimeni grijă, tragem câte o fugă şi pe la cele din jur.
Acel aşezământ are o istorie foarte interesantă şi pilduitoare:
Pe scurt, preotul de acolo, un om deosebit a avut de tras probabil nişte păcate şi i s-au născut 2 copii, ambii cu handicap. Pornind de la această lecţie de viaţă, familia preotului, în special preoteasa, s-a dedicat ajutorării celor cu probleme, şi fără îndoială că oamenii credincioşi au apreciat acest gest şi l-au susţinut pe măsură, astfel că acolo, numai din donaţiile credincioşilor s-a ridicat o construcţie modernă în care vieţuiesc peste 100 de persoane, care altfel nu se ştie cum ar fi sfârşit.
Dar Dumnezeu e mare şi are grijă de toată lumea, deşi unii nu cred, sau nu ştiu să mulţumească pentru asta.
De vreo 10 ani, de când am aflat şi ne-am convins de acestea, facem pomenirile legate de evenimente, sau măcar , dacă ne fereşte Dumnezeu de asemenea încercări, ducem în semn de mulţumire bani sau produse necesare existenţei acelui loc binecuvântat.
În ultimul timp, plătim contravaloarea unei mese pentru întreg aşezământul ( acum 110 suflete) şi se face cuvenita slujbă creştinească după toate canoanele bisericeşti. Este , vă asigur, un sentiment deosebit de înălţător şi ajutător sufleteşte.
P.S.
V-am dat mai multe detalii pentru a vă alina oarecum dorul de ţară şi de oamenii ei.
Şi asemenea oameni chiar merită să fie cunoscuţi şi pomeniţi mai ales când o merită din plin .”
Spicuiesc din răspunsul care mi se pare că explică multe despre subiectul adus în discuţie ( vă asigur că nu ştia nimic nici de subiect, nici de acest blog 😉 )
„…Nu stiam de acea Manastire si nici ce s-a construit acolo.E mare pomana sa ajuti oamenii aceia.Sper pe cand vin acasa sa pot sa merg sa vizitez si eu acea manastire.Toate persoanale cu handicap sunt ingerii lui Dumnezeu trimisi pe pamant pentru noi. Lumea lor e nevinovata si noi trebuie sa invatam de la ei.
Ei sunt cei frumosi si binecuvantati!
Dumnezeu sa va rasplateasca osteneala si dragostea pentru ei.”
Universitatea analfabetilor
Catastrofa învățământului universitar
autor: DAN UNGUREANU – prof. univ. Universitatea Bucureşti
Le-am cerut studenţilor mei, anul III la Română -Engleză, să comenteze, în engleză, un poem englez din secolul XIX, la alegere.
Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez din secolul XIX şi nici o poezie (deşi au studiat în anul II Byron, Coleridge, Wordsworth, Shelley). Unul a povestit un roman de Dickens. Cinci au povestit piesa de teatru “Romeo şi Julieta” (numită alternativ “roman”,“novel”, ori “poem”).
Restul de cincisprezece din şaizeci, care şi-au amintit totuşi o poezie, au scris totuşi în engleză.
Am corectat mai jos greşelile lor :
– pluralul lui “viu” nu e “vi”, ci “vii”;
– verbul “a lua” nu se scrie “i-au”;
– “Obijnuit” e incorect;
– “îi” nu se scrie despărţit, “î-i”;
– “să de-a” e incorect (corect e “să dea”);
– nu se zice “propiu”, ci “propriu”;
– “them” nu poate înlocui “their”;
– nu se poate spune “them mother” în loc de “their mother”;
– “intitulated” nu există în engleză (conform Merriam-Webster Dictionary);
– “combinated” nu există în engleză;
– “to enjoy of life” e incorect ( verbul “to enjoy” e tranzitiv);
– “writted” e incorect, în loc de”wrote“;
– “poetry” nu e identic cu “poem”;
– “lirycs” nu e ortografiat corect, şi cu siguranţă nu înseamnă textul unei poezii, ci versurile unui cântec;
– “roman” nu există în engleză, corect e”novel“;
– “disapointness” nu există, corect e”disappointment“;
– “beautifuly thing” e incorect;
– “tryed” e incorect;
– “gaves” nu există (corect “gives” sau”gave“);
– “tooked place” e incorect;
– tabloul “Gioconda” nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci;
– “Romeo and Juliet” nu e un roman;
– “Romeo and Juliet” nu e un poem;
– Shackspear nu se scrie astfel.
Dacă se dădea admitere la facultate, ei ar fi căzut la admitere.
Toţi aceşti tineri vor deveni profesori de limba engleză şi română peste trei luni.
Îmi este inexplicabil cum asemenea studenţi pot deveni profesori, când în orânduirea veche,”bolşevică şi totalitaristă”, ei n-ar fi putut nici măcar trece admiterea.
Paradoxal, se face mai multă şcoală la liceu decât la Universitate: la liceu, profesorii pot încă să lase repetenţi elevii care nu învaţă, fiindcă liceul e gratuit, iar profesorii nu sunt plătiţi după numărul de elevi.
Studenții sunt mai prost pregătiţi decât elevii de liceu. Le-am cerut celor şaizeci de studenţi ai mei referate. Din şaizeci, mi-au dat referate vreo 20. Din ele, zece erau transcrise (copy – paste) de pe un sit de internet, http://www.referat.ro/.
O vină pentru această situaţie o are aşa-numitul “învățământ axat pe competenţe“. În noul sistem, elevii, vezi Doamne, “nu mai tocesc date seci, ci dobândesc competenţe“.
Mare este confuzia din capetele pedagogilor de şcoală nouă!
Există materii axate pe competenţe (a învăţa engleză, franceză ori muzică, înseamnă să ştii a vorbi engleză, franceză, respectiv să cânți, să fluieri sau să fredonezi melodii). Există materii bazate pe cunoştinţe (istoria, geografia, anatomia şi zoologia, de pildă). Există materii intermediare, ca biologia şi chimia, în care competenţele şi cunoștințele sunt complementare.
Cultura generală e alcătuită doar din cunoştinţe. Educaţia “axată pe competenţe” naşte monştri, fiindcă a şti cine a pictat Gioconda e o cunoştinţă, nu o competenţă!!!
O altă studentă, tot de anul III la Litere, mă înştiinţează că “poetul ei preferat e Macedonski, autorul frumosului poem Mistreţul cu colţi de argint“.
Pe vremea mea, a numi pe cineva “autorul meu preferat” presupunea măcar să-i poţi identifica poeziile. Se presupune că un absolvent de engleză ştie, după trei ani că în engleză, ca “romanul” se numeşte “novel”.
Universitatea zulusă
Conform cu situl QS (Quacquarelli Symonds)
World University Rankings = Clasificarea mondială a universităţilor conform criteriului Quacquarelli Symonds):
– Israelul, o ţară mică, cu suprafaţa cât a Moldovei, are trei universităţi pe locurile 102, 114 şi 132 din lume;
– Carolina din Praga e pe locul 230 în lume;
– Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta e pe locul 400;
– Universitatea Bucureşti e pe locul 500, lângă Universitatea din Szeged (cu o populaţie de 166.000 locuitori), Universitatea Kwazulu din Africa de Sud, din Bangladesh, Kazahstan şi Sri-Lanka;
– Universitatea din Liubliana e pe locul 400;
– Universitatea Iagelona din Polonia e pe locul 302;
– Universitatea Ben Gurion, din deşertul Neghev, e pe locul 323;
– Universitatea Babeş-Bolyai este după locul 600, lângă nişte universităţi saudite, sri-lankeze şi kazahe (după principiul: “nisip, junglă, nisip”). Situl ARWU (Academic Ranking of World Universities)
Clasificarea academică a universităţilor din întreaga lume, a Institutului de Pedagogie al Universităţii Jiao Tong se opreşte la primele 500 de universităţi din lume, unde pe la coadă se află Universitatea Kwazulu Natal, cea din Liubliana şi cea din Wellington, Noua Zeelandă.
Universitatea din Bucureşti are de ajuns din urmă universitatea zulusă din Durban, cea slovenă (Liubliana, 280.000 locuitori) şi cea din Wellington (386.000 locuitori, la capătul lumii, în largul Pacificului).
Învățământul românesc e prăbuşit cu totul.
Predau profesori care fac greşeli de clasa a şasea.
Absolvă cu diplomă, studenţi care acum 15 ani ar fi căzut la admitere.
Conduc doctorate oameni total necalificaţi.
Comisia centrală de acreditare a titlurilor universitare face conducători de doctorat în glumă.
Sunt un excelent prooroc. Nu se mai miră nimeni că n-avem universităţi remarcabile cu cercetători remarcabili, când înşişi conducătorii de doctorat se fac din carton lipit cu aracet.
Codă
Problema universităţilor din România nu e să ajungă din urmă cine ştie ce universităţi vestice. Problema universităţilor noastre e să ajungă din urmă nivelul liceelor româneşti din 1988. Şi atunci mai vorbim!
Educaţia e singurul domeniu în care nu se vorbeşte de “greaua moştenire a comunismului”. Regimul de debandadă, numit “democraţie”, şi miniştrii incapabili şi iresponsabili au transformat învățământul românesc într-un haos.
Din toţi olimpicii internaţionali români de anul trecut, unul singur s-a înscris (de nevoie!!!) la Universitatea din Bucureşti, fiindcă nu ştia engleză, ca să devină bursier la o Universitate străină.
Fac încă patru profeţii :
1. Peste cinci ani nici un licean olimpic nu se va înscrie student în vreo universitate română.
2. Peste zece ani, nivelul de analfabetism (!!!) al studenţilor români va fi acelaşi ca cel pe care l-am pomenit mai sus.
3. Peste zece ani nici o universitate românească nu va intra în lista primelor 500 de universităţi din lume, iar kazahii, saudiţii, sri-lankezii şi zuluşii ne vor privi ca şi acum, de sus.
4. Nici peste zece ani Ministerul Educaţiei nu-şi va decupa din presă un articol despre starea învățământului românesc, ca să-l aibă la îndemână.
Cine e de vină?
Problema nu este doar a învățământului. Ci este mult mai gravă: ține de economie si de decăderea pieței muncii din România.
Iar vinovatul e cel care a produs toate astea:
· Statul (mai precis miniștrii învățământului), care a luat șpagă ca sa recunoască diplomele. Iar șpaga a ajuns in final la partide (de aia, mulți dintre profesorii din universitățile private sunt tot politruci).
· Statul, care după absolvire, a angajat in masa analfabeții si le-a dat si salarii babane: bugetarii care freacă dosare pline de greșeli, au salariu dublu față de privat! In ultimii 7 ani, numărul angajaților de stat s-a dublat, salariile s-au triplat (mai ales in învățământ), deși nivelul angajaților de stat s-a prăbușit.
· Statul, care a mărit in permanență nivelul salariului minim si a forțat si firmele private sa-i “răsplătească” pe imbecili.
Socialiștii au făcut “protecția sociala” a incompetenților, ocazie cu care s-au îmbogățit si ei din greu (ca orice socialist respectabil).
· Daca statul n-ar mai fi avut nici un angajat (zero funcționari, externalizare totală a serviciilor), toți absolvenții ar fi fost obligați sa cerșească o pâine la ușa firmelor private. Iar firmele private nu dau o ceapa degerată pe diploma ta: ci doar pe câți bani poți să produci!
· Daca statul n-ar fi garantat un salariu minim pentru orice bou cu diploma, boii respectivi ar fi primit in loc de bani…paie. Adică exact ce merita.
Iată de ce, eu sunt optimist. Pentru ca statul român e in stare de faliment. A început sa concedieze profesori, polițiști, mineri, postași, avocați din oficiu (după ce, ani de zile, i-a angajat cu găleata si i-a plătit cu lopata). Jaful de bani al socialiștilor a ajuns la final.
De acum înainte lucrurile vor fi simple:
Ai o diplomă? Am!
Ți-o recunoaște statul? Sigur!
Păi atunci, sa-ti dea statul salariu! Hahaha…
Aaaa, stați, ca statul concediază, nu angajează: vroiam sa mă angajați dumneavoastră…
Zău? Pai eu nu dau doi bani pe diploma ta, analfabetule! Daca te pun sa scrii o ofertă, nu ești capabil: nici in română, nici in engleză!
Excelent articolul! Îmi puteți da și mie sursa originală? Că vreau să o arăt cuiva cu care mă ”războiesc” pe aceeași temă 😀
E vechi. Se pare va luat6 de poe Capitalism pe paine.
Eu am avut ceva de4 zis :http://vremea.forumgratuit.ro/t421-foaie-verde-ca-bobocu-mama-ne-am-ftt-norocu?highlight=Foaie
Poti gasdi artiocolul la :
http://www.cotidianul.ro/catastrofa-invatamintului-universitar-203692/
sau la
http://www.criterii.ro/index.php/en/viral-pe-net/7173-cutremuratoarea-analiza-a-invatamantului-romanesc-facuta-de-un-profesor-universitar
ceva mai lung desp[re cum se ajung unii Un om care confunda a neglija cu a pune mai presus, si care confunda transparenta aerului cu opacitatea aramei, prevedeam in acel articol, va deveni in curind conducator de doctorate in limba si literatura latina .
http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/inspaimintatorul-invatamint-de-azi-text-scris-de-profesorul-dan-ungureanu-44269.html
Rectorul Universității Politehnice din București ar fi spus absolvenților la festivitatea de înmânare a diplomelor de licență: “Îmi închei discursul cu urarea Multă multă sănătate, pentru că si absolvenții de medicină sunt la fel de bine pregătiți ca si voi“
http://incomemagazine.ro/articole/un-raport-de-autopsie-despre-inva-amantul-romanesc
Se cam stie mde ceva timp da sst nu e frumos… ce dracu cum sa zici ca „democratizarea” si „ocidentalizarea” produce tampiti cu diloma universiatra?1
Mulțumesc, Ghiță Bizonu pentru luinkuri. Am citit și articolul tău din forum. Nu-mi vine să mai spun nimic fiindcă brusc am simțit lehamite. Lehamite față de sistemul de învățămînt actual, desigur.
Scuze pentru tăcerea datorată neobservării , dar a rezolvat-o cu brio Gh.B.
Prietenul a nevoie se cunoaşte .. 😉
P.S.
Un La mulţi ani , personalizat !
Şi toate cele bune .
Oarecum, prin comparaţie…
Vă prezentăm câteva aspecte mai puţin ştiute, ale unui popor care se remarcă
printr-o cultură foarte diferită de cea vestică.
>
>1. Ştiaţi că în Japonia copiii fac curat în şcoli în fiecare zi, timp de un
sfert de oră, alături de profesori, ceea ce a condus la apariţia unei generaţii
caracterizată de modestie şi pasionată de curăţenie? Igiena şi dorinţa lor de a
menţine curăţenia, reprezintă o parte a eticii japoneze.
>
>2. Ştiaţi că un angajat japonez din domeniul igienei este numit „inginer
de sănătate” şi poate avea un salariu cuprins între 5.000 şi 8.000 de
dolari pe lună, iar un om de serviciu este supus unor teste scrise şi orale?
>
>3. Ştiaţi că Japonia nu are resurse naturale şi este expusă la mii de cutremure
pe an, dar toate acestea nu au împiedicat-o să devină una dintre cele mai
dezvoltate ţări din lume?
>
>4. Ştiaţi că, în doar 10 ani, oraşul Hiroshima a revenit la ceea ce a fost, din
punct de vedere economic, înainte de căderea bombei atomice?
>
>5. Ştiaţi că rata de alfabetizare a Japoniei se apropie de 100%?
>
>6. Ştiaţi că în Japonia, elevii de la clasa întâi până la clasa a şasea trebuie
să înveţe etica în relaţiile cu ceilalţi oameni?
>
>7. Ştiaţi că japonezii, deşi sunt unii dintre cei mai bogaţi oameni din lume,
nu au servitori? Părinţii sunt responsabili pentru casă şi copii.
>
>8. Ştiaţi că nu există nicio examinare de la clasa întâi pân ă la clasa a
treia, pentru că, în opinia japonezilor, scopul educaţiei este de a insufla
concepte şi formarea caracterului, nu doar de examinare şi îndoctrinare.
>
>9. Ştiaţi că, dacă te duci la un restaurant de tip bufet suedez în Japonia,
veţi observa că oamenii mănâncă doar cât au nevoie, f ără a lăsa resturi în
urma? Ei nu risipesc mâncarea.
>
>10. Ştiaţi că durata de întârziere a trenurilor din Japonia este de câteva secunde
pe an? Ei apreciază valoarea timpului şi sunt foarte punctuali.
>
>11. Ştiaţi că elevi au la dispoziţie o jumătate de oră pentru a servi masa,
astfel încât să li se asigure o digestie corectă. Când cei responsabili au fost
întrebaţi despre această problemă, au răspuns: aceşti elevi sunt viitorul
Japoniei.
>
>12. Ştiaţi că în Japonia sunt peste 50.000 de oameni care au peste 100 de ani?
>
>13. Ştiaţi că în Japonia au loc aproximativ 2 crime comise cu arme de foc pe
an?
>
>14. Ştiaţi că în Japonia este acceptabil să adormi la serviciu pentru că se
consideră că somnul este determinat de munca grea?
>
>15. Ştiaţi că trenurile sunt atât de aglomerate încât a fost angajat personal
care se ocupă cu împingerea pasagerilor în interiorul acestora?
>
E de domeniul absurdului :
) când noi nu ne putem trata omeneşte bolnavii noştri ?!
Americanii condamnă Rusia că a trimis 6000( alţii spun că 2000) de soldaţi în Ucraina ( Crimea).
Cam cu vreo sută mai mulţi decât câţi “protestatari” trimiseseră americano-jidanii, tot acolo 🙄 Şi cu vreo 2 luni înainte
Cred că niciodată Rusia n-a fost mai îndreptăţită să se angajeze în vreun război, ca acum când iudeo-masoneria s-a vârât cu tupeu şi obrăznicie până sub geamurile ei.
Exact ca-n bancul cu ăla care-şi face nevoile lângă casa cuiva şi apoi îi bate în geam spre a-i cere …hârtie igienică !
Cam asta face şi SUA, în cârdăşie cu UE :
Îi acuză pe ruşi că că nu le dau hârtia igienică ( pactul de neagresiune!) de care au absolută nevoie spre a se prezenta mai curaţi şi mai relaxaţi în faţa opiniei publice mondiale.
Numai că demult nu-i mai crede nimeni !
P.S
Dar ce vină avem noi românii să contribuim la refacerea Ucrainei ( un milion de euro) , să le tratăm gratis răniţii ( doar dintre „protestatari”, că celorlalţi nu le are nimeni grija, sau au avut grijă să-i lichideze
Şi asta doar în cazul, puţin probabil , în care vâlvătaia nu va ajunge până la noi
A, uitasem că toate astea fac parte din „binefacerile” aderării noastre la un pact militar…..
Cu, sau fără el, sunt sigur că aveam aceeaşi soartă !
Sedinta CSAT cu privilre la situatia din Ucraina : http://vremea.forumgratuit.ro/t555-sedinta-csat-cu-privilre-la-situatia-din-ucraina
„O lume invadată şi guvernată de „ştiinţe ale raţiunii teoretice” este o lume fără puteri morale şi deci fără credinţă. Ordinea morală nu poate fi salvată, cu atât mai puţin creată, de aceste ştiinţe şi de conştiinţa teoretică. În măsura în care omul stăpâneşte lumea, lumea însăşi devine tot mai amorală, şi mai înecată de ateism. Încât amoralismul şi ateismul sunt fiii cei mai reprezentativi ai raţionalismului (noii lumi). Prin urmare, morala nu decurge din „ordinea aceasta” de legi fizice, ci din credinţă.”
@ intrusul
Recunosc că ar fi mai ușor dacă ați indica sursa citatului. Oricum am găsit fără prea mare efort articolul d-lui profesor Ilie Bădescu „Ştiinţă şi credinţă. Rolul echivoc al ştiinţei.”
Tot în același articol este și afirmația următoare: „Prin urmare, în faţa omului se deschid două căi: 1) una merge de jos în sus, de la fenomene şi ştiinţe spre ordinea morală şi religioasă; 2) alta merge de sus în jos, de la credinţa şi conştiinţa religioasă spre realitate şi cunoaştere. Prima cale duce la anarhie, a doua duce la ordine morală.”
Dacă îmi permiteți, eu nu sunt de acord absolut deloc cu concluzia. Până la urmă e o chestiune de alegere. Iar dacă stau și mă gândesc mai bine îmi amintesc că cea de a doua a generat Inchiziția și cruciadele.
Normele si regulile nu pot acoperi intreaga existentza, „suma”drepturilor
nu poate acoperi libertatea de a alege.
Iată dreptatea dumnezeiască. “Te-am făcut fiinţă cinstită şi înzestrată cu libertate deplină, de care nici Eu nu am îndrăznit să mă ating; ţi-am dat putere ca să fii asemenea cu Mine, dumnezeu prin har; iată dar, acum ai singur ceea ce ai ales!” Tot ce face omul cu voia sa liberă îl apropie sau îl depărteză de Dumnezeu.
Și cum e mai bine? Mai aproape sau mai departe de Dumnezeu? Firește e o întrebare retorică pentru cineva care „crede”. Sau de-a dreptul blasfematoare. 🙂
„Biblia – Vechiul Testament – Facerea – Capitolul 3
1. Șarpele însă era cel mai șiret dintre toate fiarele de pe pământ, pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. Și a zis șarpele către femeie: „Dumnezeu a zis El, oare, să nu mâncați roade din orice pom din rai?”
2. Iar femeia a zis către șarpe: „Roade din pomii raiului putem să mâncăm;
3. Numai din rodul pomului celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: „Să nu mâncați din el, nici să vă atingeți de el, ca să nu muriți!”
4. Atunci șarpele a zis către femeie: „Nu, nu veți muri!
5. Dar Dumnezeu știe că în ziua în care veți mânca din el vi se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul”.
6. De aceea femeia, socotind că rodul pomului este bun de mâncat și plăcut ochilor la vedere și vrednic de dorit, pentru că dă știință, a luat din el și a mâncat și a dat bărbatului său și a mâncat și el.
7. Atunci li s-au deschis ochii la amândoi și au cunoscut că erau goi, și au cusut frunze de smochin și și-au făcut acoperăminte.”
Mi se pare mie sau „șarpele” e mai corect decât „Dumnezeul” biblic? De asemenea mi se pare teribil de interesant și motivul REAL al izgonirii din rai:
„22. Și a zis Domnul Dumnezeu: „Iată Adam s-a făcut ca unul dintre Noi, cunoscând binele și răul. Și acum nu cumva să-și întindă mâna și să ia roade din pomul vieții, să mănânce și să trăiască în veci!…”
23. De aceea l-a scos Domnul Dumnezeu din grădina cea din Eden, ca să lucreze pământul, din care fusese luat.
24. Și izgonind pe Adam, l-a așezat în preajma grădinii celei din Eden și a pus heruvimi și sabie de flacără vâlvâitoare, să păzească drumul către pomul vieții.”
Dragi prieteni,
dacă vă doriți o justiție harnică și independentă, capabilă să coboare clasa politică de pe suportul corupt pe care s-a cățărat în primii ani ai democrației românești, vă invităm să vă alăturați unei dorințe sincere de a construi o societate civilă puternică, una care să consolideze democrația și să apere identitatea națională și valorile europene.
Dorința noastră se concretizează prin lansarea acestui instrument online, împuternicit prin semnăturile voastre, de mobilizare rapidă a militanților pentru o justiție independentă, presă liberă și parlamentari care nu răspund șantajului sau apelului liderilor politici la vot înregimentat.
Am ales simbolic data de 28 februarie pentru lansarea acestei inițiative deoarece în această zi românii sărbatoresc, din 1933, Ziua Protecției Civile, iar lupta dintre partidele politice seamana de multe ori cu un razboi de pe urma căruia oamenii de rând au de suferit.
În privinta candidaților independenti, care nu aparțin unei familii politice, vrem modificarea legii electorale pentru a relaxa admiterea lor in Parlament. În momentul de față, un candidat independent trebuie să strângă un numar ridicol de mare de semnături pentru a-și depunde candidatura, mult peste media europeană.
Facem, de asemenea, un apel pentru studierea atentă a candidaților independenți la funcții publice și susținerea celor care dau dovadă de integritate și echilibru pentru a strânge semnăturile necesare la depunerea candidaturii. De cealalta parte, vom invita candidații independenți să se prezinte și să raspundă întrebărilor voastre, ca potențiali voluntari în campania lor.
Toate acestea, și mai multe, după 25 mai. Până atunci, strângem rândurile pe http://www.vremindependenti.ro
Radu Humor
martie 3, 2014 la 4:25 pm
Păi, politică mai de Maidan,(ca şi fetiţe dulci 😉 )” ca-n Bucureşti, în toată lumea nu găseşti”!
Până la urmă, sunt convins că pe români doar ieşirea masivă în stradă îi mai poate salva. Pe cei vinovaţi de situaţia dezastruoasă în care i-au adus, în doar 24 de ani, poate doar elicopterul !
Mai bine zis, elicopterele !
Sau mă rog, în caz că nu-i decât unul, în care binenţeles n-ar încăpea toţi, mai rămâne varianta cu închisorile:roll:
În care s-ar mai găsi locuri. Binemeritate !
Comentariul tău e în așteptare.
P.S.
Referitor la temerile lui Adrian Năstase, ca luptele de pe Maidanul ucrainean să nu se mute pe cel de la Bucureşti- RO…
Porthos,
A inteles punctul tau de vedere.Referitor la indicarea sursei ai dreptate,dar eu
am in vedere eventualele prejudecati referitoare la unii autori si prefer
sa dau citatul iar cine considera ca e interesant cauta.
Acordul complet dintre USD și UDMR.
Ce i-au cerut maghiarii lui Ponta?!
Guvernul Ponta III
adevarul.ro – Guvernul Ponta III
Acordul politic între Uniunea Social Democrată (PSD, UNPR, PC) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a fost semnat aseară. Prin aceasta, UDMR a intrat la guvernare.
Acordul semnat are 11 puncte. Iată care sunt acestea, potrivit documentului obținut de citynews.ro:
Art. 1. Uniunea Democrată Maghiară din România se angajează să susțină Guvernul României asigurând majoritatea parlamentară.
Art. 2. Cele două părți se angajează la următoarele:
a) Să asigure reprezentarea UDMR în cadrul Guvernului și a celorlalte structuri guvernamentale, în funcție de ponderea parlamentară a UDMR în cadrul coaliției de guvernare
b) Să promoveze în perioada 2014-2016, doar în baza acordului comun, inițiative politice referitoare la:
Modificarea Constituției;
Problema reorganizării administrativ teritoriale a României, ținând cont de tradițiile, cultura și istoria diferitelor zone ale țării;
Reglementarea problemei drepturilor culturale ale minorităților naționale printr-o legislație adecvată;
Reprezentarea proporțională a cetățenilor de etnie maghiară în diferitele instituții, structuri deconcentrate și instituții la nivel județean și local; pe cale de consecință și cetățenii de altă etnie decât cea maghiară vor fi reprezentați proporțional în structurile administrației publice locale, conduse de reprezentanții UDMR;
Soluționarea problemei înființării liniei maghiare prin departamente separate la UMF Târgu-Mureș, în conformitate cu înțelegerea semnată în data de 22 septembrie 2012 la Târgu-Mureș de către cadrele didactice române și maghiare.
Art. 3. De asemenea, părțile semnatare se vor consulta după cum urmează :
a) În legătură cu toate problemele care țin de identitatea culturală, lingvistică, educațională a minorității maghiare;
b) În legătură cu orice modificare a legii învățământului, părțile se vor consulta, și nu vor modifica legea decât cu acordul celor două părți, în special capitolele privind minoritățile naționale;
c) Majoritatea parlamentară va susține menținerea drepturilor câștigate ale minorităților naționale.
Art. 4. În conformitate cu Programul de Guvernare 2013-2016, adoptat de Parlamentul României :
a) Se vor lua măsuri guvernamentale, inclusiv acte normative pentru punerea în aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare;
b) Guvernul va spijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minorităților naționale din România;
c) În ceea ce privește aspectele instituționale, Guvernul va sprijini (financiar) în mod corespunzător Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN);
d) În conformitate cu Programul de Guvernare 2013-2016 se va accelera procesul de restituire al imobilelor cultelor religioase.
Art. 5. Pentru suținerea autorităților publice locale
a) Părțile convin continuarea procesului de descentralizare administrativă
b) De asemenea, părțile vor depune toate demersurile în cadrul Parlamentului României, în conformitate cu prevederile Programului de Guvernare, pentru a susține asigurarea resurselor financiare necesare pentru bugetele locale în vederea funcționării eficiente a administrației publice locale.
c) În conformitate cu obligațiile asumate de către România în cadrul Uniunii Europene, se vor implementa toate reglementările UE în domeniul creditelor bancare.
Art. 6. În domeniul legislației electorale, se vor elabora acte normative în materie electorală și se vor integra într-un cod electoral care să genereze predictibilitate și care să asigure un cadru unitar de competiție pentru partidele politice.
Art. 7. În domeniile zootehnic și silvic, în Parlament:
a) Se va accelera procesul de legiferare a Legii zootehniei și a Codului silvic.
b) Se vor adopta măsuri de consolidare a fermelor de familie.
Art. 8. Se vor reglementa și promova în Parlament inițiativele de introducere a sistemului after-school și a mesei calde pentru elevi.
Art. 9. Părțile vor susține promovarea unei inițiative parlamentare, în baza unei largi dezbateri publice, pentru reglementarea unui cadru legal cu privire la posibilitatea autorităților locale de a arbora pe instituțiile proprii, alături de steagul Uniunii Europene și al României steaguri ale unităților administrativ teritoriale pe care le reprezintă.
Art. 10. Vor fi sprijinite acele investiţii începute în zone locuite şi de minoritati care sunt importante pentru comunităţile respective cu accent deosebit privind continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, tronsoanele de la Câmpia Turzii la Târgu Mureş, şi găsirea soluţiilor pentru continuarea lucrărilor de la Gilău spre Oradea.
Art. 11. Acest Acord Politic nu conține Anexe.
Acordul a fost semnat în patru exemplare, câte unul pentru fiecare formațiune politică în parte. Semnatarii sunt preşedintele PSD, Victor Ponta, președinte UNPR, Gabriel Oprea, președintele PC, Daniel Constantin, şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.
gREŢOS ARANJAMENT !
pENTRU A SE PERPETUA LA PUTERE, NIŞTE JEGURI DE ROMÂNI SI-AU DAT MÂNA CU NIŞTE ALOGENI ( 80 % din cei din conducerea udmr sunt evrei !), ADUNAŢI ÎNTR-O UNIUNE CULTURALĂ ( NICI VORĂ DE PARTID) NUMITĂ udmr !
Primii, dispuşi s-o vândă şi pe mă-sa, şi ceilalţi să dea oricât ( mai ales că nu mai dau de mult de la ei 🙄 ) pentru atingerea scopului final – dezmembrarea României !
Dar şi îmbogăţirea uluitoare prin diferite afaceri oneroase, facilitate şi de posturile cheie în care au ajuns în statul român !
Ca la noi, la nimeni !
Sper ca românii să se trezească totuşi de cap, să sesizeze pericolul de moarte în care se află neamul românesc şi să dea de pământ cu toţi aceşti nemernici !
Măcar la vot !
Ca să nu mai încurcăm borcanele, acest guvern ar trebui să se numească simplu guvernul ” Naomi” !
Diminutivul de la Naum 😉
După chipul şi asemănarea, unii zic şi practicile, celui(or) din fruntea lui !
Victoria Nuland spune şi altceva în celebra înregistrare cu ” f-k the EU !”
Acea inregistrare aparuse pe 2 februarie, deci presupunem ca discutia e oleaca mai veche, deci cu mult inaintea fugaririi lui Viktor Yanukovych.
Par a vorbi că Arseniy Petrovych Yatsenyuk va ajunge prim ministru al Ucrainei, ceea ce constatam intre timp ca s-a si intamplat.
Evreu si el ca si Victoria Nuland 🙄
Porthos avantajul faptului de a pastra acest topic in top rezida in aceea ca astfel reusesti sa fii mereu on topic cu actualitatea. Cad guverne, fug presedinti, incep razboaie, se refac guverne, statul politienesc baga la puscarie oamenii din fotbal (nu?)… Toti incearca inebuniti sa tina pasul cu relaitatea. Tu n-ai nevoie de niciun efort pentru asta. Esti mereu „la cestiune”. Plus Radu Humor care desavarseste opera adecvarii tale in context. Cine ar fi crezut (privindu-te) ca are in fata un inovator al artei conversatiei virtuale? Nimeni. Poate domnul Nimeni. Si iata ca realitatea, cruda realitate, te consfinteste astfel.
Istoria se repetă ?!
Iata ce putem citi la http://ro.scribd.com/doc/26511435/Jules-Verne-Castelul-Din-Carpati la pagina 40:
Cine era proprietarul acelui han? Un evreu pe nume Ionas, un om de treabă, de vreo şaizeci de ani,cu un chip prietenos, dar foarte semit, cu ochii lui negri, nasul încovoiat, buzele ţuguiate, părul lins şi tradiţionala ţăcălie. Amabil şi săritor, împrumuta bucuros mici sume de bani unuia şi altuia, fără să se arate exigent în ceea ce priveşte garanţiile şi nici prea cămătar în ceea ce priveşte foloasele, deşi pretindea să fie plătit la datele declarate de împrumutat. Să dea Dumnezeu ca toţi evreii stabiliţi în Transilvania să fie la fel de înţelegători ca hangiul din Vereşti!
Din nefericire, Ionas cel cumsecade era o excepţie. Coreligionarii săi, prin cult, confraţii săi, prin profesie, ― fiindcă toţi sunt crâşmari, vânzând băuturi şi articole de băcănie ― practică meseria de împrumutător cu gaj, cu o asprime îngrijorătoare pentru viitorul ţăranului român. Se va vedea pământul trecând, puţin câte puţin, din proprietatea băştinaşilor în cea a străinilor. Cum avansurile nu le sunt rambursate, evreii vor deveni stăpânii frumoaselor culturi ipotecate în profitul lor şi, dacă Ţara Făgăduinţei nu mai este în Iudeea, poate că, într-o bună zi, va figura pe hărţile geografiei transilvane.
Romanul a fost terminat in 1889 si publicat in 1892.
––––––-
Se pare că da !
N-am învăţat nimic din ea !
Criza actuală oferă unei umanităţi îngenuncheate de atâtea rele prilejul de a medita asupra propriei supravieţuiri pe unica sa planetă. După ce a „îmblânzit“ natura, omul este supus acum manipulărilor de tot felul, spre profitul celor care stau la cârma şi, mai ales, în spatele marilor corporaţii. Nu se poate fura fără a controla mintea victimei. Discutăm azi de un război dus la nivelul minţii. Este purtat de marile corporaţii şi de politica neoliberală care au creat şi mențin în continuare criza. Lăcomia marii finanțe a produs actuala instabilitate economică şi socială. Marile corporaţii nu au nevoie de minţi libere ci de roboței care, motivaţi doar de cucerirea unei poziţii în ierarhie şi de avantajele unei vieţi luxoase, se înclină obedient la preceptele „politicilor corecte“. Personal, sfidez corectitudinea politică de toate culorile.
Cea mai mare manipulare este înfăptuită de marile trusturi din industria alimentară şi farmaceutică, dar și de sistemul tradițional de educație, încremenit în desuetudine. Alimentele sunt oferite spre cumpărare fără să se țină cont de efectul lor asupra sănătăţii iar, la rândul lui, sistemul de sănătate tratează fără să țină cont de alimente. Nutriţia este pe ultimul loc în preocupările omului modern, dar şi la facultăţile de medicină. Foarte puţini dintre noi cred că de aici se pot trage cele mai multe dintre bolile cunoscute, că există un sistem ascuns, bine pus la punct, pentru ca noi să ne cumpărăm boala şi apoi să credem că ne putem redobândi pseudo-sănătatea cumpărând iar medicamente sau proceduri costisitoare. Medicina a devenit echivalentă cu termenul „medicament“, iar tratarea bolii a devenit o industrie.
Acum, în România se trăieşte sub imperiul fricii. Când nu rămâi ferm în credinţa sfântă în Hristos se naşte un gol prin care pătrunde groaza de moarte. Și atunci omul devine „resursă umană“, un individ manipulat, fabricat prin înrobirea minţii. Alimentele procesate industrial conțin substanţe care acționează subtil asupra sistemului nervos, imitând efectul drogurilor. Omul care mănâncă produse concentrate artificial devine dependent: în căutarea plăcerii, mănâncă tot timpul fără să se hrănească. Mintea, sufletul și inima îi devin captive. Mintea trebuie să fie însă liberă, critică și independentă, iar inima să bată în ritmul dragostei pentru aproapele nostru. Sistemul educațional de stat contribuie și el din plin la încătușarea minții și a spiritului. După ce sunt școliți conform prejudecăților cultivate de adulți, denumite eufemistic programe naționale, elevii devin de-a dreptul incapabili să gândească sau să acționeze în alt mod decât cel pe care l-au impus formatorii lor…
SUA au transmis de curând că investitorii americani vor veni în România numai dacă se va semna un nou acord cu FMI şi va fi votată o legislaţie permisivă pentru exploatarea gazelor de şist. Cât tupeu trebuie să ai ca să faci o asemenea declaraţie? Şi câtă slugărnicie ca să o accepţi?
Spre exemplu, SUA au transmis de curând că investitorii americani vor veni în România numai dacă se va semna un nou acord cu FMI şi va fi votată o legislaţie permisivă pentru exploatarea gazelor de şist. Cât tupeu trebuie să ai ca să faci o asemenea declaraţie? Şi câtă slugărnicie ca să o accepţi?
Mai multe, într-un excepţional interviu :
http://gandeste.org/general/calin-georgescu-interviu-manifest-romania-are-nevoie-de-un-stat-care-isi-serveste-cu-abnegatie-cetatenii-si-nu-de-unul-care-slugareste-capitalul-international/38705
La mulţi ani, doamnelor !
http://www.kmkz.ro/de-pe-teren/interviu-dezvaluiri/maria-tanase-mama-pentru-300-de-copii-femeile-ar-trebui-sa-faca-front-comun-in-a-si-recupera-demnitatea-si-sa-nu-mai-cedeze-cerintelor-media/
Ulciorul
de Omar Khayam
Ramai sa mai ciocnim o cupa
La hanul vechi de pe coclauri
Caci pentr-un vin si pentru tine
Mai am in san trei pungi cu aur
Ramai sa ne-alungam tristetea
Si setea fara de-alinare
Cu vinul negru de la hanul
Din valea umbrelor fugare
Stii tu, frumoaso, ca ulciorul
Din care bei infrigurata
E faurit din taina sfanta
Din taina unui trup de fata
L-a faurit candva olarul
Cel inspirat de duhul rau
Din taina unui trup de fata
Frumos si cald ca trupul tau
Inmiresmeaza-te frumoaso
Ca pe-un altar de mirodenii
Cand zarea-i plina de albastru
Cand lumea-i plina de vedenii
Si-atat cat darurile noastre
Mai au pe margini bucurii
Caci maine in zadar vei bate
La porti de suflete pustii
Ca maine-om putrezi-n morminte
Uitati nepomeniti de nimeni
Caci maine vor veni olarii
Sa fure lut din tintirime
Si trupul tau care mi-e astazi
Cel mai iubit dintre limanuri
Va fi un biet ulcior din care
Vor bea drumetii pe la hanuri
Humor
SUA au transmis de curând că investitorii americani vor veni în România numai dacă se va semna un nou acord cu FMI şi va fi votată o legislaţie permisivă pentru exploatarea gazelor de şist.
Ar trebui raspuns „mersi frunos am prefera niste investitori in elicoptere, aviatie, calculatoare. Ca automobile si televizoare stim ca nu mai faceti ,importati!!”