M-am întrebat de multe ori de ce oameni cu vârstă, pregătire și chiar mod de gândire apropiat pot avea perspective atât de diferite asupra unor probleme simple. De multe ori, în lipsa unei explicații mai bune, etichetele țin loc de raționament. „Ești băsist!” sau „ești năstăsist!” devin prisma prin care încercăm să înțelegem ideile și luările de poziție ale celorlalți. Deși la o analiză mai atentă, astfel de modele/etichete nu explică decât o parte a reacțiilor celorlalți.
Spre exemplu etichetarea mea ca „năstăsist” nu prea se corelează în niciun mod cu pozițiile critice pe care le am la adresa erorilor guvernului Năstase. Cel mai bun exemplu este 112. Dar am exact aceeași opinie și despre alte „erori”. Spre exemplu în problema „licențelor Microsoft” vândute de Claudiu Florică. Însă încercarea de nuanțare (atunci când spun că licențele trebuiau totuși cumparate) mă face din nou „năstăsist” în ochii celor care-l detestă pe Năstase și-l preferă pe Băsescu.
Și invers. Mie amestecul lui Băsescu în Justiție mi se pare impardonabil, vecin cu totalitarismul, iar celorlalți li se pare benefic, o necesitate în lupta cu corupția. Oare de ce? O explicație care mie mi se pare plauzibilă e legată de mediul în care trăim. Am constatat asta mergând din când în când în Gorj, în perioada în care Mischie era în plină glorie.
De la București, „baronul” părea un găinar mărunt, cineva pe care mai degrabă să-l iei în râs și nu vreun pericol major. În Tg-Jiu, lucrurile păreau complet diferite. Oameni inteligenți și de bun simț detestau sincer ceea ce numeau ei „mafia PSD”, „comunismul” și pe Ion Iliescu. Recunosc că mă cam pufnea râsul. În primul rând că Ion Iliescu și Nicolae Mischie nu au nimic în comun. Sunt două specii complet diferite.
Ion Iliescu este într-adevăr comunist. Însă este benign. În perioada în care a fost el Președinte (2000-2004), s-au luat cele mai multe măsuri „liberale” (privatizări, dereglementări, liberalizarea piețelor de telecom, banking și oil). Un singur lucru important a reușit să oprească și mă refer la cota unică. Însă doar pentru o scurtă perioadă de timp. Sunt convins că dacă ar mai fi avut un mandat, trecea și asta.
Nicolae Mischie, în schimb, nu are nimic de-a face cu comunismul. Este un produs tipic al tranziției. E aceeași specie cu Oprișan sau Gheorghe Ștefan. Mafioți locali, dar fără anvergură. Cel puțin în lipsa unui Capo di Tutti Capi. Pentru cineva care trăiește în județul lui Renato sau Pinalti lucrurile se văd însă diferit. Probabil că încrengătura mafiotă locală te face să ai senzația că sunt omniprezenți și omnipotenți. Că nimic nu-i poate atinge.
Pentru cineva care trăiește însă în București, e mai revoltătoare atitudinea de Președinte Jucător a lui Băsescu. Ești chiar tentat să vezi legături care poate nu există, cum ar fi cea dintre Oprișan și Băsescu. Iar legături de tipul Ștefan-Udrea-Băsescu devin dovada unei mafii atotputernice.
Încerc să-mi imaginez cum se văd lucrurile din Bruxelles sau din Montreal. Probabil că ceea ce primează este „lupta împotriva corupției” ca principiu și mai puțin modul concret în care se întâmplă. Probabil că micile „derapaje” sunt scuzabile. Probabil că intervenția brutală în fostul CSM a lui Băsescu, mergând până la amenințarea cu evacuarea a unei judecătoare, pare a fi un lucru minor atât la Tg-Jiu cât și la Montreal sau Bruxelles. Sau încălcarea legii de către CSM-ul „reformat” a la Băsescu, în cazul perchiziției locuinței unui judecător CEDO. Deși aceste lucruri par absolut înfiorătoare la București.
Cu siguranță, articolul de față e plictisitor. Nu are nimic amuzant. Așa că închei aici și vă invit să urmăriți spectacolul „anti-corupție”. Am înțeles că se pregătește Microsoft, episodul 2. De data asta nu numai cu firmele americane de software, ci și cu EADS și bănci internaționale. Pe scenariul lui Doru Boștină, cunoscut avocat bucureștean. Printre altele, expertul juridic preferat de Ambasada Rusiei la București. Încă mă întreb cine o fi regizorul. Băsescu pare a fi mai degrabă actor.
Deca(b)logul Muschetarilor 
La sta mă refer” „Spovedania” avocatului Bostina arunca 40 de demnitari in ghearele DNA!„: Tănăsescu, Mihăilescu, Vreme, Borbely și chiar Țiriac!
Și pentru că materialul de pe Hotnews a dispărut inexplicabil, reiau aici articolul din eNațional:
„DNA este la un pas de a declansa cea mai complexa operatiune derulata vreodata in justitia din Romania, sursele noastre sustinand ca nu mai putin de 40 de nume grele ale vietii politice, dar si ale mediului de afaceri, urmeaza a se confrunta cu procurorii anticoruptie.
Ancheta subalternilor Laurei Codruta Kovesi impresioneaza nu doar prin numarul imens de demnitari implicati in dosarul Microsoft – EADS, dar si prin faptul ca „grupul infractional” este practic unul transpartinic, suspectii facand parte din conducerile tuturor partidelor care s-au perindat la guvernare in ultimii ani. Iar daca initial „lista neagra” a celor implicati in scandalul EADS era mult mai restransa, exista informatii ca audierea secreta a avocatului Doru Bostina, cu doar cateva zile inainte de declansarea sarabandei pelerinajelor de politicieni la sediul DNA, a schimbat radical situatia.
Din informatiile intrate in posesia noastra, intre audierea fostului secretar general al Guvernului, Eugen Bejinariu, si actualul sef de la SGG, Ion Moraru, procurorii anticoruptie au lucrat intens pentru a pune cap la cap toate piesele din acest imens „puzzle” prin care statul roman a fost pagubit cu cel putin 60 de milioane de euro. Totul in urma contractelor paguboase incheiate cu firmele Microsoft si EADS, privind cumpararea de licente IT pentru Ministerul Educatiei, Ministerul Comunicatiilor si Ministerul de Interne, sub „inaltul patronaj” al Secretariatului General al Guvernului. Iar plata la negru a comisioanelor aferente s-a facut in diverse moduri, spagile de zeci de milioane de euro fiind date atat prin conturi bancare catre societati comerciale sau persoane fizice, cat si prin tranzactii financiare facute prin diverse offshore-uri. Astfel ca procurorii anticoruptie au fost nevoiti sa apeleze la infiintarea mai multor comisii rogatorii, care deja au primit probe zdrobitoare din strainatate. Si, cel putin in linii mari, se pare ca lista demnitarilor implicati in aceasta operatiune de devalizare a bugetului statului roman care s-a intins pe ultimii zece ani este aproape gata, asa ca se poate trece, foarte curand, la urmatorul nivel al anchetei.
Eugen Bejinariu deschide balul!
Iar cel mai incurcat in itele acestei afaceri care duc la trei ministere si la structura centrala a Guvernului Romaniei este, dupa informatiile intrate in posesia noastra, Eugen Bejinariu. Care, in urma audierilor de pana acum, dar mai ales a probelor deja stranse, nu mai sta deloc pe roz – culoarea care ii place atat de mult! – in acest dosar. In care mai apar si alte zeci de nume importante, printre care Serban Mihailescu, Mihnea Costoiu, Dan Nica, Karoly Borbely, Mihai Tanasescu, Niculae Dumitru „Niro” sau Valerian Vreme. Dar si cateva mari surprize, a caror identitate, odata dezvaluita de acuzatiile pe care urmeaza ca DNA sa li le aduca in mod oficial, vor arunca pur si simplu in aer clasa politica romaneasca. Si nu numai…
„Calaul” lui Gruia, bagat in corzi…
Insa „miezul” intregii combinatii este, cu siguranta, avocatul Doru Bostina. Cel care, dupa ce a devenit celebru odata cu „ingroparea” unuia dintre cei mai importanti clienti ai sai, Gruia Stoica, in dosarul privind incercarea de ”blatuire” a licitatiei de la CEO Oltenia, are acum o noua sansa de a deveni vedeta la breking-news-uri. Acesta este pur si simplu bagat in corzile anchetei, fiind cel care prin Casa de Avocatura Bostina si Asociatii a intermediat atat unele contracte paguboase cu ministerele, dar a si negociat direct cu Guvernul Romaniei suplimentarea respectivelor contracte de furnizare de licente cu o suma uriasa! Astfel, la inceputul anului 2008, Doru Bostina negocia direct cu Secretariatul General al Guvernului obtinerea unui „bacsis” de 26 milioane de euro. Mai mult, tot atunci, acelasi omniprezent Doru Bostina reprezenta in negocierile privind cumpararea de licente atat ofertantul Fujitsu Siemens Computers, cat si cumparatorul, Ministerul Comunicatiilor si Societatii Comunicationale!
Suspectul de serviciu
Iar noua „belea” in care a intrat Doru Bostina i-a facut sa creada pe multi dintre cei care de-a lungul vremii au intrat in combinatii cu acesta, ca avocatul ar fi in stare sa faca orice ca sa-si scape pielea. Mai ales ca, nu cu multa vreme in urma, insusi Gruia Stoica dezavua in fata unei instante de judecata posibila „tradare” a propriului sau avocat. Numai ca dincolo de ”rafuielile fratricide” dintre cei implicati in cel mai mare caz de coruptie guvernamentala de pana acum, cert este ca DNA este foarte aproape de a da o noua lovitura naucitoare politicienilor corupti. Si asta pana la declansarea unei alte operatiuni de amploare dezvaluita in exclusivitate de catre „National”, denumita „Octombrie Negru” si care vizeaza zeci de reprezentanti ai administratiilor locale si centrale.
Ion Ţiriac vrea sa scape de ancheta
Extrem de interesant este ca, pe langa atatia politiceni de marca, in acest dosar ar aparea si numele magnatului Ion Tiriac. Care, dupa cum sustin sursele noastre, se agita ca niciodata, mai ales pe plan extern, pentru a scapa de aceasta grija. Si pentru a se putea bucura astfel in liniste de cele 700 milioane de euro pe care urmeaza sa le incaseze pana la sfarsitului anului in urma vanzarii actiunilor pe care le detine la banca UniCredit Tiriac.”
Sunt fascinat de TED. În 15 minute de expunere înveți despre ceva, mai mult decât în 5 ani de facultate. De data asta am ascultat o expunere despre zonele din creier responsabile de recunoașterea fețelor, limbaj, forme, etc: „Nancy Kanwisher: A neural portrait of the human mind”
Ebola ..sau beneficiile mondializarii
De luni de zile in Africa de V subsahariana bantuie o epidemie de Ebola. Ebola este una dintre febrele hemoragice – alea care te fac victimele sa „transpire” cu sange. Niste boli cumplite.
Cumplite nu numai prin manifestari ci prin rata infiroratoare a mortalitatii : peste 50% indiferent daca victima (bolnavul) zace intr-un spital ultramodern sau intr-o coliba africana (ma rog in cazul din urma se presupune ca mortalitatea ar fi de peste 90%. Se presupune ca poate dracu stie – da nici ca el stie nu e singur..Sigur este ca numa mila divina ii scapa pe unii de la moarte!)
Vedeta a filmelor distopice vitrusul Ebola nu este singurul …
Dintai in timpil uitatului – mai ales in Romania – Razboi al Biafrei au fost vreo 2 cazuri de febra hemorgica – 2 bastinasi si un cadru medical (mi se pare ca asistenta) .. Atunci medicina moderna a facut cunostinta cu febrele hemoragice (a transpira cu sange era pana atunci doar o expresie … ) Era in anul 1969 in localitatea Lassa (Nigeria)
Pe urma s-a zis ca tot aici (febre hemrogaice) se incadreaza si Marburg („descoperita” in RFG ..in 1967 pe niste maimute orijinele din Uganda. Si ptr ca au fost prea curiosi 31 de laboranti ai laboratoarelor Behring din Marbourg s-au imbolnavit si 7 au murit).
Apoi in 1976 s-a descoperit inca un virus :Ebola – favoritul filmelor de groaza ..
Insa in afara de Hollywood bolile astea nu au interesat decat cativa virusologi .. Asta tocmai fiindca ucideau f iute si cam pe toata lumea. Adica cui sa ii pese ca un sat din Africa tropicala a disparut ? Caci bolile astea desi nasoale aveau acest tragic avantaj : epidemiile se „stingeau de la sine ” destul de iute si nu deranjau prea multa lume (in afara mortilor.. niste africani sarantoci ca vai de lume multi cam in ca in epoca Hallstatt .. ).
De ce sa isi bata capul marile laboratoare cu asa ceva ?!
Mai ales ca bolile astea mai aveau un „avantaj” – apareau in general pe fond de suprainfectie (adica cam bantuia deja o molima … )
[center]
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Ebola_1976-2014.svg/300px-Ebola_1976-2014.svg.png%5B/img%5D
[/center]
Mai rau a ajuns si in zonele „civilizate” care credeau ca au scutire medicala de la asa ceva…
Adica au ajuns – de capu’ lor nu adusi cu mare grija – niste infectiosi de prin Africa. Unu in SUA si unu in Spania. Si sa vezi – au infectat si pe altii…desi una dinre marile calitati ale astor 3 spaime africane era ca se luau greu (adica nu ca gripa!)
Ma rog benefiicile modernizarii.. Pesemne ca azi in Africa se circula mai iute decta acum 40 de ani si deci infectiosu nu mai moare in satul sau .. Poa se circula mai mult – asa ca infectiosul negru ab originem ajunge te miri pe unde inclus in contact cu cetatenii unor state „civilizate” – altii decat cadre medicale asa ca „se largeste hora” sa intre Ebola in organism la toti ..
Sper ca totusi nimeni nu a „studiat” virusul ca sa il „imbunatateasca” (ca dpv al utilizari ca arma biologica febrele hemoragice sunt cele „mai bune” nu SIDA ce lenesa !!)
Premiul Nobel pentru chimie s-a dat pentru o metodă de a îmbunătăți rezoluția microscoapelor dincolo de bariera fizică (jumătate din lungimea de undă).
Mai jos aveți o fotografie care pare ușor ireală (proteina G trecând prin membrana unei celule).
Un articol interesant din Ziarul Financiar: „În România nu există partide de stânga sau de dreapta. În România există un singur partid – Partidul Devalizatorilor României”
„[…] Aceştia au fost „capitaliştii României“, care au luat pe nimic sume uriaşe din conturile companiilor de stat şi au transferat fără nicio clipire active în valoare de zeci şi sute de milioane de euro. Şi în sfârşit avem speranţa că undeva acolo sus există dreptate. Nu poţi să ajungi de la niciun fel de datorie externă în 1990 astăzi la 100 de miliarde de euro datorie externă fără ca în aceşti 25 de ani să scoţi România din subdezvoltare. Probabil că au fost scoşi din România în aceşti ani prin subevaluare la vânzare şi prin suprafacturare acceptată de companiile şi instituţiile de stat încă cel puţin suma bugetelor consolidate din 1990 până acum, în valoare de 600 de miliarde de euro.
Aceste două exemple, şi poate că vor mai urma şi altele, arată că într-adevăr este nevoie de un audit al privatizărilor în România. Nu este târziu pentru marile cazuri care bat la ochi, unde sumele încasate sunt de câteva ori sau de câteva zeci de ori mai mici nu faţă de valoarea de astăzi a entităţilor respective, ci faţă de valoarea de la data privatizării, să fie auditate şi anchetate.
Este momentul să ne uităm în spate şi să ne întrebăm pe mâinile cui a încăput această ţară din ‘90 încât a reuşit să îşi alunge 3 milioane de români prin proasta administrare a resurselor? Cine i-a protejat în aceşti 25 de ani pe aceşti oameni care, iată, acum în justiţie, se dovedeşte că şi-au transferat active valoroase la preţuri de nimic şi cum de în toţi aceşti ani nimeni nu i-a pedepsit? Unde au fost anchetatorii, serviciile de informaţii şi justiţia până acum?
Este ireal ca o infracţiune să fie pedepsită după aproape 20 de ani, dar ne dă o speranţă atât pentru cei care în ultimele decenii tot timpul s-au întrebat de ce există imunitate pentru cei care şi-au transferat gratis activele, cât şi pentru noua generaţie a oamenilor tineri din corporaţii, a antreprenorilor, care văd că statul de drept funcţionează.
Din păcate aceste târzii recuperări nu înlocuiesc cele 4-5 milioane de joburi pierdute prin dezindustrializarea României. Există însă mii şi zeci de mii de cazuri de tineri antreprenori, de firme curate care au făcut bani pe spinarea lor în aceşti ani şi care abia aşteaptă să se cureţe această cangrenă economico-politică ce a sufocat România în ultimele două decenii şi jumătate. Pentru că nu este lipsit de semnificaţie faptul că cele două cazuri erau reprezentate de doi actori care păreau la extreme în atitudinea politică – la stânga şi respectiv la dreapta scenei politice. Când colo, ei erau membri ai unui singur partid, Partidul Devalizatorilor României.”
Mai sa imi dea lacrimile de emotie revolutioner-national-comunista .. mama lro de banditi!!
Insa am, verficat cine este autorul :Sorin Paslaru este redactor sef la Ziarul Financiar, cea mai puternica publicatie de business din Romania. A intrat in presa in 1998, mai intai la suplimentul Observator Financiar al ziarului Romania Libera apoi din 1999 la Ziarul Financiar, unde a fost pe rand jurnalist, editor finante-companii, redactor sef adjunct. Din 2005 este redactor sef. Este absolvent al Facultatii de Matematica din cadrul Universitatii din Bucuresti (1997) – See more at: http://www.hart.ro/ro/conferinta/diversitatea-de-gen-in-leadershipul-romanesc/biografie-speakeri/#sthash.p2nxs62c.dpuf Deci in perioada de maxim avant al dezindutrializarii individu era om matur (adicva cu drept de vot) si votase ptr CDR care a macelarit milioane de locuri de munca .. Atunci nesimtitu nu zicea nimica
A tot despre Sorin cu pasla :
http://www.criticatac.ro/5507/scrisoare-deschisa-catre-redactorul-sef-al-ziarului-financiar-domnul-sorin-paslaru/
Ghiță,
De unde știi că a votat cu CDR-ul? Și chiar presupunând că a votat cu CDR-ul (știu destui care au votat doar pentru că-i călca pe nervi „neo-comunismul” lui tata Ilici) în facultate, asta îl descalifică pentru orice opinie pe tema dezindustrializării?
PS: BTW eu pun dezindustrializarea mai degrabă pe seama prăbușirii fostei piețe CAER. Era un fenomen foarte greu de evitat în contextul anilor ’90.
Care piata CAER ?!
RSR era statul socialist cel mai putin integrat in CAER!!!
Si piata ruseasca .. apia mai draga (ca sa citez din clasici) noi le ofeream mobila si haine… Ca un stab rus in vizta prin Romania zicea ca „inainte” el purta costume romanesti dar acum nu se mai gaseau
Dezindudtrializarea romaneasca a fots o optiune politico-ideologica :
– ca sa facem o „economie de servicii” (aevm acum un exces de „servicii” care sunt f .. ascultatoare!!) ca asa a zis Ratiu (sireacu Ratoiu habar nu avea ce intelegau bobiocii de gasca care il urmau „gagaga si Ratiu presedinte ca ne da noua miliardu lui!!”)
– ca industria era „comunista” si nepotrivita poporului si etosului roamnesc
– ca sa mearga muncitorii la tara de unde i-a luat partidu’ (cam multi cretinei au inc aimprsia ca o uzian sau fabrica era un soi de sal;a de distractii ptr aia de la munca de gios) Sa teminam cu munictorii ca s aterminam cu comunismu
– sa lucreze cat mai multi in agricultura ca inainte de rezbel asa era si leul era de aur si toti ne invidiau
– ca productia este autatrhie si importu este democratie..
Samd samd samd
Ghiță,
Îți răspund la articolul cu Meleșcanu.