Sfârșitul băncilor?

« „Ciocnirea civilizațiilor” – concluzii – guest post mac gregor

Sfârșitul băncilor?

August 1, 2015 de Porthos

Mă gândeam să scriu un articol despre restaurante, însă nu sunt sigur că toată lumea are chef de un astfel de subiect.

Cealaltă variantă ar fi fost să scriu despre bănci și tehnologii bancare, însă în ultimele săptămâni numai de așa ceva am avut parte, așa că mi s-a cam tăiat cheful.

Mai bine zic direct concluzia: băncile „brick and mortar” sunt la sfârșitul vieții. Comentariul aparține unui bancher specializat în retail bancar. Omul se întreba retoric: „oare de ce ne mai trebuie sucursale?” Acum toată lumea are calculator și sau telefon „inteligent” („smartphone”). Ca atare toate operațiile bancare se pot face de pe telefon.

Însă apare a doua întrebare: „chiar este necesar să fii bancă, pentru a putea face operațiuni bancare?”. Răspunsul surprinzător este „NU!”. Plățile electronice pot fi efectuate prin intermediul companiilor de procesare a plăților (o să dau exemple, dacă sunteți interesați). Iar creditele pot fi acordate de IFN-uri (Instituții Financiare Nonbancare). Ai nevoie de licență bancară (dată de BNR) doar dacă vrei strângi bani de la depunători, să dai dobândă la banii depuși, să faci depozite, etc.

Și atunci, de ce mai avem nevoie de bănci?

O să spuneți, bine și ce fac cu banii pe care i-am strâns? Cum fac să-i „înmulțesc”? Cum pot să iau dobândă la depozite fără bănci? Răspunsul e foarte simplu: prin investiții. Banii nu se înmulțesc doar prin dobândă. De fapt acum nu se înmulțesc deloc. Dobânda e atât de mică încât dacă țineți banii în depozite, ei se devalorizează din cauza inflației. Și nu vorbesc doar de lei. Situația e la fel de rea și la euro sau dolari. Sau chiar mai rea.

Problema este că nu toată lumea se pricepe la investiții. Spre exemplu, eu sunt complet afon. Însă nici nu îmi surâde ca ceea ce am economisit să fie diluat de tiparnița de bani a statului (român, european sau american). Și atunci o soluție civilizată de a proteja banii sunt investițiile în aur.

Din păcate valoarea aurului e destul de impredictibilă pe termen scurt. Dacă investeați în aur acum 2-3 ani, valoarea investiției s-ar fi redus cu o treime. E drept că pe termen lung lucrurile sunt mai simple. Cine ar fi investit 1000 de euro acum 10 ani ar fi avut acum cam 3000. O „creștere” bunicică. În realitate nu e vorba de nicio creștere. Pur și simplu așa se vede câți bani tipăresc escrocii care ne guvernează. STATELE.

Probabil că acum ne apropiem și de sfârșitul „banilor de hârtie”. Fiat money. Criza euro arată de fapt cât de arbitrară și de volatilă este o astfel de monedă.

Anunțuri

Publicat în All | Etichetat banci, BNR, credit, depozit, dobândă, fiat-money, fond de investiție, IFN, investiție | 85 comentarii

85 răspunsuri

pe August 1, 2015 la 7:12 PM | Răspunde Porthos

Mi-au mai venit idei și am completat comentariul, transformându-l în articol. Știu, e vară, numai de teme serioase nu are lumea chef. Dacă vă plictisiți, scriu de restaurante. 🙂
pe August 2, 2015 la 10:25 AM | Răspunde Ghita Bizonu'

Subiect serios era alatu. Nu asta.
Oricum in viteza :
1) banu este si el o marfa, A mai universala da tot marfa. Desi supus speculatiilor si misculatiilor. Si deci aurul fiind bani … cam multa manarie. Ins aacum 3 ani a fots un „varf” (corner) si duopa cum se stioe vrfurile se cam sfarsesc… Insa asa ca ao idee .. sa zicem ca in anii precedenti VBR ar fi achizutinat aurul scos din Romania. Cat ar avliora azi aurul ala achiztinat pe lei emisi de BNR (si a emite lei contra aur … nu este inflatie decat daca dai un milion de „noi” pe 1 gram) Sa ic asa ideea este sa cumulezi cand este ieftin si sa dai pe piata cand este pri f scump (si vrei valuta) ori esti in mare incurcatura .

2)Probabil că acum ne apropiem și de sfârșitul „banilor de hârtie”. Fiat money. Criza euro arată de fapt cât de arbitrară și de volatilă este o astfel de monedă. Da cum sa nu .. totusi emuterea monezi aleia mai presupune sa ai matrita si tipografie ,, Cu telefonu este mai simplu .. sa vezi tu inflatie!!
- pe August 2, 2015 la 11:40 PM | Răspunde Porthos
  
  @ Ghiță Bizonu’
  
  Cred că nu am fost foarte clar. Telefonul („inteligent”) nu înlocuiește banii de hârtie ca monedă. E doar un mijloc de plată. Precum cardul sau ordinul de plată tipărit. Sau mai nou internet-bankingul. De fapt chiar se numește m-banking (mobile-banking). „Mobile” de la telefonul mobil, nu de la faptul că se plimbă banca.
pe August 2, 2015 la 8:53 PM | Răspunde Porthos

Mă uitam la un documentar despre căile ferate ale Imperiului Austro-Ungar din perioada de dinainte de primul război mondial. Printre altele au pomenit de huțuli.

Tot la ciocnirea civilizațiilor se potrivea…
- pe August 3, 2015 la 9:14 AM | Răspunde Ghita Bizonu'
  
  Iti mai dau un exemplu..
  Calnul Carpaci – tiganii aia care poseda centrul Timisoarei – si-a casatorit o ficva minora. Sau un baiat tot minor cuo minora.
  Bani au cacalau .. Deci sa lasam cestia triozchista cu „exploatarea” si „marginalizarea” . O da exista o marginalizare – dar tocmai naravurrile astea o provoaca!!
  
  Insa imi aduc aminte ca si Ghandi a fots casatorit la 14 ani (in 1883 ce este drept). SI Ghandi era dintr-o familie instarita apartinand unei caste superioare …
  Alta cultura …
pe August 2, 2015 la 10:00 PM | Răspunde Porthos

Tot off-topic.

Guardian: „Musk, Wozniak and Hawking urge ban on warfare AI and autonomous weapons”

Over 1,000 high-profile artificial intelligence experts and leading researchers have signed an open letter warning of a “military artificial intelligence arms race” and calling for a ban on “offensive autonomous weapons”.

The letter, presented at the International Joint Conference on Artificial Intelligence in Buenos Aires, Argentina, was signed by Tesla’s Elon Musk, Apple co-founder Steve Wozniak, Google DeepMind chief executive Demis Hassabis and professor Stephen Hawking along with 1,000 AI and robotics researchers.

The letter states: “AI technology has reached a point where the deployment of [autonomous weapons] is – practically if not legally – feasible within years, not decades, and the stakes are high: autonomous weapons have been described as the third revolution in warfare, after gunpowder and nuclear arms.”
pe August 2, 2015 la 11:29 PM | Răspunde neamtu tiganu

Motto „pe un munte intr-o tara foarte-ndepartata sta un om si spune ce ne-asteapta, lumea insa nu-l asculta, il crede un nebun, fiinca vorbele lui lovesc ca loviturile de tun”
Meseria de proloc a existat de cind lumea si pamintu, de la ghicitu-n plama, la Nostradamus, la prolocul din Damaroaia la cei care dau eprobabila si pina la „marii” analisti.

Zilele trecute aveam niste bani cu care nu aveam ce face si m-am gindit sa investesc. Ca vechi jucator de bursa am cumparat patru reviste economice serioase, una costa 4,5 Euroi, si am fost socat sa vad ca cele patru, desi aveau orientari diferite se-ntreceau sa sustina o anumita actiune. Argumentele erau beton, atit cifrele de afacere cit si descrierea conjuncturii mondiale, in domeniul respectiv, arata extrem de pozitiv.
Fiind de meserie sceptic nu am luat totul de bune dar am luat-o logic si am presupus ca propunerea celor patru reviste ii va convinge pe multi sa cumpere fapt ce ar fi dus la cresterea actiunii.
In prima zi a scazut 5%, a doua 3%, a treia zi am vindut in pierdere, a patra a scazut cu inca 3%, a cincea a crescut cu 0,3% ca apoi sa scada inca ceva.
- pe August 2, 2015 la 11:37 PM | Răspunde Porthos
  
  @ neamtu tiganu
  
  Și eu mă „pricep” la fel de bine la investiții. Însă (ne)investind am învățat că e bine să NU te iei după experți. Cel puțin cât timp dau doar sfaturi și nu investesc și ei. Dacă investesc și ei mai poți să riști, dar în general funcționează precum meteorologia.
pe August 3, 2015 la 12:02 AM | Răspunde Porthos

Și înapoi on-topic (bănci, BNR, Isărescu):

„Erste: Noul Cod Fiscal va accelera creşterea consumului în 2016. Economia riscă o supraîncălzire”

Cam același lucru l-a spus și guvernatorul BNR într-un discurs ținut parcă de un politician și nu de un guvernator al unei bănci centrale. De obicei, respectiva rasă de umani vorbește în cimilituri și apropouri. Precum vorbea Pitia la Delphi.

Pachetul de reduceri fiscale este inaplicabil. Nu se pot aplica într-un singur moment şase măsuri de o asemenea amploare. Nici nu cred că ar avea impact asupra creşterii economice. Avem deja 4% creştere economică. Vrem să ajungem la 7- 8% oare? Dar ne ţin motoarele? Mi se pare o mişcare brutală, care nu îşi are rostul în condiţii de creştere economică. Când economia creşte înseamnă că are resurse şi nu trebuie să iroseşti resursele fiscale în asemenea momente. Trebuie să le păstrezi pentru momentul în care economia începe să scadă

De data asta însă domnul guvernator a vorbit răspicat pe înțelesul tuturor. Taaaare ciudat! Parcă nu ar fi vorbit el, ci cu totul altcineva (oare cine?) care ar fi vrut să dea un avertisment să o luăm mai ușor cu creșterea.
- pe August 3, 2015 la 9:54 AM | Răspunde Ghita Bizonu'
  
  Dintai vezi ca am ceva la asteptare
  
  E .. Mugurel dragu de el .. nu mai este de ceva timp guvernatorul „nostru” ci a „lor” (cine dracu or fi acei „ei”) iar BNR nu mai este nici national;a nici romaneasca ci doar din Romania (precum in 1922 PC din R)
  
  Ma rog ca sa fiu nitel avocatu’ diavolului intr-un anume sens „preocuparea” lu’ Mugurel ar avea ceva sens ..
  Adica o crestere bazata pe consum din import nu este „sustenabila” a se vedea si Grecia dar si Romania 2004-2008
  Ar avea ceva dreptate ca in gnl este bine sa eviti „prociclitatea” adica ar fi bine ca atunci cand merge bine sa iti faci un depozit doua ca atunci cand inevitabil va fi mai rau sa ai de unde scoate baniii ca sa nu ai caderi …
  
  Insa insa filozofia lui si altora este alta .. cum zicea propagandistu sef al lui Banca Mugurel din Romania : „Maximul de PIB pe care România îl poate scoate în mod normal e de 3%. Acum suntem la 4%. E peste puterea României de a face PIB. Această depășire se soldează cu lucruri grave, unul fiind o supraîncălzire a economiei. Impactul de 17 miliarde de lei e fără impactul salariilor care vor crește în curând. Dacă am crescut un PIB cu un punct procentual peste ce poate suporta România, dacă mai venim cu atâtea reduceri, cum va fi impactul? Banca Națională a salutat că în sfârșit facem o dezbatere”, Cunosc melodia CRESTEREA ESTE REA!!!
  Si asta poa explica de ce :
  – am dezindustrializat ca tampitii !
  – am trecut pe exportul de materii prime
  – am preferat sa importam
  – nu am facut autostrazi, suntem cu infrastructura la pamant (na .. iar imi aduc aminte de SiderCa. Tocmai trebuia pusa in fucntie sectia de sina „grea” si ma fi putut schimba sinele de cai ferate. Adica le schimbam platind „doar” minereul de fier si carbunele cocsificabil …. Acum nu mai avem SiderCa – cca >1 mld $ in 89 – caile ferate sunt ca dracu’ si ar trebui sa improtam sine platind TOT (materia prima, energia, salariul otelarilor, beneficile combinatului siderurgic strain, dividentele actionarilor ) PLUS comisioane …
  – nu am „tras” fondurile disponibile de la UE!!!
  
  Si iata cum acu dezonor Adrian vasilescu (de profesie propagandist politic) zice ca actuala crestere de 4% este peste puterea României …
  E ceva .. uniii asa castiga !
  
  A da. Imiaduc aminte de ala Tinu ziaristu’. Inultimul artocol pe care l-a comis gagiu era disperat ca se previziona sa atingem nivelul PIB din .. 89!! Adica sa crestem. Si Tinu se dadea de pamant si tipa ingrozit „ce ati uitat cum ne era in 89? ftig , intuneric, cozi , disperare!!!!” Eu nu am uitat insa zic ca e mai bine sa ia un PIB mai mare… (a da.. Cehia, Polonia, Ungaria au „revenit” la PIB ul din 1989 prin 1995-97 . Noi prin 2004-2005
pe August 3, 2015 la 9:06 AM | Răspunde Ghita Bizonu'

Dom’le unde dai si unde crapa.. Cautand alceva am dat peste niste comentarii … Ca sa ne inteogem – desi uneori ne asemanam comnetariile nu imi apartin

laur22 : http://www.criticatac.ro/22539/strategia-de-subdezvoltare-romaniei-salarii-asiatice-preuri-europene/#comment-1977250695

Nebunilor , filizofilor de 3 parale care mestecatzi cuvinte ce nimic nu au a spune , opritzi-va din scolastica!

Ca sa intzlegetzi de ce Romania se auto-condamna ca si tot restul lumii coloniale de dintotdeuna si pentru totdeuna la eterna si perpetua agravarea saraciei prin transfer de valoare de la periferie in favoarea centrului care stabileste modul de jecmanire prin foarfeca pretzurilor nu mai plecatzi de la teoria clasica a lui „dupa cum bine se stie“ ci introducetzi in cocktail si oleaca de practica.

De ce nu e Romania Frantza sau Germania ? Raspunsul e relativ simplu :

Pentru ca Germanai sau Frantza chiar face politici la nivel de firma, de conglomerat de firme si mai ales la nivel de stat, stat care are in spate imensa fortza de propaganda si manipulare organizata pe care o arunca in spatele firmelor in lupta acestora de a-si impune politicile lor prin care isi maximizeaza profiturile de pe urma pietzie Romanai cata vreme Romania si firmele sale nu au asemnea politci nici la nivel de firma si nici la nivel de stat pentru a-si maximiza profiturie de pe urma Frantzei sau Germaniei .

Nebunilor, valoare productziei se stabileste le nivelul pietzei cel ce controleaza piata controleaza si modul cum si mai ales unde se stabileste echilibrul intre cerere si oferta

Frantza si Germania controleaza ce vor sa vanda si in ce condiztii pot si vor sa vanda in Romania reciproca nu e valabila .

Sau ca sa va explic mai pe intzelesul vostru mixul de politici ne-democratice ale Mexicului de la intre 1970 -1990 a fost complect diferit de mixul de politici ale Coreei de Sud 1970. Rezultataul acostor diferentza il traiesc azi

Zona de sud a Coreei, actuala Coree de Sud a fost dintotdeuna o tzra inapoiata macinata de o saracie endemica si de anacronism , nu mai e cazul.

Taiwanul a fost in toata istoria sa de pana la 1960 una dintre cel mai inapoiate primitive si refugiate in strafundurile epocii de piatra provincii ale Chinei imperiale, nu mai e cazul.

Comparatzi politicile economice si sociale ale Taiwanului cu cele a Thailandei si vezti afla motivul pentru care Thailanda nu a iesit inca din lumrea a treia cate vrema Taiwanul a iesit deja de acolo desi … cu recunoasterea oficiala inca mai are de lucrat.

Daaaa nebunilor, da capitalismul prosper nu se poate face fara capitalistii tai, fara CAPITALISTII TAI.
Fara capitalistii tai care sunt dependetzi de tine si de statul tau
Cu capitalistii altora nu se face capitalism, se face colonialism.
Ori in ultimii 20 de ani noi majoritar asta am facut : COLONIALISM.
Stiu ca pentru niste excroci ca voi specilaizatzi in asta are asta n-are , diferentza intre capitalistii tai si capitalistii lor poate parea mica iaca uite ca nu e .

Cata vreme vom continua sa facem colonialism Thailandezo-Mexican prosperitatea Coreano- Taiwaneza va continua sa ne ocoleasca.

Cate vreme vom continua sa ne comportam ca o banana republic povesti de succes de tipul Embraer vor fi imposibile.

Iar in lipsa productzie onor cercetatorul care „da si un curs in provincie la o facultate privata, isi suplimenteaza veniturile din meditatii la sfarsit de saptamana si din vanzarea lucrarilor de licenta“ va continua sa fie supra-platit chiar daca are doar atat cat sa ii ajunga de „chiria garsonierei in care traieste, este hranit de parinti, uneori are de ales intre tigari si banane“.

Si de ce ar fi platit onor cercetatorul cu cursuri la privata mai bine atunci cand tzara de sub el s-a facut jumatate cand din 8 milioane de locuri de munca au ramas 4 ?

Cand tzara a fost decimata in mod repetat si regulat in halul asta el de ce isi imagineaza ca poate sa fie peste nivelu celor in capul carora s-a cacat cu spor ?

Tzara suntem noi , noi cu totzi isi cata vreme noi cu totzii nu vom putea creste de-adevaratele-a acolo in lumea reala, lumea validata de piatza .

Cata vreme Romania nu isi propune sa vanda si chiar mai mult decat atat cate vreme nu isi propune sa controleze ea Romania prin formele sale prin CAPITALISTII SAI modul in care se stabileste echilibrul de piata si cum se dispribuie profitul de-a lungul tuturoe verigilor de productzie, cercetare – dezvoltare, distributzie si market building (na ca pentru activitate ce creare a reputatziei care determina pretzul de piatza Romanai inca nu are nici macar cuvantul care sa expime conceptul de prestigiu comercial si nu intelectula prestigiu care cere un anume prezt.

Cata vreme latraii nostri, guristii nostri carora totul le pute, insurectzionarii nostri reformatori de profesie s-au rezumat doar la a se da urticatzi de fostul regim marginindu-se la rolul de slugi gurese ale politicii lui scola-te tu ca sa ma asez eu viitorul nostru va fi doar o continuare a trecutului nostru colonial post 1928 sau pre 1848 atat.

Si da, exista o diferentza imensa intre Brazilia si Columbia chiar daca la nivelul strazii in cele doua tzari azi aici acum par aproape la fel iaca ca nu-s . Columbia este o tzara fara viitor cantonata in modelul sau colonial de banana republic de inalta dispariatate economica care nu isi doreste sa fie nimic altceva si care abandoneza modului cum politica economica si scociala a celor doau tzari este perceputa azi aici acu in RO acesta inca nu se vede.

Deci …..inapoi la oile noastre mioritice Cine credetzi ca va iesi din subdezvoltare prima Columbia sau Brazilia ?
Si daca ar fi sa le conducetzi pe cale cresterii economice cum atzi face-o ?
Si atunci de ce Romanie ii recomandatzi altceva ?
De ce credetzi ca Romania poate sa cresca altfel ?

Exemplul cu metroul e bun si acesta are la baza axioma fundamentala : productivitatea e determinat de pretz iar cel ce controleaza pretzul controleaza modul de distribuiere a bogatziei implicit acela de generare a saraciei.

In conlcluzie cata vreme Romanai nu va avea o politica similara celei a Chinei de azi de creare a unor marci internatzionale care sa controleze daca nu intrega piatza mondiala sau macar segmente semnificative ale acesteia fiind lederi pe segmentele lor de piatza noi nu vom construi capitalismul prosper ci colonialismul pauper nu vom contrui prosperitatea ci vom adanci saracia abjecta.

Solutziile valabile Japonie anului 1950-1960 , valabile si Coreei anilor 1970 – 1980 au fost valabile si si Romanai anilor 1990 din nefericier noi am ales o alta cale, calea coloniala.

Pentru calea colonial exista deja o teorie bine pusa la punca a „midd income gap“ adica a unei bariere pe care o tzra cu mod colonial de de crestre economic nu o poate depasi . Acesta estre undeva la 10.000 USD/an. De acesta s-au izbit si Thailanda si America latina si Malaezia si in genaral majoritatea Asiei de Sud Est cu exceptzii ante mentzionate

Modul de dezvoltare coloniala aduce o tzara de oriunde s-ar afla ea de la epoca de piatza sau din feudalism pana la un nivel de maxim 10.000 USD/an daaaa nu o poate propulsa peste acest prag.

Ghicitzi ce ? Romanai este deja la acest nivel . Solutzia voastra a nostra a romanilor este identica cu cea a Thailandei si ghicitzi ce? Thailanda pare a se screme a face ceva . Romania, nu.

Noi si copii nostrii vor trai consecintzele acesui nu acestui nu se poate sa se poata specific Bangladeshului de care ne apropiem cu pasi repezi.

Adrian D

Dle Jupan, veselia dumitale m-a cocoshat de ras. Actualmente, o sa itzi treaca veselia dupa ce vei mai citi shi chestii serioase, nu doar aiureli.
Inainte de a vedea cat de paralela e lumea mea, sau a altora, punetzi o intrebare simpla: de vreo 3000 de ani, pana prin anii ’70, regele aka statul (shi doar el) este cel care bate moneda. Cum itzi inchipui ca ajungea ea la „investitorul” privat pe vremea lui Darius? Iar dupa ce vei fi aflat raspunsul, o sa ai o surpriza colosala sa descoperi ca lucrurile aratau exact la fel in Anglia doamnei Thatcher, in anii ’80. Dupa aia, o sa te uitzi un pic altfel la Keynes… shi, daca ai ceva minte, un pic altfel la Hayek.
Un ultim cuvant: ma bucur ca il citezi pe Tutea in raport cu Marx. Numai ca ce am scris eu mai sus nu are nicio treaba cu Marx.
Fiindca asha se intampla de obicei cu cei care preiau intzelepciunea din citate, de ici de colea, ca-s din Thatcher ori Tutea. Sunt mereu alaturea cu drumul: tu le vorbeshti despre mere, ei dau un citat despre pere shi li se mai pare ca e shi haios.

No, Jupane, e greu sa discutzi cu un om care schimba conceptele cu viteza cu care un dandy schimba manushile. No, regele (ca e Darius, ca e Elisabeta a IIa), ca itzi place sau nu, personifica statul. Dar daca nu itzi plac regii, hai sa luam shi alte exemple: exact la fel precum Darius procedau shi cetatzile greceshti, shi senioriile italiene, shi statele moderne. daca atunci cand vrem declaram ca X e „privat” iar cand nu ne mai place il injuram pe Y ca e statul, nu ajungem nicaieri (adica ba da, ajugem la prostii de genul celor debitate in public de madam thatcher).
ashadar, ca sa te elucidez, de la prima moneda pana in anii ’70, banul nu a fost altceva decat „public”, shi de la „public” a ajuns la privat. Regele/cetatea emit moneda in nume propriu shi o pun in circulatzie prin cheltuielile entitatzii aleaia uiracioase despre care unii zic ca nu exista (asha, ca Madam Thatcher, care ani de zile a mancat paine de la o chestie care nu exista), iar altzii zic ca e nashpa, shi anume statul. Iar respectivii bani rezultatzi din cheltuiala publica (initzuial doar aparatul de stat shi armata) ajung la „intreprinzatorul privat”. Care ii multiplica shi ii intoarce statului o parte, sub forma de taxe. Imaginea aia frumoasa, care pare a tzine de bun-ssimtz (ca orice sofism, de altfel), cum ca privatzii muncesc ca furnicutzele shi ii dau statului trantor din banii lor e o prostie: privatzii exista in primul pentru ca exista statul, iar statul este (mai bine zis, „era”) creatorul initzial de valoare (privatzii, da, creaza, daca vrei – dar mnu folosesc termenul in sens marxist- „plus-valoare”).
So, ca itzi place sau nu, in anii in care in Madam Thatcher, nu existau pe piatza decat „public money”, and there was no such thing as private money.
Thatcher nu a facut decat sa debiteze o poezioara cu aspect de bun-simtz (echivalenta cu aia conform careia pamantul este plat), izvorata din intzelepiciune lui Hayek & Friedman, shi care era o vaditaviolare a realitaatzilor (dar nu mai putzin adevarat este ca Hayek visa sa „privatizeze” monedaa, shi8, intr-un anumit sens, lucrul acesta s-a shi intamplat. Numai ca Thatcher nu a impartashit aceste vise cu hayek, ea continuand sa emita moneda dupa un sistem patentat inca de pe vremea lui Cresus & Darius, despotzii aia orientali, cah 🙂 )
Dupa aia, s-a cam schimbat un pic calimera. In UK a schimbat-o Tony Blair, in ’97. Iar de atunci, datoria publica a aUK s-a dublat. Asha, par hasard.

nu, nimeni, banii NU erau privatzi pana in anii ’70. Ca shi armata ori justitzia, emiterea de moneda era un drept „regalian” (adica rezervaat autoritatzii suverane, ca e monarhie sau republica, nu conteshte).
Lucrurile s-au schimbat in mod subreptice din 1970, de cand au aparut (dupa modelul Fed-ului) bancile centrale „independente”. Aparent, statul este cel care emite in continuare, in realitate nu o face decat cu numele (shi uneori nici atat). Unele banci centrale sunt institutzii la origine publice (e.g. – banca Frantzei, BNR etc) altele sunt entitatzi „eminamente” private (Fed-ul) ori ex-public&privaate (e.g. – banca Italiei).
Ca sa revin la exemplul din discutzia anterioara, Thatcher era de acord cu Hayek in cam toate privintzele, dar in profund dezacord cu el in privintza monedei. Thatcher s-a opus acordarii independentzi Bancii Angliei, shi asha a ramas paana in 1997, cand a urcat Blair pe tron.
Nu shtiu daca modelul (in esentza tot hayekian) al monedelor paralele este o idee buna – pana la urma, tot de bani „privatzi” vorbim, iar efectul lor este, de obicei, cam toxic (a la fin des comptes, un CDO este o creatzie monetara privata. Shi tocmai pentru ca este privat shi dereglementat, marea majoritatea a CDO-urilor au fost toxice. Exact ca banii tiparitzi in neshtire de Reichbank in 1923…).
Cred ca nu e o idee rea sa reconsideram modelul care a functzionat timp de 2500 de ani, shi anume moneda „publica”. Sigur, o putem reglementa ceva mai bine ca sa ne asiguram ca nu revenim la situatzia din germania anilor ’23.
The point being este ca pe vremea lui Thatcher nu existau aproape deloc bani privatzi (cel putzin, nu in UK).
Azi exista, iar efectele se vad shi se simt.
Banii despre care Hayek & friedman vorbeau ca fiind „ai cetatzeanului” nu existau ca atare: banii cetazeanului emanau – pe atunci- de la stat (chiar shi in modelul friedmanian – fiindca el vorbea de Fed-ul DE DINAINTE de anii ’70. Fed care putea finantza in mod direct bugetul de stat… Lucru imposibil azi, cu rezultatul paradoxal ca e.g. USA a salvat bancile americane cu bani imprumutatzi de la aceleashi banci… l fel a fost shi in UK sau in Germania…)

punk

Povestea cu „productivitatea muncii” este marota preferata a analfabetilor economici pentru a explica ca problema nu e la cap, ci la baza, ca romanii sunt mai putin „productivi” prin natura lor deci isi merita soarta. Foarte putini oameni se prind de prestidigitatie, da-mi voie sa explic de unde vin cifrele pe care le-ai auzit. Exemplu numeric:
– o cartela de metrou in Londra: 4.2 GBP, doua calatorii in zona centrala
– o cartela in Bucuresti: 2.5 lei
– Pretul garniturilor, a curentului si a altor consumabile: asemanator in ambele orase
– tunele, statii etc.: amortizate deja in ambele orase
– numarul de persoane trasportate de o garnitura: comparabil

Cand tragi linia la sfarsitul zilei ajungi la concluzia ca mecanicul metroului londonez e de vreo 8 ori mai productiv decat bucurestenii, in sensul ca valoarea monetara adaugata de munca lui (venituri – cheltuieli nesalariale) este mult mai mare. Deci doi oameni fac exact acelasi lucru de dimineata pana seara, dar romanul e de 8 ori mai putin productiv ? Haida de.

E clar ca productivitatea in sensul ei economic, valoare financiara adaugata, este doar o fictiune aritmetica, ea este complet specifica locului de munca si climatului economic si nu spune nimic despre angajat in absolut. In nici un caz nu e vorba de productivitate in sensul intuitiv, de piese scoase la strung sau clienti tusi si frezati pe zi.

Cu alte cuvinte „productivitatea muncii” e doar o reformulare a problemei saraciei, nu o explicatie.
pe August 3, 2015 la 11:43 AM | Răspunde mac gregor

Apropo de ciocnirea civilizatiilor, decalajul dintre provinciile istorice creste in loc sa scada! In Ardeal e industrie si mentalitatea sa nu-l lasi pe politician sa fure. In Muntenia si Moldova normalitatea e dezindustrializarea si „lasa ca toti fura”.

Votarea lui Johannis a fost victoria Ardealului impotriva mentalitatii sudice, si acum ar trebui sa inceapa opera de nivelare a diferentelor, in favoarea culturii dominante. Dar nu poate sa inceapa pentru ca Ponta e prim-ministru. Si stim cu toti de partea cui e Ponta.
- pe August 3, 2015 la 12:54 PM | Răspunde Ghita Bizonu'
  
  e zici Franz?
  In ce oras era primaru ala care nu se dadea jos din pat ptr mai putin de 100.000 euroi?
  In ce oras al tarii clanul Carpaci domina imobiliar?
  In ce zona a tarii optantilor li se restituie ce le-a fots platit cu aur in 1930?
  Ia de vezi si Breaking News Vicea Trasilvaniei
  
  Cum s-au sifonat banii destinați reabilitării unor școli din Transilvania. Șapte persoane și o firmă, trimise în judecată de DNADoi responsabili județeni, patru membri ai unor comisii de licitație sau de recepție, un administrator […]DIICOT face dezvăluri incredibile! Captură istorică în Satu Mare și Bistrița-Năsăud: sute de kilograme de HEROINĂ în valoare de 40 de milioane de euro -FOTO&VIDEOUPDATE, miercuri ora 13.45: Doi români au fost implicați în rețeaua de traficanți de heroină, […]Zamfir Ciceu îi lasă pe băimăreni cu gunoaiele în drum. CJ forțează închiderea rampei de gunoi deși depozitul ecologic e ÎN AERBăimărenii riscă să rămână cu gunoaiele în drum după ce Consiliul Județean Maramureș forțează închiderea […]Reacţia incredibilă a preşedintelui CJ Maramureş la abuzul de pe rampa de gunoi: „Nu s-a întâmplat nimic!”După ce în seara zilei de vineri, 24 iulie, utilajul unei societăţi comerciale din Zalău […]Trimișii CJ Maramureș au intrat abuziv pe groapa de gunoi din Baia Mare. A fost necesară intervenția Poliției – FOTO & VIDEOScandal la rampa de gunoi a municipiului Baia Mare, vineri seara. O firmă din Zalău […]Cum s-au sifonat banii destinați reabilitării unor școli din Transilvania. Șapte persoane și o firmă, trimise în judecată de DNADoi responsabili județeni, patru membri ai unor comisii de licitație sau de recepție, un administrator […]DIICOT face dezvăluri incredibile! Captură istorică în Satu Mare și Bistrița-Năsăud: sute de kilograme de HEROINĂ în valoare de 40 de milioane de euro -FOTO&VIDEOUPDATE, miercuri ora 13.45: Doi români au fost implicați în rețeaua de traficanți de heroină, […]Zamfir Ciceu îi lasă pe băimăreni cu gunoaiele în drum. CJ forțează închiderea rampei de gunoi deși depozitul ecologic e ÎN AERBăimărenii riscă să rămână cu gunoaiele în drum după ce Consiliul Județean Maramureș forțează închiderea […]Reacţia incredibilă a preşedintelui CJ Maramureş la abuzul de pe rampa de gunoi: „Nu s-a întâmplat nimic!”După ce în seara zilei de vineri, 24 iulie, utilajul unei societăţi comerciale din Zalău […]Trimișii CJ Maramureș au intrat abuziv pe groapa de gunoi din Baia Mare. A fost necesară intervenția Poliției – FOTO & VIDEOScandal la rampa de gunoi a municipiului Baia Mare, vineri seara. O firmă din Zalău […]
  
  SI Iohannis – hai nu zau.. Preacinstitu baby brocker, sase case (din care vreo 2 cu cantec da si Corduta e tot din Sibiu!) … sa nu mai zic cutodecalrat urmas la Grupului Etnic Germna .. A si sa nu uit : cand presedintele castiga cat catiga si nevasta este profrsoara de unde mama lu PB 4 stilisti ptr Carmen? Hm.. cam tit atia avea si Jackie .. numa ca fam Kenedy era f bogata
  
  A da si dezindutrizalizarea a fots bagata de unu .. Ciorbea .. Si cand au fots proteste Dejeu a pus bata pe someri…. Da in hArdeal au mentinut industria …
  Si cultura dominanta – ca care?!
  - pe August 3, 2015 la 1:57 PM mac gregor
    
    Timisoara in ultima vreme e praf, a ajuns subiect de bancuri. Pierde oportunitati si si-a pierdut cred si directia.
  - pe August 3, 2015 la 3:23 PM Ghita Bizonu'
    
    Cel putin din 1975 am auzit despre Timisoara ca find capitala bishnitzeu din Romania.
    Insa daca in centrul centrului unui oras ca Timisoara ajubgse sa se intapaneasca un clan ca Carpaci prin „restituri” si alte cestii penale … ei bine este pentru ca asta este diorectia! Directia primariei Timisioara.. directia judecatorilor, procurorilor si politiiei Timisoara. Directia societati Timisoara si a universitatii sale .. Sociertatea civila din Timisoara.. toti ca unu au sarit sa faca miting antiPSD .. da nici un pic de atmosfera antiCarpaci!
    Tine cint ca Timsioara nu este chiar ultimu targ gen Saveni ..este un oras de 300.000 locuitori, centru universitar , cuteatru batibak, opera si filarmonica. Chair si in comparatie cu orasele din evst nu sta chiar rau
    
    Deci daca un ras ca asta accepta clanul Carpaci care se improprietareste cu cate false si rahat pe clanta … ei bine asta este nivelul. Sunt sigur ca daca „scotocesti” putin vei descoperi multa ipocrizie si si mai multa necinste jegoasa . Totu corcolit cu grija ca dej ei nu sunt mitici – ei banateni cinstiti !!! „Cinstit” fiind ceva f relativ ..
    Stii ce este ins acel mai „frumos”? Cl;anurl Carpci se instapneste peste un spital de copii … si nimci. La Salzvurg un oras mai mic (numa 150.000) cred ca se lasa cu pus foc in ritm de Ridicati Drapelul!
    Da cf Ciuhabrului de vina tot Miticestii …
pe August 4, 2015 la 12:43 AM | Răspunde Porthos

@ mac gregor

„Apropo de ciocnirea civilizatiilor, decalajul dintre provinciile istorice creste in loc sa scada! In Ardeal e industrie si mentalitatea sa nu-l lasi pe politician sa fure. In Muntenia si Moldova normalitatea e dezindustrializarea si „lasa ca toti fura”.” – ia întreabă-l pe „gasconul” de d’Artagnan ce părere are de ce zici tu. 🙂

Sunt tentat să nu fiu de acord cu tine. În IT, Iașiul e cam la fel de puternic ca și Clujul. Nu compar Bucureștiul cu nimic pentru că nu are rost.
- pe August 4, 2015 la 10:54 AM | Răspunde mac gregor
  
  hei, eu cunosc un tip super dintr-un sat din asta, basist convins chiar in timpul crizei. Incerca sa le explice si consatenilor si convinsese vreo 10%, cu munca grea.
  
  S-a trezit cu o oferta sa devina primar din partea PC, care au vazut ca el era cel mai rasarit din sat. „Avem oricand votul garantat a 75% din sateni”.
  
  PS
  
  Iasiul si Bucurestiul sunt singurele oaze de modernitate, restul e praf. Mai mult, la alegeri au votat aproape la fel ca Ardealul.
  
  La Iasi Monica Macovei a luat peste 10%!
pe August 4, 2015 la 6:25 AM | Răspunde Observator

Eu de data asta ii dau un pic de dreptate lui mac gregor. Exista o oarecare diferența de gândire între cetățenii din provinciile romanești. Eu nu m-as raporta la marile orașe, acestea sunt in mare parte populate cu venetici, ba de pe urma industrializării fortate făcute pe vremea împușcatului, ba de pe urma creării hub-urilor actuale. Uite, sa iau de exemplu Iasiul sau Clujul. Mulți dintre cunoscuții mei rămași in Moldova se raporteaza la aceste doua orașe. Ele sunt Mecca (Bucureștiul e câh), in funcție de profil:-). Daca omul e mai aplecat către detaliu, mai tehnic nici nu se gândește sa aleagă altceva decât Iasiul. Insa daca ești mai poet si vrei sa faci filozofie e musai sa mergi la Cluj. Insa daca ne uitam la sate, aici se vede adeverata diferența culturală. Din toate provinciile au plecat oamenii inafara tării, insa doar in unele s-au mai întors încercând sa-si facă ceva acasă. Ardealul, si in special Maramuresul se număra printre ele. Insa nici cu Bucovina nu mi-e rusine.
- pe August 4, 2015 la 10:37 AM | Răspunde mac gregor
  
  Bucovina arata super, zici ca e o continuare a Ardealului.
  - pe August 4, 2015 la 11:03 AM mac gregor
    
    deci stai ca prea il laud. Si Ardealul e praf pe alocuri, a se vedea Hunedoara de ex.
pe August 4, 2015 la 6:35 AM | Răspunde Observator

Zici ca a venit vremea sfârșitului pentru bănci? Sau pentru bancheri? Ca snobismul o face bancher si pe fata de la casierie care, daca o intrebi, nici nu are habar de ce fluctuează cotatiile.

Zici ca a venit vremea sfârșitului pentru „fiat money”. Da, posibil, insa se lasă greu duși. Atâta vreme cat statele încă au nevoie de bani pentru a-si satisface interesele vor întinde pelteaua asta cat or sa poată. Iar bancherii (adevărați de data asta) nu au niciun interes sa se opună, atâta vreme cât lor le iese profit
pe August 4, 2015 la 11:27 AM | Răspunde alin1969

pentru mc gregor.

este o prostie ideea asta cu ardealu luminat si industrializat.
este mai industrializat ca multinationalele sunt mai aproape de granita cu Ungaria.
Ca voteaza mai nu stiu cum………… ma abtin.
Politicieni are cei mai prosti din istoria post-decembrista.
Satele sunt despopulate si pamanturile nelucrate ca peste tot.
ETC….
Locuiesc in Deva si sunt nascut in Alba Iulia.
Iar sa faci venetici pe cei ce locuiesc la orase ?????
Cum adica daca m-am nascut la Alba Iulia si parintii s-au mutat la Deva suntem venetici ???????
Da Hunedoara e praf dar este ca peste tot in zonele monoindustriale din tara.
- pe August 4, 2015 la 11:56 AM | Răspunde mac gregor
  
  nu am spus nimic despre venetici, cred.
pe August 4, 2015 la 12:04 PM | Răspunde alin1969

Scuze m-a luat valu si am avut o mica problema de conectare.

observator a zis de venetici.
pe August 4, 2015 la 12:35 PM | Răspunde alin1969

Apropo mac faptul ca Macovei a luat 10% la Iasi e bine sau e rau ?
un semn de modernitate ?
Banuiesc ca stii ca legea retrocedarilor monstruoase a fost promovata de dansa?
Inainte de asta se ocupa de retrocedari…….
- pe August 5, 2015 la 8:17 AM | Răspunde neamtu tiganu
  
  maccacat reuseste sa emita timpenii indiferent de subiect, e, ca sa spun asa, starea lui permanenta, nici macar din intimplare nu reuseste sa se exprime cit de cit logic.
  - pe August 5, 2015 la 12:19 PM mac gregor
    
    iar neamtzucacat nu reuseste sa exprime nimic niciodata. „Decat” injura.
pe August 5, 2015 la 12:03 AM | Răspunde Porthos

Cred că Monica Macovei ar merita o discuție separată. Nu mă pot hotărî dacă Monica Macovei sau Traian Băsescu ar trebui să devină simbolul eternei Securități (fosta poliție politică).

SRI-ul reușise să scape de infama etichetă. După penibilul episod al răpirii jurnaliștilor, nu mai știu ce să mai cred. Judecând după atacurile la adresa judecătorilor de la Curtea Constituțională (incriminate chiar de George Maior) aș zice că vechile obiceiuri ale Securității s-au reluat.
pe August 5, 2015 la 12:21 PM | Răspunde mac gregor

Pe discutia cu Ardealul industrializat, o harta:

http://www.giorno.ro/harta-exporturilor-din-romania/
- pe August 5, 2015 la 1:39 PM | Răspunde alin1969
  
  in mica mea izbucnire nu neg ca Ardealu este mai industrializat,dar mentionez ca acest lucru nu se datoreaza diferentei de mentalitate,sau ca ardelenii romani sunt altfel decat ceilalti din celelalte provincii.
  Este mai industrializat deoarece pur si simplu este mai usor sa transporti marfurile produse catre granita cu Ungaria in directia principallor beneficiari.
  - pe August 6, 2015 la 8:34 PM Porthos
    
    @ alin1969
    
    E adevărat că și poziția geografică ajută Ardealul. Însă și oamenii mi se par mai serioși. Mai „nemți”. Deși după intrarea în UE, nici măcar nemții nu mai sunt ce erau. Parcă s-au franțuzit.
    
    PS: ce-mi mai plac clișeele mele. Mâine poimâine mă vedeți Președinte.
  - pe August 6, 2015 la 11:42 PM Ghita Bizonu'
    
    Porthos
    
    ESTE MAI RAU.
    
    Bun .. ubele rau neviabile. Unele nu taote. Altele ar fi putut fi un timp viabile
    ALtate ar fi putit sa ramna vilabile.
    Asa intre noi – crezi ca este bine ca CIL urile sa fie inchise si sa exporna pasta de lemn? Adica voi a zice – cateva zeci de mii de insi act9ni in plus care ar fi platit impozite si cotizatii aici in tara. Si daca se facea export de mobila .. aveai intrari mai mari si deficit mai mic.
- pe August 6, 2015 la 7:58 PM | Răspunde Ghita Bizonu'
  
  Sa nu uitam de dezindstrializarea programtatica a CDR ului care a lovot mai ales Regatul…
  Excavatotul Braila inchis … Fuar, Republica .. ca si inchise. Si astea sunt doar cateva … ca mia sunt mai8 sunt .. si filaturi, si intrepionderi de confectii si industrie alimentara ..
  - pe August 6, 2015 la 8:31 PM Porthos
    
    @ Ghiță Bizonu’
    
    Și nu e mai bine așa? 🙂
  - pe August 7, 2015 la 11:17 AM neamtu tiganu
    
    Un ex. de dezvoltare f. diferita al unor regiuni din aceeasi tara e, in Germania, comparatia Bazinul Rhur si Bayern. La inceputul industrializarii Bazinul Rhur a fost inima tarii, aici s-a dezvoltat/creat ind. siderurgica. Conditiile erau ideale, carbune, cai de transport f. ieftine pe Rhur si Rhein, personalitati quasigeniale, Thyssen, Krupp.
    Tocmai acest succes a impiedicat dezvoltarea viitorului, s-a tinut cu dintii de aceasta industrie chiar atunci cind s-a vazut ca aceasta e depasita, s-au blocat toate resursele pt. a tine in viata o ind. in coma.
    
    Invers a fost in Bayern, o zona agricola, fara cine stie ce potential a fost nevoita sa se orienteze catre industrii noi. Nu numai ind. auto ci tot ce se cheama high tech a fost impisa-nainte tocmai ca nu exista altceva.
    **********************
    In Romania insa dezvoltarea seamana izbitor cu Franta, unde exista „bazinul” Paris si-n rest mai nimic. Ar fi periculos pt. Ro sa urmeze acest drum, dar lipsa unei infrastructuri, adica transport ieftin si sigur, pe cai ferate, sosele, apa impiedica o dezvoltare in spatiu.
  - pe August 7, 2015 la 9:44 PM Porthos
    
    @ neamtu tiganu
    
    Foarte interesant exemplul cu Germania. Nu știu însă dacă comparația cu Franța e corectă. Pentru că în România nu există numai „bazinul” București și în rest nimic.
    
    Cel puțin în IT mai există Cluj, Timișoara, Iași, Brașov și chiar Oradea (RCS-RDS). Chiar și în orașele mici se dezvoltă software sau se fac servicii IT.
  - pe August 8, 2015 la 10:38 AM Ghita Bizonu'
    
    Nu stiu cat de „franceza” ne este economia.. Stiu insa ca siderugia a devenit o problema dupa 1970 .. asa ca la data la care se infiinta BMW bazinul Ruhr bine -mersi.
    
    Insa ca ai scris Franta.. Un caz „curios”. Din j’de motive astazi Franta este privita sa zicem cu „ingaduinta”. Nejustificata.
    Sau justificata mai ales de caracterul ei national – mereu nemultumita, carcotasa , gata de o greva, manifestatie, revolutie, mereu cartind impotrva gubernului, fiscului, impozitelor si a ce se mai nimeste. Da pron 1988-91 niste amerlosi ar fi zis despre nesitatea unui psihoterapeut la nivel de constiinta nationala – ca lor li se parea ca Franta era cu mult, muult mai „moderna” si „tehnologizata” fata de ce riscau sa creaza citind doar presa franceza sau revistele intelectuale …
    Asa ca
    La France quand meme</b?
    
    Azi Franta sec XIX este umbrita de dinamismul industruial, comercial si colonial al Marii Britanii. Si de dezvoltarea industriala exploziva a Germaniei. Si de ascensiune "la verticala" a SUA.
    
    Dar totusi … sa nu uitam – in sec XIX Parisul era orasul ,lumina nu Londra!!!
    
    Dar mai altfel.
    Franta a fost slabita de campanile napoleoniene. O groaza de morti caci Napoleon era cam risipitir si decara ca " am un venit de 100.000 de soldati anual!" Pana la Napoleon Frnata era tara europeana cea mai populata. Dupa ..
    Si ca sa fie "cu varf" tratatul de pace de la Paris 1815 ii impune plata a sa plateasca 700 000 000 franci in aur , ca despagubiri de razboi. Sa nu plangem prea tare de mila Frnatei – vreo 20 de ani Napoleon jefuise cam intreaga Europa! Cam era de unde nu?! Insa cica unu François Crouzet zice ca raportat la PIB a fost cea mai mare despagubire de razboi platita vreodata. Platita integral …
    Insa asta nu calmeaza Franta .. NU domnilor!! Franta se dezvolta si ea , deschide fabrici si uzine. In Burgundia la Creusot doi frati Schneider pe numele lor "concentreaza" minele de fier si "forjele" (fierarile dar mai precis ateliere mari sau chiar fabricute plus otelarii si furnale) locale. Si apoi Scheider participa la
    Société d'Outillage Mécanique et d'Usinage d'Artillerie (SOUMA) infintata in 1861.
    Si nu sunt singura mare intrepirndere siderugica.. Vechea familie Frerejean (veche in domniu ca "stapani ai forjelor") avea pe la 1850 : 14 furmale inalte, 6 otelarii, 5 mine de fier si 4 mine de carbune. Qui dit mieux? Schneider.. dar oricum Frerejean nu erau de colea.. Si astia nu sunt singurii otelari din Franta (poa au fost cam multi – d'aia nu au atins notorietatea unui Krupp!)
    In Lorena familia de Wendel dezvolta otelarii .. samd. Cam multi otelari …
    Manufacture royale des glaces – fondata de Colbert – la 1830 devine societate anonima adica se privatizeaza (unde am mai auzit cuvantul asta?!)
    In sud , vechiul centru Lyon , care disputase Parisului primul loc!- in continuare se afirma ca un mare centru textil.
    Si mai sunt naiba stie cati!
    
    Si uite asa desi au platit 700.000.000 dupa 1815 , desi au avut parte de revolutie in 1831, in 1848, desi s-au batut cu Aistria si Rusia si au participat la incurcatura din Mexic (bani, bani si iar bani!!) Franta este cea care are ideea sa faca canalul Suezului. Si sa finanteze zisul canal construit intre 1859 si 1869. Franta nu United Kindomu' cel dinamic. Dinamici englezi nu gasesc altceva de facut decat sa puna talpi si fac scandal findca canalul era sapat cu felahi. Franta acuzata voalat de sclavgism .. si Napoleon III zice lu Lesseps ceva ca poa industria , aburu si masina. Si se mai renunta la felahi in favoarea excavatorului cu aburi!! Dar cine isi mai aduce aminte azi de Lesseps?!
    A da si in timpu asta Franta a mai avut bani ptr : tunul Paixans, pusca Minier, prima nava blindata – La Gloire si tunul Napoleon (celbra pezza di novanta care a fost prelutata de mafiotii sicileni ca simbol al puterii absolute)
    A da era sa uit. Face si destule cai ferate!! Si cand inaugura calea ferata spre Marsilia imparatu Napoleon a fost de parere ca a fost zguduit cam mult. Asa ca la Marsilia a vorbit cu mecanicu : „nu este rau domnule dar la intoarcere as dori sa te grabesti mai putin!”. Ca mecanicu se grabise cam mult … si se pare ca mare parte din drum a fost parcurs cu …. 160 km pe ora! 160 la ora in anii 1860!!!!!!
    Nu stateau chiar asa de rau nu? (doar cu suspensiile vagoanelor .. de au dat cu Napoleon de toti peretii!!!)
    
    Insa are loc razboiul din 1870. Franta iese sifonata rau, pierde Alsacia si o zona din Lorena si este pusa sa plateasca 5.000.000.000 franci. Suma pe care Franta o palteste in 2 ani (se cerusera 3 ani si garantarea platii justifica armata de ocupatie)
    A sa nu uitam .. Inca o revolutie radicala rau.. Père Lachaise zidul Federatilor va mai zice ceva?!
    Deci Franta a pierdut un razboi, teritorii, a avut parte de ceva revolutie crunta si a mai platit o suma fabuloasa (care a permis Germaniei sa treaca la etalonul aur)
    De presupus ca Franta era cu botu pe labe, da? Ca nu se va ridica?
    NU!!! Imposble c’est pas francais!!!
    
    Franta continua sa se tina de prostii costistoare.. si in 1886 scoate pusca Lebel de se aia pe ei Kaiseru, Bismark si generalimea germana! Care folosea in premiera pulberea fara fum (inventie franceza)… si un nou model de cartus cu glont „blindat” (full metal jacked).. si toate astea 3 presupuneau multi bani! Multi!!! SI ca sa fie tacamu complet Germnai mai sughite inca o data inainte de a schimba izmenele si tunurile.. Ca in 1897 Franta lanseaza noul tun de 75 mm primul cu frana de recul primul care nu trebe repus pe pozitie dupa fiecare lovitura … (adica in clar – un tun din asta facea cat 3 sau 5 din cele vechi). Si asta costa!!! Mult !!!!
    Si Franta cheltuie o groaza de bani si pe marina . Chiar daca navele sale sunt sa zicem intre „discutabil” si „criticabil” la o adica cam sub nivelul engelzesc.. totusi sunt , cam multe si oricum costa !!
    Adica in 1871 Germania spera ca dupa plata despagubirilor Franta va fi „potolita” pe decenii .. ca nu va avea bani ptr tunuri, pusti samd cu care sa isi sustina dorinta de revansa. Insa ce vedem? Incredibil in numa 15 ani de la retragerea germana Franta reincepe reinarmarea! Si la un nivel tehnic mondial (acu intreabare : de ce atat de tarziu? Pai cercetarea are nevoie si de timp!!!)
    
    Da orice s-ar zice … Franta are BANI!!! MULTI! Mult prea multi ar zice cei 2 Wilhelmi.
    Are suficenti incat sa continue industrializarea.. sa se ocupe de modernisme.. sa contruiasca noi bulevarde, sa impuna moda .. Cine are o idee mai noua se duce la Paris ..
    Si asa ca sa ne intelegem : Ferdinad de Lessps mai are o idee : canalul Panana! In 1878-79!!! Finantat de Franta … Ca totu se termina cu o „panama” este altceva desi amestecsati aici erau si un de Reinach si un Herz. Dar scandalul poa fi macar partial legat de cele 5 miliarde platite in 72 … pur si simplu canalul s-a dovedit mai costisitor decat era prevazut si piata de capital nu a mai subscris sumele necesare … ca dehj 5 milarde fusesera platite scurt!
    
    Insa cu tot scanalul asta, cu toata zarva nebuneasca s porcesului Dreyfuss samd .. Franta bien mersi.
    Pe la 1900 este in fruntea pionerilor industriei de automobile. In 1883 De Dion-Bouton incepe cu un triclu cu aburi… Nitel mai traziu in 88 Serpollet … tot cu aburi Peugeot isi aface apritia in 89 cu un motor serpolet. Si toata gasca se va muta pe benzina .. adoptand motorul Oto (german insa si niste fracezi au lucrat in domeniu .. )
    Oricum de retinut – la 1910 Franta este si ea in plutonul frunats al constrictilor de automobile
    Mai rau .. desi primul zbor mecanic a fost facut in SUA de catre fratii Wright.. Franta este patria aviatiei!
    
    Cum sa zic sub aspectul boem, artistic, cu toate aventurile ei (razboaie, revolutii, scandaluri) Franta sec XIX este mult mai dinamica decat se crede … (ca citim prea multe romane englezesti si germane. las ca nici alea franceze nu sunt mai breze!)
    Si in toata aceasta perioada Franta este a naibii de bigata. Doua despagubiri uriase nu o „potolesc” desi achita in mod constincios si exmplar nu ca nemtii…
    Mai rau.. Franta este plina de „rentieri” care duc o viata inutila si placuta traind din renta. Care renta provine din capitaluri investite. In Franta.
    Da in Franta! Ca se pare ca desi nu s-a industrializat precum Anglia, Germania sau SUA, Franta castiga gros din industrie : facea „calitate” si „lux” castigand dublu fata de concurenta ..Plus sectoare sa zicem „moderne” (pe dracu) gen turism .. (hoteluri)
    In fara de asta Franta este pusculita marilor investitii : Suez! Panama!
    Dar si multe cai ferate din SUA au fots finantate cu bani impumutati din Europa si mai ales Franta. Care cai ferate dadeau falimnet la momentu oportun (sst! nu se face sa o zicem!!)
    
    De fapt finaciar Franta va fi pusa cu botu pe labe de abia in Primul Razboi Mondial si prin Revolutia Bolsevica (Rusia datora o multime de bani francezilor .. bani imprumutati de pe piata de capital)
    
    Si sub aspect industrial de abia prin anii 20.. dintai industria aviatica franceza .. adica nu ca nu va fi ins adiveesele combinatii si prea multe firme,prea muta infatuare.. va face ca productia sa fie in gnl de o calitate .. discutabila
    Insa cu automobilele statea destul de bine…
    Si de abia dupa 1950-60 Franta va „ceda” pasul desi totusi as mentina ca si-a mai permis sa devina stat nuclear „complet”, ca TGV ul si ca Caravelle si Alouetele erau celbere, admirate si invidiate….
    
    Da nu uitati – Franta si-a platit datoriile
    Germania NU!!!
pe August 6, 2015 la 9:57 PM | Răspunde Radu Humor

Se-ngroaşă gluma !?
http://pentruprieteni.com/off-topic/400-aberant-vei-fi-obligat-sa-iti-cedezi-bunurile
pe August 7, 2015 la 9:46 PM | Răspunde Porthos

ZF: „Ionuţ Scripcaru, consultant IT: Cum e mai bine pentru un IT-ist: să lucreze în România sau în străinătate?”

Urmând linia unor articole care pun în dezbatere binecunoscută dilema „în ţară sau afară“, aş vrea să fac o comparaţie raportându-mă la experienţă mea personală, având în vedere că ultimii ani i-am petrecut alternând contractele între două locaţii, mai exact între Bucureşti şi Dublin, din poziţia de consultant baze de date Oracle pentru zona de banking. O să încerc să mă rezum la o comparaţie din punctul de vedere al aspectelor profesionale şi financiare, unde pot face o analiză obiectivă, însă trebuie menţionat că există anumite aspecte asupra cărora nu ne putem exprima decât subiectiv, aspecte care pot fi mai puţin importante pentru unii însă esenţiale pentru ceilalţi, aspecte cum ar fi: vremea, infrastructura pentru biciclete, calitatea unor servicii, atitudinea celor din jur etc.

Să începem cu începutul: procesul de recrutare. În mare parte procesul este unul standard care presupune un interviu telefonic cu agenţia de recrutare, un test tehnic şi un interviu final cu viitorul manager. Diferenţa majoră între procesul de recrutare pentru un job/contract în afară şi cel din România este că în primul caz ţi se comunică ofertă financiară încă de la primul pas, lucru care mi se pare atât corect cât şi foarte motivant. În acest mod se evită situaţia neplăcută ca ambele părţi să piardă timp investit în procesul de recrutare pentru ca apoi totul să se blocheze la partea financiară, aspect care putea fi tranşat încă de la prima discuţie. Deşi în cadrul procesului de recrutare un candidat este întrebat de la început care îi sunt aşteptările financiare, în România foarte rar i se comunică şi care este plafonul maxim pentru rolul la care a aplicat, iar negocierea propriu-zisă are loc abia în ultima fază.

Altă diferenţă majoră este că în România se discută şi se negociază mereu netul, pe când în restul Europei se discută doar despre brut, şi din acest motiv trebuie să fii foarte bine informat în legătură cu nivelul taxelor înainte de a accepta o ofertă. Pentru că am atins partea financiară, vă prezint o medie a tarifelor practicate în Dublin pentru diferite tipuri de roluri în IT. Cifrele reprezintă o medie pe anul 2014 făcută pentru toate rolurile intermediate de o agenţie de recrutare, pentru cele două tipuri de colaborare: angajat intern şi contractor.

Prima coloană reprezintă valoarea salariului anual brut pentru cazul în care rolul este de angajat intern, iar a doua coloană reprezintă valoarea tarifului zilnic (daily rate) pentru cazul în care rolul este unul de tip contract, echivalentul mult discutatului PFA de la noi. Taxele care ar trebui aplicate pentru a ajunge la valoarea netă sunt undeva în jur de 30 – 35%, existând o mică variaţie în funcţie de anumite criterii cum ar fi: număr membri familie în întreţinere, valoarea deducerilor fiscale etc.

Pentru prima situaţie, cea de angajat intern, lucrurile stau în felul următor: dacă raportăm venitul net la costul vieţii de zi cu zi pentru veniturile din România nu observăm o diferenţă notabilă. Mai direct spus, 2.500 de euro net în România sunt mai buni decât 4.000 de euro net în afară, însă repet, doar din punctul de vedere al puterii de cumpărare, nu discutăm despre alte aspecte ale vieţii de zi cu zi.

Din această perspectivă mă înscriu în rândul celor care susţin că din punct de vedere salarial România a ajuns la un nivel în care partea financiară nu mai constituie un motiv de a pleca din ţară.

Pentru cea de a doua situaţie, cea de contractor extern, respectiv PFA în România, lucrurile nu mai sunt atât de echilibrate. În principal datorită faptului că în străinătate există o piaţă de contractori foarte dezvoltată, unde riscul de reconsiderare al activităţii este minim datorită unor criterii clare şi conectate la realitate, pe când în România a fi PFA în IT reprezintă o aventură în necunoscut, oricât de informat ai vrea să fii. Deşi noile criterii de stabilirea a caracterului independent al unei activităţi sunt puţin mai relaxate faţă de cele precedente, a lucra în România ca PFA în IT este încă o opţiune mult mai limitată comparativ cu cea de a fi contractor în afară datorită incertitudinii modului în care aceste criterii vor fi evaluate de către autorităţile fiscale. Pentru acest timp de colaborare, Occidentul este deocamdată mult mai atractiv atât din punct de vedere financiar, dar mai ales datorită condiţiilor în care poţi să îţi desfăşori activitatea.

Să continuăm cu partea profesională şi mediul de lucru. Trebuie să recunosc că în momentul în care am acceptat prima ofertă de lucru în Dublin am avut o mică nesiguranţa în ceea ce mă priveşte, mai ales că la ultimul interviu am fost avertizat despre nivelul tehnic ridicat şi ritmul alert de lucru căruia va trebui să-i fac faţă. Realitatea a dovedit însă că nu partea tehnică avea să creeze dificultăţi, ci partea de proceduri de lucru şi fluxuri de aprobare care pot fi enervant de stricte. Enervant de stricte pentru mine, însă o normalitate pentru ei. În timp am remarcat că lucrând mereu după fluxuri şi proceduri (respectate de către toţi, atât în mediul profesional cât şi în societate) se elimină foarte mult factorul de stres deoarece nu apar situaţii urgente care trebuie rezolvate „acum“, fără prea multe explicaţii din partea celor care le solicită.

Practic dacă o problemă nu a venit pe flux conform procedurilor, nu există. Dezavantajul la acest mod de lucru poate fi că o persoană mai tehnică (cum mă consider şi eu ) să nu aprecieze faptul că îşi petrece o mare parte din timp efectuând sarcini administrative şi mai puţin timp lucrând la probleme tehnice propriu-zise.

Referitor la nivelul de pregătire al specialiştilor români din IT (programatori, testeri, analişti, arhitecţi, administratori baze de date, etc), există o opinie generală în rândul nostru cum că suntem foarte bine pregătiţi din punct de vedere tehnic. Acest lucru este adevărat (lucru confirmat şi de prezenţa celor mai importante companii de IT în România), însă asta nu înseamnă că şi în afară beneficiem de această imagine pozitivă din start, cel puţin nu deocamdată. Faptul că eşti din România nu reprezintă nici pe departe un avantaj când aplici la un job înafară, însă partea bună este că ulterior eşti evaluat strict după criterii de performanţă şi ai posibilitatea să fii încadrat în rândul specialiştilor foarte bine cotaţi. Acest lucru face ca agenţiile de recrutare din afară să nu fie deocamdată concentrate pe recrutarea specialiştilor IT din România, însă din punctul meu de vedere este doar o chestiune de timp până când o vor face deoarece problemă deficitului de specialiştilor în IT este una globală şi în nici un caz nu este specifică pieţei din România.

Concluzia este că acest domeniu oferă perspectivă unui trăi mai mult decât decent atât în ţara cât şi în afară şi în acest moment s-a ajuns la un echilibru din punct de vedere financiar între cele două opţiuni în cazul angajaţilor interni (salariaţi), însă acest echilibrul este destul de fragil pentru zona de contractori şi poate fi anulat în situaţia în care opţiunea de a folosi PFA-ul în IT va fi mult limitată. Asupra celorlalte aspecte este dificil de făcut o evaluare obiectivă care să fie prezentată sub forma unei concluzii universal valabile deoarece fiecare persoană poate avea o percepţie diferită asupra aceluiaşi lucru însă cel mai important aspect este că în acest domeniu partea financiară pare să nu mai fie factorul determinant în luarea unei decizii de a rămâne sau de a pleca din ţară, ci experienţele şi aspiraţiile personale ale fiecăruia.

Autorul, Ionuț Scripcaru este consultant de baze de date Oracle pentru zona de banking.
pe August 8, 2015 la 12:29 PM | Răspunde Porthos

@ Ghiță Bizonu’

Da, Franța secolului XIX a fost uimitoare. Și totuși de ce a ratat în secolul XX? Undeva, între cele două războaie mondiale, Franța s-a transformat dintr-o superputere economico-militară într-o țară slabă din punct de vedere militar și ineficientă din punct de vedere economic.

Aș zice că o contribuție majoră au avut „inovațiile” lui Leon Blum (alt evreu de stânga – încep să mă gândesc că și punctul de vedere al lui Hitler referitor la stânga evreiască are un oarecare sens):

1. „dreptul” la grevă;
2. „dreptul” la negocieri colective;
3. legiferarea concediului de odihnă plătit de firmă;
4. săptămâna de lucru de 40 ore (transformată în timp de francezi în săptămâna de „lucru” de 8 ore);

și alte „inovații” relaxante.
- pe August 8, 2015 la 6:46 PM | Răspunde Ghita Bizonu'
  
  Da draga din cauza de Leon Blum in 1926 conducerea franceza decide sa renunte la Fusil Automatique Modèle 1917 si sa tranforme armel existene in pusti cu incarcare manuala (Fusil Automatique Modèle 1917 era semiautimata si se dorise ca fiecare poilu sa fie dotat cu asa ceva!)
  Din cauza lu’ Blum sia victoriei sale din 1936 tancul Renault din 1935 era proeictat sa foloseasca un tun fara capacitati antitanc..Dinc auza de concedii ale muncitorilor dobandite duap 1936 bombardierul quadrimotor Farman F.223 proecitata din 1935a rata nitel ami demodat decat Tupolevu din 1927 si avea bniste performate .. hai sa nu detaliem.
  Din cauza negocierilor colective Gnome (primul motor de aviatie a fost un Gnome) in anii 20 nu a dezvoltata un motor propriu si a cumparat licenta Jupiter de la Bristol .. Dupa 2 ani Bristol lansa motorul Mercury. Numa din cauza de Leon Blum Gnome 14 nu a reusit sa treaca de 30 cp/litru
  Mai pot continua .. cu alte contraperformante franceze in anii 20-30
  Toata lumea zice Leon Blum si concedile .. insa cum dracu stam cu Germania nazista? Kraft durch Freude dorea sa trimiota pe gernai in concedii .. ba xchiar si in croaziere si avea mabe de pasageri … Cionstrua cea mai mare statiune Se pare ca eficacitatea nu a fost compromisa iar din priectul masini ptr tot neamtu a iesit VW. Ceva mai bine decat 2CV.
  
  „ceva” s-a rupt. In vointa de a fi. In inventivitate. A rams numa egousmu imbecil al rentierului.. Si titu a dus la 1941 … cand clasa superioara a preferat sa fie ocupata de nazisti decta sa maio vada unca un front popular..
  Dar Frontu Popular nu este de vina ptr imbecilele decizii luate in consiliile de adtie ale frimel;or franceze. mai ales pttr deciziile din anii 20-35.
  - pe August 8, 2015 la 11:00 PM Porthos
    
    @ Ghiță Bizonu’
    
    „Toata lumea zice Leon Blum si concedile .. insa cum dracu stam cu Germania nazista? Kraft durch Freude dorea sa trimiota pe gernai in concedii .. ba xchiar si in croaziere si avea mabe de pasageri … Cionstrua cea mai mare statiune” – l-ai uitat pe Stalin. 🙂
  - pe August 9, 2015 la 7:50 AM Ghita Bizonu'
    
    Mdas ins animeni nu contrapune Franat interbelica cu URSS ul cdin aceiasi epoca.
    Da cu Germnania da.. Stii si de ce- 2 razboiaie
pe August 8, 2015 la 10:58 PM | Răspunde Radu Humor

„O amenințare pentru securitatea națională”. 13 artişti, pe lista neagră
DE 08 AUG 2015

Ucraina a plasat sâmbătă pe lista neagră un număr de 13 artiști considerați de Kiev „o amenințare pentru securitatea națională”, acuzându-i că i-au susținut pe rebelii separatiști din est și anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova, relatează Agerpres.

Acești artiști, în mare majoritate actori și cântăreți ruși, sunt acum interziși la posturile de televiziune și de radio din Ucraina, a anunțat Ministerul ucrainean al Culturii, care a făcut publică această listă.

Printre cei 13 ruși de pe lista neagră se află și actorul francez Gérard Depardieu, devenit cetățean rus în urmă cu doi an. ”

Ce naşte din pisică…., cultură mănâncă !
pe August 8, 2015 la 11:11 PM | Răspunde Porthos

Pleșu:

„Ce vrem să facem din România? Ce se poate face, realist vorbind, din România? Acestea sînt întrebările care ar trebui să marcheze începutul de an şi de mandat al noilor guvernanţi şi al oricărui cetăţean responsabil. Cum vrem să arătăm în deceniile următoare? Fără ca aceste întrebări să fie referinţa de fundal a fiecărui gest politic şi civic, vom agoniza în sterile „analize politice“, în gesticulaţie de carnaval, în ambîţ privat.”

Oare ce s-ar face România fără Pleșu? Sau fără Tismăneanu. Ori Patapievici. Am fi pierduți. Norocul nostru că există și români responsabili.
- pe August 9, 2015 la 8:03 AM | Răspunde Ghita Bizonu'
  
  Oai iata ce a facut5 cu o parte di8nlocuitorii Romania. Plrsu si altii care invata poporu s „gandeasca”
  –––––––––––––––––––––––––––––––––––
  
  Scutirea de impozit pentru unele categorii de persoane este o jignire adusa celorlalte, mai ales ca oricum in domeniu se plateste mult peste media nationala.
  Este si in contradictie cu niste principii de care se face mult caz.
  
  Las’ ca se iau taxe (in plus!) de la ceilalti…
  
  Incurajarea dezvoltarii IT ului in Ro se poate face si altfel.
  
  Daca chiar nu se poate ceda presiunilor celor din IT (chestiile astea miros mai mult a interes si coruptie decat binele tarii) puteau macar sa faca o scala de impozitare diferita „pentru anumite categorii” , impozit simbolic sa zicem.
  
  Cu toate astea se pare ca IT ul e singurul domeniu economic unde se misca lucrurile bine, cu investitii relativ mici si fara consum de resurse rezulta beneficiu important.
  
  IT istii trebuie incurajati. se intensifica concurenta, se castiga experienta, foarte utila cand ei emigreaza…
  
  Editat de Rosebud09, 01 august 2015 – 01:00.
  
  Ha ha ha ! Asta e o gluma macabra. IT-ul in Romania este ca si inexistent. Singura firma serioasa de IT este firma Siveco care a castigat toate contractele cu statul, a cheltuit sute de milioane de euro si nu a produs nici macar jumatate de soft functional.
  Despre ce IT este vorba ?
  Propun ca toti cei care se declara It-isti in Romania sa fie scutiti de impozite si deportati.
  Lasand gluma la o parte, ca sa ai o industrie de IT trebuie sa ai un invatamant pe masura. Elevii in Romania abia reusesc sa promoveze examenul de BAC. Universitatile din Romania sunt iarasi o gluma proasta in sensul ca tiparesc numai diplome de avocati, manageri si contabili. Care IT ?
  
  Eu zic sa fi mai circumspect.
  Daca salariu tau ramane la nivelul salariului net si de toata scutirea beneficiaza firma, baza de impozitare se reduce, contributia la fondul de pensii se micsoreaza, si la pensionare vei fi incadrat intr-o grila mai mica decat ai fi fost incadrat cu salariu neimpozitat.
  Ca salariat nu castigi nimic, dar pierzi ca pensionar.
  Legea nu a prevazut posibilitatea sa alegi.
  Este o mare „scapare” a legii care permite patronului sa confiste toata scutirea de impozit.
  Daca legea prevedea posibilitatea de renunti la scutire ai fi avut posibilitatea sa negociezi cu patronul o impartide a beneficillor.
  
  Eu cred ca sub pretextul scutirii de impozit au fost avantajate firmele de IT, nu specialistii.
  
  Editat de Moftangiu, 01 august 2015 – 10:11.
  - pe August 9, 2015 la 9:03 AM Ghita Bizonu'
    
    Na si alte modalitati de a simula gandirea :
    
    Eu nu prea inteleg de ce romanii ajung pana la urma sa isi doreasca un „tatuc”.
    
    Isarescu asigura un cadru legal si are niste parghii boante prin care incearca sa tina mastodontul bancar pe linia corecta.
    
    Bancile sunt niste „firme”, cu costuri si cheluieli. Ele vand niste servicii.
    
    Tu vrei ca Isarescu si BNR sa dea o lege noua, astfel incat sa reglementeze fiecare pret/produs?
    
    Pai de ce sa ne limitam doar la Banci? Putem face mercurial la orice produs, nu-i asa?
    Da-o dracu de piata libera si concurenta…
    
    Ce vezi tu in UK & Co nu se fac din cauza legii, ci din cauza ca bancile castiga multi bani din alte operatiuni si pentru ca exista o concurenta masiva!
    La noi sumele si operatiunile efectuate sunt mici!
    
    Spune-mi tu mie, din ce vrei sa scoata banii o banca, daca tu vrei totul gratis?
    Mai vrei si dobanzi mari, desigur!
    
    ===
    
    Bancile scot bani din:
    – operatiuni valutare
    – imprumuturi/dobanzi etc
    – operatiuni curente
    – comisioane cand platesti cu cardul!
    
    La noi, ca firme, cu cat esti mai mare, cu atat ai costuri mai mici, aproape incredibil de mici!
    Toti vor sa iti aduce conturile angajatilor la ei, din simplul motiv ca le dau carduri si la fiecare cumparatura cu cardul, isi iau un mic procent!
    
    In rest, majoritatea romanilor sunt „free loaders”!
    Vor pachete cat mai mari, cu costuri cat mai mici, de preferinta 0
    
    Aş putea să vă iau din istorie să vă spun că românul nu are tradiţie urbană, nici la propriu, nici la figurat. Oraşele româneşti erau numite aşa (de fapt erau numite tîrguri) doar pentru că acolo se adunau ţăranii ocazional să-şi vîndă produsele ori animalele. Români care să nu trăiască din agricultură n-am avut, meşteşugarii, comercianţii erau de cele mai multe ori alogeni (evrei, armeni, ţigani, greci).
    
    Treaba asta se vede şi azi, cînd dacă n-ar fi vîndut Roman blocurile lui Ceauşescu pe nimic locatarilor, cei mai mulţi s-ar fi întors înapoi de unde i-a adus comunismul. Şi ar fi fost mai bine aşa, blocurile părăsite ar fi putut fi demolate şi s-ar fi început reconstruirea oraşelor cu oameni şi pentru oameni care pot şi au cu ce trăi la oraş (fără să fie restanţieri la utilităţi, care să poată contribui la renovări, întreţinerea blocurilor respective, etc).
    
    Dacă s-ar vrea dezvoltarea armonioasă a oraşelor, atunci ele trebuie să devină ceea ce trebuie să fie: centre administrative, culturale, medicale, universitare, etc. Pentru asta ar trebui desfiinţate comunele, care nu-s viabile ca entităţi administrative, comunele actuale trebuie arondate oraşelor, din care să fie asigurat transportul către fiecare dintre ele.
    
    Dacă acestor oraşe li s-ar defalca atribuţii, în aşa fel încît populaţia să nu mai trebuiască să ajungă în capitale de judeţ pentru acte, spitale, judecătorii, notari, şcoli şi licee, atunci oraşele respective ar înflori. Dar aşa, cu centralizarea asta idioată, toate zac în sărăcie.
pe August 9, 2015 la 10:00 AM | Răspunde Porthos

@ Ghiță Bizonu’

„Tu vrei ca Isarescu si BNR sa dea o lege noua, astfel incat sa reglementeze fiecare pret/produs?” – cu mine vorbeai? Cum să vreau așa ceva? Sunt avocatul DEREGLEMENTĂRII.
- pe August 9, 2015 la 12:10 PM | Răspunde Ghita Bizonu'
  
  CaLDURA MARE BRE…
  Poa d;aia am uita sa pun italice la ce am citat. Porpozita mea este „Na si alte modalitati de a simula gandirea :”
  ce urmeaza este simularea …. cf careia ok este f bine ca banmcioe starine percep in Ropmania comisiooane grase samd p0e care nu le percep in tarile lor de origine. Ca noi trebe sa le asigiram lor un maxim de profit …
  A da. daca sa zicem 100 % este tital de profit al Romaniei si noi asiguram bacherului strain 3/4 din el .. noi cu ce mai ramanem?
  - pe August 9, 2015 la 12:23 PM Porthos
    
    Nu înțeleg… Tu citezi pe cineva care zice lucrurile astea? De ce ar fi relevant ce zice acel cineva? E plină lumea de guguștiuci. Dacă am sta să analizăm ce zice fiecare din ei… Și așa îl avem pe Humor care ne tot postează aici, așa că e mai greu de evitat.
    
    Noroc că o bună parte din guguștiucii blogului s-au mutat la han, așa că e ceva mai liniște aici.
  - pe August 9, 2015 la 12:23 PM Ghita Bizonu'
    
    Ia de vezi si asta :
    http://www.independent.co.uk/voices/comment/corporate-vampires-have-tried-to-suck-4-billion-out-of-romania-and-with-ttip-the-uk-could-be-next-10435975.html
    
    Mda.. Da cam nimeni nu stie cam ce s-a aprobat (si de catre cine) in legatira cu Gold ala . Ce este clar – la inceputa fost intelegere cf careia „starinul” Frank Timis urma sa se ocupe de steril si sa il suga si de ultima farama , presupusa, de aur . De cestia ssat nu s-a ocupat NICIODATA!
    Insa ciudat a inceput cu tit mai multsi mai mult …
    A vandut firma …
    S-au vandut actiuni . Insa fara sa existe niste acorduri ale autoritailor romane (de exploatare, de mediu, culturale samd). Se zice ca ar fi foptsunele „angajamente”. Bun. Abgajamentele cui ?A dica ala cu angajamentu era in taoate capacitaile functiei ca sa isi permita? Adica nu cumva un directorash a primis maimmult decta putea (pe langa ca este trafic de infleunta) Sau cel care apromis avea abilitarea necesara (tu poti semna cu mine un contract prin care euiti administrez sa zicem o cvasa. Adica aerisesc, mai matur, harnesc [isica, chem instalatorul cand e cazul, curat gainatu ciorilor, platesc impozitul samd. Isna asta nu imi da dreptul sa vand casa ta lui John Updike!)
    Pe urma gagii zic ca au facut”investiti” Au investit in PR ca sa capete autiorizatii..
    Si acu ce?!
    
    Dupa aprerea mea , jmecheri astia au cam stiut ca Frank Timis lwevinde pisica in sac .. insa nu asta i-a interesat ci modul in care o sa „ne faca”
pe August 9, 2015 la 12:43 PM | Răspunde Porthos

@ Ghiță Bizonu’

Recunosc că nu am opinie foarte clară pe subiectul respectiv. Din câte îmi amintesc extragerea aurului se face cam în toată lumea prin modul propus de Gabriel Resources. E clar că există și riscuri de poluare. De altfel accidente de acest tip s-au mai întâmplat chiar și la noi. Cred că pur și simplu trebuie cerute garanții că acest lucru nu se va întâmpla, iar în caz de accident, cel ce se ocupă cu exploatarea va plăti pagubele, inclusiv o garanție financiară în acest sens.

Articolul din Independent aduce în discuție și un alt aspect. Prin reglementare (aka „acord”) conflictul legal/arbitrajul e mutat în altă parte, din câte am înțeles în Canada. Asta nu e neapărat un lucru rău, având în vedere modul în care funcționează justiția României. Problema este că nu mai avem nicio garanție în corectitudinea procesului. Cine ne poate garanta că justiția și sistemul legal din Canada nu e mai favorabil corporației canadiene și nu va favoriza corporația?

Întrebarea (foarte dificilă după părerea mea) este: „este corect să acceptăm ca probleme ce ne privesc direct să fie arbitrate de alții?”.

Dacă însă ne gândim la naționalizările din Venezuela, parcă aș înclina că este corect ca arbitrajul să se facă în altă parte.
- pe August 9, 2015 la 3:27 PM | Răspunde Ghita Bizonu'
  
  In gnl Romania „prefera” Curtea de Arbitraj de la ParisCa se pare ca si inarbitraj exista unele diferente intre „continet” si Anglia
  Insa acu este vorba despre altceva ..
  
  1) Genral sub impulsiune amerloca. Un trust X gaseste ca un stat A ia masuri care ii produc pagube. Asa ca fugauta la un arbitru amabil si gata! Conteaza mia putin considerente generale cat bazdacii tristului. Si in gbl tristurkle fiind americane au in spate foeta de negociere a SUA.
  
  2) Cestia aia este o manarie cu iz penal. Un oatesicare Frank Timis „australian” de ocupatie traficant de droguri si puscarias ca vocatie a reparut in Romania sistem punct iochit pu8nct lovit.. si s-a dus direct unde trebuia. A facut in cintract referiotor la inca o rafinarer. extragere din depozitele de steril ca cica australienii etsiu cum sa mai scoata niste aur..
  Asta s-a a[robat. In fiond era vorab despre revalorificarea unor desuri, nu? E de cu lucruield evin mai ciudate.
  In Asutralia ajung nu mostre de desuri ci de minereuri… (adica nefacute nisp si praf, nefloatae, mecianuriate ci asa cum au fost scoase din zacamant).
  Si cineva (cine?) face un l;at act cu golanu ca de acu prospectare si extragere aur ! De aici lucrurile iau amploare …
  
  Insa la baza este o intalnire suspecta intre nu mai stiu ce consul (cu „merite” si ochi albastri-secu) si o prima intekleger cu penalul Timis. Apoi Frank apare in tara si se duce unde trebe ..a dica usi dexchise. Sa nu mai zic ca din ce tranpiora din presa „aranjamentele” se faceau la nivel josnic, cel mult de autoritate locala. Adicsa cum am zis .. avem un ranmajament sa iti hranesc piscia si saaerisesc casa si eu iti vand casa?! Ma rog in Romania se cam practica !
  Totul imi pute a manaire montata de „baieti destepti” ins si-au ales prost obiectul ..
  Cred ca oa ancheta serioasa „ca pe vremuri” ar baga o multime de isni in pisscarie cel mai nobtibl find Berceanu plsu graza de „aotriot” fosti pin Secu’ . PCR , fosti foiferi si fotsi directiori si altii de aceiasi teapa. Care l-au aklespe Timis sa il puna in vitrina.
  
  La care se aduga si golanii milardari gen Barry Steinmetz si John Paulson.. care poate nu s-au dat inapoi sa cumopere o facere putreda sperand sa poata corupe sau sa santajeze si la o adica sa castige prin arbitraj . Poaten mizewaza pe faptul ca un numar de canadieni au cumparat actiuni momiti cu vorbe si mizeaza pe egoismul si solidaritatea nationala..
  Nu de lata dar una dintre cele mai „verificate” metode de extragere a unui prift este sa il extragi la bursa bandand actiuni la niste „inbestuitii” de dracu stie unde.. care poate vor fi rentabile.. daca altcineca constrieste o cale ferata sau aproba o lege … LAtcineva care nu are nici o obligatie fara de insvetitori (fraieri) care cuimpara actiuni. Care cinvea a zis da.. poate nu stiu s amai vedem insa actionaru acitit „sa sigir , ferm hitarat” ca sa a scris ziaristu care s-a docoemntat mancand si band bine la un restaurant …
pe August 10, 2015 la 11:56 AM | Răspunde neamtu tiganu

Ghita, vaz ca esti specialist in Franta.

Ma framinta o intrebare de mai mult timp, vizitez Franta profunda de multe ori, am un prieten care are o casa la tara, undeva unde-ncep multe castele, enorm de multe castele. De ex. Le château de Courtanvaux, unde se spune ca a avut un cuvint important de spus o anume printesa romanca, parca Bibescu.

Intrebarea e cum de au reusit frantujii sa contruiasca atitea castele pe un spatiu relativ ingust, de unde au avut resursele imense? Pretenul meu, un pic cam stingist, tot argumeteaza cu exploatarea la singe a taranilor, mie mi se pare ca exploatarea, cit de cruda ar fi fost ea, nu ar fi putut produce suficiente „dividente” incit sa permite constructia si intretinerea unor asemenea colosi!?
- pe August 10, 2015 la 4:03 PM | Răspunde Ghita Bizonu'
  
  SI exploatarea a avut rostul ei …..
  
  Insa Franta monscherikule Franta … a fost primum inter pares secole la rand!
  Sa nu zic ca din Franta a pornit Caromagnul zis azi fondator al Europei…..
  Franat dragul meu a fots o zona f bine populaat si care a iesit relati indemna din catastrofa prabursirii impeiului de Apus. Ma rog s-ua vanturat si pe acolo hunii, s-au vanturat si gotii si latii si pana la urma francii .
  Ins atioti astia nu au distuis temeinic Galia. Inteleg ca pana la atacul arab Galia ramasese ancorata in comertul mediteranian .. ca in Galia intra aur afrucan care traversa Sahara sipapairu iar camila, cmila era .. animal domenstic f util (A se vedea H Pirenne de la mahomet la Carol cel Mare)
  Bun sau post au aparut arabii, comertula decazut, a aprutala Carolmagnul..Care a refacut legatura cu Sudul si a reinceput ceva miscarer
  Apoi pe la 900 in zona Ilde De France are loc cea mai mare descoperire a Europei de vest : plugul greu combinat cu o noua modalitate de taleare a calului …. Productivitatea creste extraodrinar, se trece la defrizari si intindere campurilor cultivate.. si Ile de France (zona pariziana) sizonele adiacente si paoi Frnata sunt excat primele zone!!! Si pentru proma epoca .de dupaintrioducerea naoi tehnologii .. ei bine „extractia” a fost CRUNTA! A urmat Secolul Catedralelor cnad daca s-a constuitatata apia e si dincazua ca au avit mare grija ca beneficile sa fie extrem de exlcisiviste(nu numai iFranta dar si in germnaia)
  Apoi a reinceput comertul. Targurile din Chmapagne – https://fr.wikipedia.org/wiki/Foires_de_Champagne. Adica sa curga banii !!! Si ba ni inseamna si alte posibilitati :
  
  O carte as zice amuzanta si lejera .
  
  Ma rog Franta nu era la nivelul Italiei sau Flandrei dar scuze era cu vreo 2 clase peste Germania si una peste Anglia
  Si astea se acumuleaza dragule se acumuleaza.. In secole!!!
  Este drept ca pe urma in sec XVI-XVII si XVIII Franta cunoaste un recul incat Chauinu s azica discperat „dane le XVIII eme la tierce monde c’etaient nous!” (in secolul 18 noi eram lumea a 3a!!) observand numarul f mare (imens chiar) al francezilor care isi cautau o paine in Spania (?!!?!) si aici [putem zice de o exploatare. rapacitate a naristocratioei franceze.
  Ins amia pune resurseel natirale ale Frantei.. care au inceput sa fie exploatate mai devreme decat in Germnaia (hai pe bune…germnaia este o inventie a plugului greu si o reralizare de dupa sec XIII. A da stiu suntcestii mai vechi insa „grosul” este dinsec XIII si ulterior… crscand odata cu iomportanta traficului venetian peste Alpti prin pasul St Bernard. Trafic de marfuri adica bani!!!)
  
  A nu se uita totusi – germnaii nu se percep drept „occidentali”… ei ocudentali sunt aia din Frankreich si ca a trai bine se zicea in Nemtia „sa traiesti ca un zeu in Franta!!”
  Si catelul ala se fala prin zona Loarei.
  Una din primele zone in care a fost introdus plugulala atelat de cai ..
  Si o zona vini-viticola care mai avea si o cale fliviala la dispozitie … Adica pe scurt vin bun si capcitati de transport .. bani care au intrat sute de ani si au fots imobilizati in castele… Dar nu ERA CHIAR ASA DE RAU. Braudel scrie pe undeva ca cea maibuna investitie a Occidentlui a fots casa de piatra. A costa ENORM insa .. sunt folsite si dupa 5 sau 7 secole .. ba uneori 8! Adica dintai i-a rupt exploatandu-i apoi generatii intregi au beneficiat …
  
  Oricum tine minte : comparata cu Franta, Germania este cam recenta. Si comaprata cu Italia si Frnata are unele „mici greturi”
  A nu este cazul sa ma intrebi „da noi cum stam”? Cam in cuvantul lui Cambronne! (pe care il traducem cu un cuvant turcesc!)
pe August 11, 2015 la 9:10 AM | Răspunde intrusul

Celelalte părţi ale lumii au maimuţe, Europa are francezi, asta prin compensaţie.

Arthur Schopenhauer
pe August 11, 2015 la 9:32 AM | Răspunde intrusul

Asistând cu uimire şi groază la cruzimile şi măcelul organizat de puterea bolşevică în Rusia în 1917, istorica Nesta Webster a fost frapată de faptul că furia ucigaşă a comuniştilor din 1917 reedita întocmai furia ucigaşă a comuniştilor(comunarzilor) din 1789 şi a intuit că măcelul comunist din Rusia nu este decât continuarea celui din Franţa. Analiza ei este publicată în 1919 (The French Revolution, 1919; retipărită în The Noontide Press, 1988)
pe August 11, 2015 la 3:09 PM | Răspunde Radu Humor

Un rabin dezvaluie din nelegiuirile evreilor. Una dintre cele mai recente, Legea 217/2015, dictată de nişte activişti plătiţi şi de statul român, adică de noi toţi, de parcă nu le mai ajungeau banii veniţi din SUA 🙄

Eli Caufman, rabin şi istoric de origine română, emigrat în Israel în anii ’60, a făcut declaraţii foarte dure şi extrem de interesante la adresa liderilor comunităţii evreieşti de la noi, în emisiunea „În arenă”, realizată e Codruţ Burdujan la Litoral TV din Constanţa.
„Pentru noi, evreii religioşi, comunismul este mai extremist decît nazismul. Iar liderii comunităţii evreieşti din România sînt oamenii Anei Pauker, foşti comunişti.
[…] Astfel de oameni sînt cei mai extremişti, foarte cinici, nu le pasă de viaţa omului… Un om care poate spune că viaţa unui copil evreu valorează mai mult decît viaţa altui copil este un nazist şi un fascist.
[…] Evreii din România nu prea au ce face în cultură şi religie, pentru că sînt asimilaţi şi atunci fac activism, iar activismul lor este holocaustul – ei primesc bani peste bani pentru asta. În Ungaria, lui Wiesel îi e frică să facă ce face în România. Nici statistica nu e adevărată: în România nu au murit aşa de mulţi la holocaust, pentru că o parte din România era sub Ungaria şi acolo ungurii i-au omorît pe evrei. Mulţi evrei au fost salvaţi de români. Unde sînt poveştile despre aceste fapte? Să vă mai spun ceva: un domn istoric din Iaşi, Cioflîncă, a făcut mare poveste pe un progrom în Iaşi, dar era o poveste antiromânească, făcută pe bani primiţi de la organizaţii din America… Ăştia aduc ură între români şi evrei. Eu de şapte ani vin în România, merg îmbrăcat ca evreu, nu am văzut niciodată antisemitism în România. Doar comunitatea evreiască spune că e antisemitism, pentru că vrea să fie antisemitism, pentru că antisemitismul ăsta le aduce bani.”
Gasiti mai jos intreaga emisiune „În arenă”, realizată de Codruţ Burdujan :
- pe August 12, 2015 la 12:09 AM | Răspunde Radu Humor
  
  Întărâtă-i drace !
  Cineva spunea despre florianul ăla, care conduce un institut evreiesc şi cere ştergerea din memoria românilor a unor personalităţi ale neamului nostru că-i scăpat de la balamuc !
  Prin cererile impertinente şi obraznice ( din păcate scăpate de sub controlul celor care ar trebui să se ocupe de siguranţa naţională) acest individ se dovedeşte mai catolic decât Papa, sau mă rog, decât mai marele Rabinului lor 😉 :
  
  http://www.napocanews.ro/2009/11/rabinul-eliahu-caufman-federatia-comunitatilor-evreiesti-din-romania-foloseste-holocaustul-pentru-a-si-spala-miinile-in-singele-victimelor.html
  
  http://www.napocanews.ro/2015/08/paradox-eliade-si-cioran-interzisi-in-romania-dar-nu-si-in-israel.html
pe August 12, 2015 la 4:03 PM | Răspunde Radu Humor

Acesta este textul pentru care vor să-l interzică pe Petre Țuțea: Statul acesta îi apără pe străini de noi. Ca-n colonii. Aici stă cauza indolenței noastre: în EXPLOATARE. De ce și pentru cine să muncești în plus?

Patru profesori din Timişoara nu vor ca o stradă din oraş să poarte numele lui Petre Ţuţea Patru profesori din Timişoara nu vor ca o stradă din oraş să poarte numele lui Petre Ţuţea
Pe cine au arestat comuniștii: Petre Țuțea, ONORAT de doi regi și un mareșal. Distincțiile primite de marele filozof FOTO Pe cine au arestat comuniștii: Petre Țuțea, ONORAT de doi regi și un mareșal. Distincțiile primite de marele filozof FOTO
După Ţuţea, a fost luat la ţintă Mircea Vulcănescu: se doreşte demolarea statuii sale din Bucureşti! După Ţuţea, a fost luat la ţintă Mircea Vulcănescu: se doreşte demolarea statuii sale din Bucureşti!
În 1935, Petre Țuțea și alți patru autori scriau Manifestul Revoluției Naționale. Textul este o analiză fără menajamente a devenirii României ca stat modern. Țuțea și ceilalți co-autori afirmă că România modernă este o creație a intereselor economice occidentale și a naționalismului românesc.

Aceștia fac o aprigă critică situației statului român modern, pe care-l numesc „o colonie”. În volum sunt criticate liberalismul, bolșevismul, dar și conservatorismul. Zilele trecute, directorul Institutului „Elie Wiesel”, domnul Alexandru Florian, spunea despre Țuțea că face parte dintre „autorii morali” ai crimelor din perioada interbelică și cultul său trebuie interzis.

Iată prefața acestui volum:

Rostul nostru
Istoria statului român modern este istoria vrajbei dintre ursitoarele Iui: banul occidental şi naţionalismul român

Banul occidental şi-a descoperit aici la gurile Dunării interese mari şi precise: interese politice: să împiedece înaintarea Rusiei către Constantinopole; interese comerciale: să cumpere produse agrare ieftine şi să vândă produse industriale scumpe, câştigând de la particulari numai diferenţa de preţ, iar de la stat (furnituri) ceva în plus; interese economice: să exploateze direct – prin personal superior străin şi slugi indigene – imensele bogăţii ale solului şi subsolului acestei ţări; interese financiare: să încaseze dobânzile pipărate cuvenite, împrumuturilor făcute atât statului român cât şi economiei româneşti private, care aveau nevoe de un prim ajutor ca s-o ia din loc (instalări, inventar, aparat) – odată pentru România Mică, altădată pentru România Mare – cât şi de-o serie de ajutoare impuse de evenimente grave pentru destinul ţării, războiul din 1877 (Independenţa), compania din 1913 (o demonstraţie de forţă necesară) războiul din 1916 (Întregirea).

Naţionaliştii români din secolul 19 nu sunt altceva decât prima încercare a poporului român maturizat de a ieşi în lumina istoriei. În ei vorbea şi lucra energia şi tenacitatea unui neam al căruia act de naştere e columna lui Traian, despre a căruia copilărie prodigioasă – o mie de ani – nu ştim nimic şi a căruia vajnică adolescenţă ne-o povestesc cronicarii.

Utilizând cu măiestrie interesele banului occidental în părţile noastre, dar mai cu seamă asigurându-i câştiguri coloniale şi safisfăcându-i dorinţe privind însăşi forma de stat, regimul politic şi acordarea calităţii de Român – lucruri inacceptabile pentru un stat cu adevărat suveran – şi chemând în fruntea ţării o dinastie în stare să ne reprezinte prin strălucitele ei legături în diplomaţia europeană (noi fiind la vremea aceea prea neam prost ca să ne reprezentăm singuri) şi să ne organizeze în interior datorită incomparabilei pregătiri dobândită în sânul unei familii regale specializată în construcţii şi diriguiri statale, naţionaliştii români din secolul 19 au întemeiat şi au pus pe drum statul român actual, care e în zilele noastre obiectul de aprigă dispută al ursitoarelor lui: al cui e?
Un tânăr inginer român şomează în cafeneaua târgului natal cu diploma de la Charlottenburg în buzunar, întâlneşte un Ovreiu, fost coleg de liceu, tot inginer, dar nu şomer, căruia îi povesteşte din vorbă în vorbă durerea lui, ca să audă imediat exclamaţiile Ovreiului scandalizat de atâta lipsă de informaţie asupra bursei internaţionale a muncii: „De ce nu te duci, dragă, în Palestina? Acolo e de lucru acum! Un căpitan de artilerie cumpără nişte nutreţ pentru cai şi îl încarcă pe jurgoane. Rămânându-i un rest – cam o căruţă ţărănească – vrea să angajeze un sătean, să i-l ducă: „Nu merg, Domnule Căpitan, zău, nu merg, că… mi-am făcut suma”.

Într-un stat, care politiceşte e vasal şi-şi varsă sângele la comanda altora, care etnic e o cloacă internaţională şi economiceşte o colonie, care îşi trimite – prin decalaj, concesii, dobânzi – peste graniţe prinosul brazdei şi prisosul muncii, ar fi o nebunie să munceşti mai mult decât strictul necesar. Statul român actual nu apără bogăţiile ţării şi nu garantează munca naţiunii. Nu, pentru că nu e statul naţional al Românilor ci, statul sucursală la gurile Dunării al burgheziei apusene. Creat cu ajutorul ei, pentru interesul ei, sub sugestiile ei imperative şi după modelul furnizat de ea – statul acesta nu ne apără pe noi de străini, ci pe străini de noi: siguranţa transporturilor, creditelor, plasamentelor, funcţionarilor lor. Ca-n colonii. De aceia nu e tragere de inimă în ţara românească. De ce să ari, să gândeşti, să alergi – în plus? Pentru cine? Pentru ce? Lumina va fi tot opaiţ, drumul tot cărare, casa tot bordeiu.

Pentru că cu banii câştigaţi la noi, finanţa internaţională clădeşte oile la Amsterdam sau Stockholm, iar noi rămânem tot cum am fost, săraci şi ursuzi, narcotizându-ne amarul unei vieţi naţionale intrate în fundac cu doine melancolice şi chiolhanuri abrutizante. Aici e sursa adevărată a indolentei româneşti: în exploatare. Să nu ne înşele palatele bucureştene: sunt contuarele străinilor. Să nu ne înşele vilele din noile cartiere ale capitalei: sunt ale vechililor. Să nu ne înşele o reţea telefonică, o linie ferată, o şosea nouă: nu le fac pentru noi şi unde ne trebue nouă, ci pentru ei şi unde le trebuie lor. Să nu ne înşele forfota comercială, economică, financiară, politică: nu noi ne sbatem, ei – ca să ne sugă mai bine. Naţiunea română stă deoparte: deoparte de viaţa economică, în care nu poate decât să fie spoliată, deoparte de statul liberalo-democrat, care înlesneşte spolierea. Naţiunea e în rezistenţă pasivă. De aceea se vorbeşte în România numai cu jumătate de gură şi nici-o treabă nu e întreagă. De aceea ţara asta mare şi bogată face impresia unei case de vădană: nici pustie şi nici vie. De aceea suntem ţara lui „a-da, bine-bine, lasă-lasă”.

Una dintre ursitoare – naţionalismul român – a fost înşelată: în loc de sfat propriu s-a trezit cu tejghea străină. Acest contuar al burgheziei apusene şi-al vechililor ei trebuie dărâmat fără zăbavă şi în locul, pe care l-a uzurpat cu silnicie şi minciună, trebuie să se înalţe adevăratul stat al Românilor, un stat naţional în care să se poată munci cu dragoste şi elan, un stat al Românilor în România Mare. Ştim că munca aceasta nu va fi uşoară şi nici lipsită de primejdii. Pentru că unii dintre români au intrat slugi la tejgheaua străinilor. Aceşti nemernici paznici politici ai contuarului trebuesc demascaţi şi naţiunea deslănţuită. Aceasta e dubla datorie a acestui manifest al revoluţiei naţionale. Ştim că ne aşteaptă o existenţă precară şi poate pe mulţi dintre noi o moarte violentă. Ştim că intrăm în toiul unei lupte, care va scutura ţara ca o vijelie, dar pentru cei care au un crez nu există nici târguiala, nici rezervă. Vom îndura toate mizeriile şi ne vom bate în toate luptele, dar nu vom ceda.
pe August 13, 2015 la 8:02 AM | Răspunde intrusul

Ghita,esti bine,te descurci cu caldura?
Sanatateee !
- pe August 13, 2015 la 4:16 PM | Răspunde Ghita Bizonu'
  
  Multam de intrebare…
  
  Ceva mai binde decat acum vreo 2 saptamani.
  Saptamana asta inca nu am pus aerul conditionat in proza (am probleme cu aerul conditionat – sinuzite samd)
  
  Problemele le am cu blocul – unii de pa aici sunt, sa zic asa, ilegal de prosti!!!
  SI-a cam multi si f vocali si agresivi,
  Cum am zis am acceptat sa fiu presedinte .. am venit in bloc de la 31 dec 20014(!!!) . Si imi cer mie explicatii ptr cestii care au avut loc acum un an!!!! Explicatii intr-un stil cam ultimativ …nasol ca sunt cam ramolit si nu ami am forta de acum 3 ani cadn i-as fi bagat si scos si iar bagat unu dupa altu’. Au inghit nu stiu ce de la altii si acum se iau de mine .. sa compenseze!!!
  - pe August 13, 2015 la 4:23 PM Ghita Bizonu'
    
    Na alta.. AM o urgie de muiere in comitet …
    Era voba sa fiu ajutat sa pun in oprdine „arhiva” primita de la fostul presedinte.. Cucoana aia si acolita ei au facut ceva spectacol (adica galagie) si rup 35 de minute s-au uschit … nemukltumite ca nu li se arata nu stiu ce!!!
    Adica nu au rabdare (acolita nici minte) sa sorteze actele dar au pretentii sa li se „ecsplice” (acolita asa scrie „cs” nu x) sa li se arate .. de catre mine! Eu care sunt mai nouin bloc (sa nu zic ca proastele au facut parte din comitetul precedent … )
  - pe August 14, 2015 la 12:33 PM mac gregor
    
    lasa coae, sa fii si tu pe locul pedelistului 5 minute sa vezi cum e!
  - pe August 14, 2015 la 5:17 PM Ghita Bizonu'
    
    mac grigorie
    
    aai face exact ca pedelepra. A fost la guvernare si face pe nzinaniu..
    Cucoana a fots intr-un comitete care m-a precedat … Asa cum lichele tale au fost la putere ..
    Ce va uneste este infumurarea si nesimtirea ..
  - pe August 15, 2015 la 11:42 AM mac gregor
    
    pacat ca nu s-a infiintat in bloc si o televiziune care sa te acuze de absolut orice. Subventionata de fostul administrator in scopul ca sa intoarca pe toti impotriva ta. Nu de alta, dar sa fie experienta all inclusive. 🙂
pe August 13, 2015 la 7:20 PM | Răspunde Ghita Bizonu'

Ca la nebuni!!!

Bun. Sau prost.
A devenit ceva obinsuit ca „ceva” din patrimoniul public sa ajunga in maini private pe sume de nimic. Au fost demolate combinate si bandute ca fier vechi otelariilor turcesti.

Insa sunt unele lucruri care depsesc masura ..
De exemplu cum ar fi sa lasi sa zaca un imobil de birouri asezat in buricea Capitalei?! Pe strada cea mai cea , langa sediile a nu stiu cator banci? Si in plusun imobil mare , luxos , contruit in anul 38 ptr o banca?!
Iata-l ::

Sub portic in anii 60 functiona un magazin de bijuterii .. inele barbatesti mari cat un”@@@@t” de vreo 12 grame cca 3500 lei .. piepteni de baga cu etui de aur (se inchideau ca un briceag) „numai” 4.000 de lei! tabachere de aur 10-14 mii lei. Si culmea culmilor am vazut un brilliant de 3 carate : 30.000 lei!!! Cu 2 din astea iti luai un Fiat 850 (marea iubire a romanului.. chiar si in 1975!) si iti mai ramanau 12.000 lei … SI mai era un magazin foto din care in mod exceptional lipsea Drug (70 lei) . Certina(120) ba chiar si Smena (310) si se incepea cu Liubitel (350) ajungandu-se la Rollei Magnific de 3.500 lei si nu mai stiu ce de „numai” 5.000 lei!
Aici erau magzinele:

Per total o cladire super care ar trebui doar renovata!

Insa azi este un dezastru !

[blockquote]
Calea Victoriei, peste drum de turnul Bancorexului, se mai află un fost sediu al bancii. Blocul Rosenthal, monument istoric vechi de 77 de ani, astăzi ruină.
„[i]Este foarte neplăcut porticul acum pentru că s-a transformat în toaletă publică. Aş încerca să nu inspir foarte profund. Acum văd că se depozitează şi gunoaie[/i]”, spune arhitecul Miruna Stroe.
Construcţia de 8.000 de metri pătraţi a fost pasată de la o instituţie la alta. De fiecare dată, valoarea de transfer a fost sub preţul pieţei. Astăzi, monumentul istoric a ajuns adăpost pentru oamenii străzii.
„[i]E goală, a rămas doar cu nişte detalii şi atât, nu mai există deloc mobilier, cresc copacii sus pe terasă. Detaliile astea de iluminat…. Aici se vede că e spart unul dintre ele şi se vede becul dinăuntru[/i]”, spune Miruna Stroe.
Clădirea este construită în 1938, ca sediu al Fondului de Pensiuni al Funcţionarilor Băncii Naţionale. Este considerată o bijuterie arhitectonică: faţada are motive Art Deco, porticul are arcade în stil renascentist.
Ghişeele, birourile, sălile de duşuri şi de lectură, bufetul şi sala de gimnastică, toate folosite de funcţionarii BNR, erau dispuse pe cele opt etaje.
Parterul era ocupat de magazine de lux.
„[i]E una dintre primele clădiri cu portic destinată zonei de comerţ. Practic, era gândită zona de contact cu spaţiul urban ca să fie plăcută pentru cei care urmau să viziteze magazinele, să fie ferite de soare şi de ploaie[/i]”, explică Miruna Stroe.
În 1990, BNR transferă clădirea Bancorexului.
După prăbuşirea băncii, clădirea începe o lungă călătorie.
În 2000, odată cu întregul transfer de active, Blocul Rosenthal ajunge la BCR. Valoarea contabilă: 190 de mii de dolari. De zece ori mai mică decât preţul zonei la acea vreme.
Un an mai târziu, BCR dăruieşte imobilul Direcţiei Generale a Vămilor. Valoarea rămâne aceeaşi.
În 2005, DGV scapă de cadou, pe care îl pasează RAAPPS. Regia o înscrie în contabilitate cu 285 de mii de euro. Conform preţului pieţei, ar fi valorat 7, 5 milioane de euro. În 2006, clădirea ajunge la Primăria Generală. Preţul contabil este tot 285 de mii de euro.
„[i]În strategia pe termen scurt a Municipalităţii se doreşte încheierea unui partenerat public-privat care, pe de o parte, va pune în valoare clădirea, pe de altă parte îi va conferi funcţiuni comerciale[/i]”, se arată într-un răspuns al Primăriei Capitalei pentru Digi24.
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Cladirile+si+imobilele+Bancorex+date+pe+nimic
[/blockquote]

PE langa cestia asta starea de parasire a fostului Institut de Cercetari Textile pare „normala” (8 etaje, bdul Lucretiu Patrascanu langa statia de metrou Contin Georgian cred ca proectata cam ptr 500 persoane .. seinghesuie si 800!)
- pe August 13, 2015 la 8:18 PM | Răspunde Porthos
  
  Îmi cer scuze pentru absenta, dar sunt plecat in vacanța săptămana aceasta si netul nu prea funcționează.
  
  Dar citesc tot ce scrieți.
  
  Ghiță, succes cu cele doua doamne din Comitet!
  - pe August 14, 2015 la 10:28 AM Observator
    
    Distractie placuta, atunci!
    
    Si eu am fost plecata si netul mi-a dat batai mari de cap. Ei, nu peste tot e ca in Romania, Wi-Fi free si bun la orice amarat de hotelas!
  - pe August 14, 2015 la 3:47 PM Ghita Bizonu'
    
    Deci sunt si lucuri bune in Romania
- pe August 13, 2015 la 9:46 PM | Răspunde neamtu tiganu
  
  interesanta trecerea de la istoria mondiala la realitate.
  dar revin, totusi, chiar mai des decit a vizita la france profonde, vizitez germania profunda, respectiv un sat in bayern, unde am legaturi f. strinse.
  comparind germania cu franta am impresia ca e o diferenta de ca.20 de ani, in detrimentul bilbiitilor.
  cred ca e acelasi fenomen cu cel descris mai inainte de mine, cind am comparat bayern cu nrw, frantujii s-au culcat pe lauriii victoriei si nu au mai progresat.
pe August 13, 2015 la 11:15 PM | Răspunde Radu Humor

Un articol excepţional din care aflăm multe lucruri neaşteptate despre cei care au moşmondit această lege, pe care mă simt obligat s-o resping din start !
Alexandru Florian, plătit din banii noştri este urmaş direct al unui hidos activist comunist Radu Florian şi fratele după mamă a lui Radu Ioanid, directorul institutului evreiesc de la Washington ( după cât se vede o afacere de familie foarte rentabilă !)
În privinţa lui Klaus Iohannis, ce să mai spunem? Atunci cînd a fost vorba despre patrimoniul organizaţiei fasciste Deutsche Volksgruppe, Iohannis a declarat Forumul Democratic German, ca fiind succesorul acestuia, astfel încît tot patrimoniul organizaţiei declarate ca fiind nazistă să treacă la Forumul Democratic German, pe care-l conducea chiar Iohannis, organizaţie în numele căreia a cîştigat toate mandatele de primar al Sibiului. Adăugăm faptul că nimic din patrimoniul legionarilor nu a trecut în patrimoniul vreunei organizaţii născute după Revoluţie, deşi Mişcarea legionară nu a fost inclusă între organizaţiile naziste la Nürnberg, aşa cum a fost Deutsche Volksgruppe!
http://www.cotidianul.ro/directorul-institutului-elie-wiesel-este-fiul-odiosului-ideolog-stalinist-radu-florian-266320/
- pe August 16, 2015 la 7:30 PM | Răspunde Radu Humor
  
  Episcopul de Giurgiu, PS Ambrozie, a afirmat, sambata, la Manastirea Putna, unde a oficiat Liturghia, ca “nu se poate construi moschee in tara voievozilor” si ca atunci cand duc povara neamului pe umeri “pe unii ii lasa genunchii” si s-au operat, adaugand: “Bine ar fi sa nu ne lase mintea”.
  
  Mii de persoane au asistat, sambata, la Manastirea Putna, la Liturghia oficiata de PS Ambrozie, episcopul de Giurgiu, impreuna cu mai multi episcopi din Ucraina si Republica Moldova, dar si cu un sobor de peste 50 de preoti.
  
  In cuvantul sau, PS Ambrozie a criticat aprobarea construirii unei mari moschei in Bucuresti, dar si prevederi din legea 217/2015, privind interzicerea cultului persoanelor vinovate de genocid.
  
  “E o mare povara sa duci neamul pe umerii tai, spunea parintele Iustin Parvu. Pe unii ii lasa genunchii”, a spus PS Ambrozie, care a adaugat ca unii s-au operat la genunchi.
  
  “Bine ar fi sa nu ne lase mintea, cugetul nostru romanesc. Nu se poate construi moschee in tara voievozilor”, a continuat el.
  Într-o emisiune a lui Rareş Bogdan de la Realitatea,un anume Florian de la institutul jidovesc a lui Wiesel, dar plătit cu bani grei de la bugetul României, principalul întocmitor al legii ruşinii, în momentul în care vorbea ( atât de frumos şi tragic!) Măriuca, fiica lui Mircea Vulcănescu, obraznicul minoritar s-a întors cu spatele la ea, sfidând-o cu nesimţire şi arătându-şi astfel întregul dispreţ pentru România, dar mai ales pentru cei care au avut de suferit direct de pe urma criminalilor sosiţi pe tancurile sovietice ( printre care şi ta-su, celebrul politruc comunist care este vinovat de mii de arestări făcute la comanda sa !) să implementeze prin teroare, crime şi jaf, comunismul .
  Comunism despre care aceşti nesimţiţi ordinari refuză să comenteze, d-apoi să-l mai şi condamne !
  Ba, mai mult la o asemenea remarcă, făcută de un ziarist cu dragoste de neam ( Căutiş), a răspuns impertinent :
  – Noi ne-am făcut o lege pentru condamnarea legionarilor, faceţi-vă şi voi una pentru condamnarea comunismului !
  Dacă puteţi !!, a adăugat, iscariotul nesimţit …..
  Hai să le arătăm că putem şi să nu-i mai lăsăm să-şi facă ( din nou !) de cap în România, unde au început să se infiltreze parşiv şi insinuos !
  Incredibil, câtă obrăznicie !
- pe August 16, 2015 la 10:29 PM | Răspunde Ghita Bizonu'
  
  Ma Radule apropos de „Hai să le arătăm că putem şi să nu-i mai lăsăm să-şi facă ( din nou !) de cap” (adica sa faceti o lege ptr condamnarea comunismului) ma, nu va ajuta capul ma!
  Ca ia de vezi cestia asta .. scrii despre Radu Florian ca ar fi fost „celebrul politruc comunist care este vinovat de mii de arestări făcute la comanda sa !” Hm .. Celebru a fots RF – ca profesor de „socialism stiintific” mare „vedeta” in domneiul asta (in Romania). Sa zic asa cam greoi si indigest (tit deomneiul. Eu am fots silt sa invat cestii din astea. Nu prea s-au lipit de mien ca latfle eram si eu puratz prin drept, Macar cat fostu meu coleg de liceu care este avocatu casei regale) Insa RF era nascut prin 1927 …nu prea avea cum sa vina pe tanc si sa dea ordine (cel mult ar fi primit el ordine de la tova Ana : Florian tigarile! Florian cafeaua!! Papucii! dumkopf!!!) Ma rog de la 21 de ani, din 49 a predat „socialimsu stiintific” al Universitatea Bucuresti (si s-a pus la cutite cu d’alde Ianosi sau Tismaneanu .. nu intreba de ce ca nu stiu. Doar observ).
  Vezi tu „amanunte” din astea care va „scapa” va „sapa”. Ca cum sa iti zic – ma voi nu aveti minte ma! Nu aveau nici inaintasii vostri cei celebri – Cioran, Eliade, Tutea (sau ma rog aveau minte ptr lumari si misticisme). Na ia de pilda eu am cauta pe net si am pus cap la cap niste informatii publice INSA tu nu nu le-ai cautat…
  De ce?
  
  Sau na alta. Voi citati ca din Sfanta Scriptura din nesfantu Volodea : Raportul Final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste … unde se „documenteaza” ca regimul comunist a prigonit SI sionistii in special si evreii in general. Juma din poncifele propagandei kominterniste sunt turnate in acest raport …Asta o stii?!! Deci evreii e victime ale comunismului in mod uficial … anticomunist
  
  Si de fapt despre ce nationalism discutam?
  Un nationalist sa zicem „moderat”, procapitalist, pro”vest”, care nu era antisemit ba poa fi considerat si filosemit scria in 1927 ca burgheziei romane ii revine sarcina de nationalizare a economiei romanesti si a oraselor romanesti cam cu 8 ani inaonte ca Tutea ca comita Manifestul Revoluției Naționale. De fapt ce ti se pare tie revolutionar … este de la Zeletin cetire (nationalistul moderat pomenit de mine)
  
  Insa sunt unele cestii si mai nasoale .
  Sub unele aspecte al mai nationalist regim din Romania a fost ala din anii 60-89: a alfabetizat, a promovat social taranii (de ex fara .. nu stiu daca aia Paler sau Cartarascu ar fi fots ce au ajuns) au „romanizat” orasele , au industrializat , au facut ca Romania sa nu mai fie chiar o tara periferica (sens braudellian , adica sa nu exporte doar materii prime!) ci una semiperiferica (sens braudelian adica exporta semifabricate cu o valoare adaugata mai mare) cu pretentii (asta e de la mine adica exporta si produse industriale la unii din lumea a 3a unde incerca sa se pozitioneze ca tara dezvoltata adica centru).
  Adica dupa 1958-60 comunsitii romani adopta pe sest progamul buugheziei romane : naționalizarea economiei, a oarselor si in final a scolii.
  Si ? Si ?!
  
  A zis vreunu dupa 90 „ho dementilor ca irigatiile nu su sunt comuniste ci dopar utile!”? Sa salvam industria ? Stii ca doar in agricultura distrugerile au fost la concurenta sumei de 4 mld $ ?!
  A proteata vreun „nationalist” din astia cand era distrusa industria romana?! Cand milioane de cetani romani ramaneau fara paine?
  
  Sa fii un bun nationalist nu inseamna sa umbli cu lumarea si Legiunea ci sa incerci sa faci ceva util . Sau macar sa nu zic prostii care le-ar da unora si altora motiv sa te „rada” sau sa iti ceara „dovezi”. Sau pe motiv de ortodoxie sa pupi pe Putin in @@@..
  
  Asa ca voi nu aveti de ales decat intre :
  -a recunoaste si a urma calea nationala , chiar daca „patata” de „compromisul” comunist, si a promova poporul roman
  – a urma calea „mistica” a unei mitice (de la mythos) Legiuni vazute mai mult ca o dizidenta religioasa (adica cum nu a fost) abandonand in numele misticismului exact propasirea natiunii.
  
  Si lasa-ma ca nu „stiu”, ca „comunistii”. Cum sa iti zic eu am cunoscut legionari „pe bune” nu pustani isterici care in nov 40 au imbracat si ei camasa verde ca era la moda …Familia mea era nationalista da nu legionara .
  Stiu „doar” ca nationalism inseamna sa doresti propasirea neamului tau.’
  Care propasire nu se face cu rugaciuni si lumari si parastase ci cu economie!!
  Si nu conteaza multimea „sfintilor” nu.. Ca altfel India ar conduce lumea …
  
  Cat despre urmasul lu RF … hm . Insu se pare ca are multe „dificultati”. Inclusiv ASTA : http://www.dantanasa.ro/exclusiv-fascistul-nyiro-jozsef-albit-cu-sprijinul-institutului-elie-wiesel-operele-lui-nyiro-avizate-de-ministerul-educatiei-document/
  Cam ciudat … sdar parca in toata aceata agitatie cu Romania antisemita cam semana a mecenariat .. Daca ati fi chiar atat de despteti si informatai ar trebui sa „sapati”. Ar fi choar carahios sa „documentati” si apoi sa amintiti si de „bunul evreu” Rudolf Israel Kastner (Rezső Kasztner) si de cestia ca Wizzelu’ nmu reproseaza nimic celor care l-au trimis in lagar …
  A da. Fascism. Ia de vezi Vladimir Jabotinsky .. uneori acuzat de … fascism!! Asa ca daca Legiunea era nitel fascista – asa era moda tovasrasi ! Vladimir Jabotinsky era evreu si unoeri alintata de Ben Gurion cas Vladimir Hitler …
  I-ati putea dace sa inghita in sec …
  
  Da ma rog … cam stii ce cred despre voi legionarsii. Si voi sa straduiti sa nu ma dezmintiti!
  - pe August 17, 2015 la 8:22 AM mac gregor
    
    „A zis vreunu dupa 90 „ho dementilor ca irigatiile nu sunt comuniste ci dopar utile!”? Sa salvam industria ?”
    .
    mmmm…
    
    am pe cineva ruda apropiata care s-a prins de planurile directorului de atunci de a desfiinta unitatatea si fiind lider de sindicat a strigat si a facut tot ce-a putut. Din pacate respectivii implicati i-au cumparat pe oameni: paznicului 1 sticla de vin, sefuletilor le-a dublat salariul. „Nu schimbam directorul, ca e fesenist de-al nostru”.
    
    Salariul respectiv dublu l-au incasat doar 6 luni, ca atunci i-a dat pe toti afara si au ramas pe drumuri.
pe August 15, 2015 la 2:48 PM | Răspunde Ghita Bizonu'

La multi ani Mariilor, Marinelor, Marilenelor, Marinilor si Marianilor etc.

Poa multi au uitatatra , altii nu au stiut niciodata insa dupa Sfanta Marie Mare apele (garlele, baltile, lacurile) se racesc. De acu vara aluneca incet spre trecut.
De altfel ieri dimineata am simtit in aer o usoara mireasma de toamna …(nitel cam prea devreme)
Asa ca primiti :
pe August 17, 2015 la 8:01 PM | Răspunde Radu Humor

Iată de unde vine etichetarea Mişcării Legionare, drept una fascistă, deşi Tribunalul de la Nuremberg nu a considerat-o aşa !
Şi pe asemenea procese comuniste de condamnare a elitelor româneşti se bazează acum noua lege antilegionară, dictată ca şi pe vremuri, de un slugoi de aceeaşi etnie ! :

„George Macovescu pledează pentru epurarea aparatului de stat ,
a instituţiilor de învăţământ şi cultură, a presei , considerându-i
„duşmani ai poporului”pe cei ce le-au servit.
( România Liberă, 14 sept.’44 )
/ 24-27 sept.’44: Societatea Scriitorilor Români
Pentru alegerea noii conducerii ( 24 sept.) se depun două liste de
candidaţi.Este aleasă „lista Eftimiu” pe care figurau
NDCocea,Mihai Beniuc,Zaharia Stancu ş.a . Noul comitet îşi
propune ,printre altele, epurarea legionarilor şi sindicalizarea
scriitorilor după „exemplul Uniunii Sovietice” Pe 27 sept.,într-o
şedinţă extraordinară ,SSR a aderat la Platforma FND (elaborată şi
lansată de PCR ), care viza schimbarea guvernului.
/ 27 sept.’44 .Decrete :epurările în presă ; legea radiodifuziunii .
-Consiliul de Miniştri aprobă Decretul cu privire la interdicţia
activităţii de presă a celor care au propagat „idei fasciste” , cu
specificarea suspendării ziarelor ce i-ar fi publicat .
– În aceeaşi şedinţă, este abrogat Decretul de funcţionare a
Radiodifuziunii din timpul regimului antonescian, repunându-se în
vigoare legea veche .
/1- 11 oct.’44 :presiuni asupra Academiei, SSR, Operei, Filarmonicii
Scânteia şi România liberă fac o campanie virulentă de „demascări
” .
– Se cere excluderea din Academie a scriitorilor Brătescu -Voineşti
,Rădulescu -Motru ,Tzigara-Samurcaş, Mircea Vulcănescu ,Radu
Tudoran ,ca (Scânteia ,7
oct.’44 )
– Se publică o listă cu artişti lirici „indezirabili” – Mihai Arnăutu, Floria
Capsali, Valentina Creţoiu-Tassian, Emil Marinescu ş.a. – despre
care se spune că ( Scânteia, 6 oct.’44 )
– La rubrica „Figuri de trădători” , un oarecare Petre Iosif demască
pe filozoful Ion Petrovici şi pe scriitorul Al.Brătescu-Voineşti (
România liberă, 1, 7 oct.44 ) ; prof.univ. Mihail Manoilescu este
numit „canalie” şi „vagabond politic” ( România liberă, 11 oct. )
/ 15 oct.’44: Sindicatul Unic al Ziariştilor
S.U.Z . are la conducere pe NDCocea, Emil Socor, Emil Serghie,
Scarlat Calimachi şi Eugen Jebeleanu . În numele „Asociaţiei
Genereale a Presei” , George Macovescu cere eliminarea
„fasciştilor” şi, la propunerea sa, se formează o Comisie de epurare…..”

Mai multe :
– http://www.romlit.ro/scriitori_arestai_1944-1964 ori oamenii politici, militarii sau profesorii – http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/cdandara/probatoriu2/4_10_cultura_savanti_scriitori_ziaristi_artisti.pdf
pe August 17, 2015 la 11:40 PM | Răspunde Radu Humor

Te-a rugat D*Artagnian ?
Sau ai primit ordin !?
- pe August 18, 2015 la 1:37 PM | Răspunde Porthos
  
  @ Radu Humor
  
  Tu cu cine vorbești? Pe cine să roage d’Artagnan? Sau cine și cui să dea ordin?
  - pe August 18, 2015 la 5:35 PM Radu Humor
    
    Am două comentarii reţinute! Ilegal ! 😉
  - pe August 18, 2015 la 6:58 PM Porthos
    
    Ți le-a filtrat WordPress-ul. Sunt în spam și acolo rămân, din cauza limbajului.
  - pe August 18, 2015 la 11:12 PM Radu Humor
    
    Din cauza limbajului meu, sau a limbilor care le trageţi de zor şi tu şi ceilalţi amici . Prea mici pentru a se putea întreţine singuri ! 🙄
  - pe August 19, 2015 la 11:14 AM Porthos
    
    @ Radu Humor
    
    Amicul WordPress te persecută. E o conspirație mondială iudeo-masonică, dovedită încă o dată de rețirenerea ilegală a decentelor tale comentarii de către WordPress.
  - pe August 19, 2015 la 12:52 PM Radu Humor
    
    Eşti amabil să pui postarea cenzurată ?
    Să vedem ce conţine ea cu adevărat, nu să creadă lumea că aş fi scris nu ştiu ce bazaconii ……
  - pe August 19, 2015 la 8:05 PM Porthos
    
    @ Radu Humor
    
    Nice try…

Comments RSS

Lasă un răspuns Anulează răspuns

Introdu aici comentariul tău...

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Email (obligatoriu) (Adresa nu se face publică niciodată)

Nume (obligatoriu)

Sit web

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare / Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Twitter. ( Dezautentificare / Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare / Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Google+. ( Dezautentificare / Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

	Ghita Bizonu' pe Macroeconomie de weekend
	andrei pe Macroeconomie de weekend
	Ghita Bizonu' pe Macroeconomie de weekend
	Ghita Bizonu' pe Macroeconomie de weekend
	andrei pe Macroeconomie de weekend
	Ghita Bizonu' pe Macroeconomie de weekend
	Porthos pe Macroeconomie de weekend
	Porthos pe Macroeconomie de weekend
	Dl.Goe pe Macroeconomie de weekend
	Porthos pe Macroeconomie de weekend
	Porthos pe Macroeconomie de weekend
	Ghita Bizonu' pe Macroeconomie de weekend
	Ghita Bizonu' pe Macroeconomie de weekend
	Dl.Goe pe Macroeconomie de weekend
	neamtu tiganu pe Macroeconomie de weekend

Deca(b)logul Muschetarilor

După 20 de ani – în căutarea timpului pierdut