Provocare adresată amicului meu libertarian Ghiță Bizonu’, cel ce se pretinde militarist, „cekist” și de KGB iubitor: îl provoc să infirme LOGIC ideile lui Nozick din cartea postată ca link aici, această prefață fiind, sper eu, suficient de interesantă pentru a citi și cartea.
Sunt tentat să extind provocarea și către iubitorii de „filozofie” a la Pleșu și Patapievici, dar tare îmi e teamă că astfel de discuții „serioase” nu sunt pe placul domniilor lor, fiind aride și plicticoase. Rămâne deci să citim din când în când, cu maximă plăcere, despre fetița cu chibrituri (aka femeia cu ziare la giratoriu) și excomunicații bisericii ortodoxe
Indivizii au drepturi și nimeni – persoană sau grup – nu le poate face anumite lucruri (fără să le încalce drepturile). Aceste drepturi sunt atât de puternice și merg atât de departe încât se poate pune întrebarea ce rol mai au statul și reprezentanții lui oficiali, dacă mai au vreunul?
Cât spațiu lasă statului drepturile indivizilor? Preocuparea de bază a acestei cărți este natura statului, funcțiile sale legitime și justificările lui, în cazul în care există vreuna; de-a lungul cercetării noastre se întrepătrund multe teme și probleme variate.
Referitor la stat, concluziile noastre principale sunt:
- Un stat minimal, limitat la funcțiile restrânse ale protecției împotriva forței, furtului, înșelătoriei, și ale asigurării, respectării contractelor, șamd este justificat.
-
Orice stat care are funcții mai extinse va încălca drepturile persoanelor de a nu fi forțate să facă anumite lucruri și este așadar nejustificat.
-
Statul minimal te și inspiră și este și drept.
Două consecințe sunt demne de luat în considerație: statul nu poate folosi aparatul său coercitiv cu scopul de a-i obliga pe unii cetățeni să-i ajute pe alții, sau pentru a le interzice unele activități spre propriul lor bine sau propria lor protecție.
În pofida faptului că sunt excluse doar căile coercitive care conduc la aceste țeluri, rămânând cele liber-consimțite, sunt mulți aceia care vor respinge de la început concluziile noastre, știut fiind că nu vor să accepte nimic din ceea ce denotă cruzime față de nevoile și suferința celorlalți. Cunosc această reacție; am avut-o și eu atunci când am început să meditez la astfel de idei. Cu strângere de inimă mi-am dat seama că datorită unor motive și argumente variate încep să mă las convins de punctele de vedere Libertariene (cum sunt numite acum adesea).
Această carte a păstrat puține dintre dovezile șovăielii mele anterioare. Ea conține, în schimb, multe dintre considerațiile și argumentele pe care le prezint cât mai convingător. Deci, mi-am asumat riscul de a produce o dublă iritare: pentru poziția pe care o apăr și pentru că ofer justificări în sprijinul acestei poziții.
Vechea mea ezitare nu mai este prezentă în acest volum, pentru că a dispărut. De-a lungul timpului, m-am obișnuit cu aceste puncte de vedere și cu consecințele lor, iar acum văd sfera politicului prin intermediul lor. (Să spun că ele îmi permit să văd prin sfera politicului ?) Deoarece mulți dintre aceia care susțin o poziție asemănătoare sunt obtuzi și, în mod paradoxal, resentimentari față de alte moduri mai libere de a exista, faptul că eu am acum răspunsuri firești care articulează teoria mă plasează într-o companie proastă. Nu sunt bucuros că majoritatea oamenilor pe care îi cunosc și îi respect nu sunt de acord cu mine, căci am depășit faza plăcerii, nu întru totul admirabile, de a-i irita, sau de a-i ului pe oameni, prin producerea unor argumente puternice în sprijinul pozițiilor pe care ei nu le agreează, sau chiar le detestă.
Stilul meu este asemănător aceluia în care sunt scrise multe lucrări filozofice contemporane din domeniul epistemologiei sau metafizicii: există argumente elaborate, afirmații combătute prin contra-exemple neverosimile, teze surprinzătoare, puzzles, condiții structurale abstracte, provocări de a găsi o altă teorie care se potrivește cu un domeniu specificat de cazuri, concluzii neașteptate șamd. Deși sper că toate acestea produc interes intelectual și emoție, unii pot să creadă că adevărul despre etică și despre filozofia politică este prea serios și important pentru a fi obținut prin astfel de mijloace „stridente”. Cu toate acestea, este posibil ca în etică să nu găsim răspunsuri corecte la ceea ce gândim în mod firesc.
Nu este nevoie să folosim argumente elaborate pentru a sistematiza concepția predominantă sau pentru a explica principiile acceptate. Se crede de obicei că simplul fapt de a arăta că alte concepții contrazic concepția pe care cititorii doresc oricum să o accepte reprezintă o obiecție față de concepțiile respective. Dar o concepție care se deosebește de concepția cititorilor nu se poate apăra numai arătând că punctul de vedere împărtășit de cititori se află în conflict cu ea! În schimb, ea va trebui să supună concepția general acceptată celor mai grele teste și solicitări intelectuale, prin intermediul contraargumentelor, al examinării atente a presupozițiilor sale și al prezentării unui șir de situații posibile în care până și susținătorii ei să fie nemulțumiți de consecințele doctrinei.
Chiar cititorul pe care argumentele mele nu-l conving ar trebui să accepte că, prin susținerea și apărarea concepției sale, el a clarificat-o și a adâncit-o. Mai mult, îmi place să cred că onestitatea intelectuală cere ca, din când în când cel puțin, să părăsim modul nostru de a gândi pentru a ne confrunta cu argumente puternice, opuse concepțiilor noastre. Cum altfel ne vom pune la adăpost de persistența în greșeală? Mi se pare însă corect să-i amintesc cititorului că și onestitatea intelectuală are pericolele ei; argumente pe care le deslușim la început cu o fascinație marcată de dorința de a ști pot ajunge să ne convingă și chiar să ni se pară firești și intuitive. Numai refuzul de a asculta ne dă garanția de a nu fi prinși în mrejele adevărului.
Miezul acestei cărți îl constituie argumentele ei; totuși, vă pot arăta ce va urma. Deoarece punctul de plecare este o formulare pregnantă a drepturilor indivizilor, eu iau în serios pretenția anarhistului că în procesul menținerii monopolului atât asupra folosirii forței cât şi asupra protejării fiecărui individ dintr-un teritoriu, statul trebuie să violeze drepturile indivizilor şi să fie deci imoral. Împotriva acestei afirmații, argumentez că un stat ar apărea din anarhie (aşa cum ne apare în starea naturală a lui Locke) chiar dacă nimeni nu l-ar dori sau nu ar încerca să-l înfăptuiască, printr-un proces care nu este necesar să violeze drepturile cuiva. Dezvoltarea acestui argument central al Parții 1 duce la o diversitate de probleme, cum ar fi, de ce doctrinele morale implică existența unor constrângeri colaterale asupra acțiunii şi nu pur şi simplu orientarea acesteia către țel, atitudinea faţă de animale, de ce este satisfăcătoare explicația apariției unor structuri complicate prin intermediul unor procese în care nimeni nu le are în vedere, motivele pentru care unele acțiuni sunt prohibite şi nu permise, dată fiind compensația plătită victimelor acestora, inexistența unei teorii a pedepsei bazată pe intimidare, chestiuni legate de interzicerea acțiunilor riscante, aşa-numitul „principiu al imparțialității” (fairness) al lui Herbert Hart, atacul preventiv şi detenția preventivă. Aceste chestiuni şi încă altele sunt propuse pentru a permite cercetarea naturii şi legitimității morale a statului şi anarhiei.
Partea 1 justifică statul minimal; Partea a II-a susține că nici un stat cu atribuții mai extinse nu poate fi justificat. La început argumentez că o multitudine de temeiuri prin care se încearcă justificarea unui stat cu atribuții mai extinse nu rezistă. Împotriva afirmaţiei că un asemenea stat îşi află justificarea în măsura în care realizează sau produce dreptate distributivă între cetățenii lui, dezvolt o teorie a dreptăţii (teoria îndreptățirii – entitlement theory) care nu cere deloc un stat cu atribuții extinse şi folosesc aparatul acestei teorii pentru a diseca şi a critica alte teorii ale dreptăţii distributive care iau în considerație un astfel de stat, bazându-se în mod special pe recenta teorie puternică a lui John Rawls.
Sunt criticate şi alte motive despre care unii ar putea crede că justifică un stat cu atribuții mai extinse, motive cum ar fi egalitatea, invidia, controlul muncitorilor şi teoriile marxiste ale exploatării. (Cititorii care consideră că Partea 1 este dificilă vor găsi Partea a II-a mai accesibilă, cu Capitolul 8 mai accesibil decît Capitolul 7.) Partea a II-a se încheie cu o descriere ipotetică a felului în care ar putea să apară un stat cu atribuții mai extinse, o poveste destinată să facă un astfel de stat destul de neatrăgător. Chiar dacă statul minimal este singurul justificabil, el poate să pară tern şi neatractiv, ceva ce cu greu ar inspira sau ar reprezenta un țel pentru care să merite să lupţi. Pentru a evalua acest punct de vedere, mă adresez acelei proeminente tradiții inspiratoare a gândirii sociale, teoria utopică, şi argumentez că ceea ce poate fi salvat din această tradiție este exact structura statului minimal. Argumentul conține: o comparație a diferitelor metode de modelare a unei societăți, instrumente de proiectare şi de filtrare şi prezentarea unui model care solicită aplicarea noțiunii econometrice de nucleu al unei economii.
Sublinierea acelor concluzii care diferă de ceea ce cred cei mai mulţi dintre cititori poate fi înșelătoare, deoarece s-ar putea crede că această carte este un fel de mic tratat politic. Nu este aşa ceva; este o explorare filozofică a unor probleme, multe dintre ele fascinante ca atare, care apar şi se împletesc atunci când luăm în considerare drepturile individului şi statul. Cuvântul „explorare” este bine ales. O anumită concepție asupra felului de a scrie o carte de filozofie susține că un autor trebuie să se gândească la toate amănuntele concepției pe care o prezintă şi la problemele ei, șlefuind şi rafinând punctul său de vedere pentru a prezenta lumii un întreg finit, complet şi elegant. Nu împărtășesc această concepție. În orice caz, cred că există un loc şi o funcție în demersul nostru intelectual şi pentru o lucrare mai puțin completă, care conține prezentări neîncheiate, conjecturi, întrebări şi probleme deschise, direcții de urmat, legături colaterale ca şi o linie principală de argumentare. Există un loc şi pentru alte cuvinte decît cele finale asupra temelor pe care le abordăm.
Într-adevăr, maniera obișnuita de a prezenta o lucrare filozofică mă derutează. Sunt scrise lucrări de filozofie ca şi cum autorii lor le consideră a fi adevărul absolut asupra subiectului tratat. Dar desigur, nu fiecare filozof gândește că, în cele din urmă, a găsit, slavă Domnului, adevărul şi că a construit o fortăreața inexpugnabilă în jurul lui. În realitate, toţi suntem mult mai modești. Şi avem bune temeiuri să fim aşa. După ce a gândit mult timp şi în mod profund asupra ideii pe care o prezintă, un filozof are o reprezentare destul de bună despre punctele ei slabe, despre locurile unde este plasată marea încărcătură intelectuală şi care sunt poate prea fragile pentru a o susține şi despre locurile în care ar putea să apară neclarități în punctul său de vedere, supoziții necercetate cu atenție care-l fac să nu se simtă în largul lui.
O formă a activității filozofice se aseamănă cu împingerea şi îngrămădirea lucrurilor pentru a se potrivi într-un perimetru fixat de o anumită formă. Toate lucrurile se găsesc aici, la îndemâna şi ele trebuie potrivite. Împingi şi înghesui materialul într-o suprafață rigidă așezându-l pe o latură şi iese în afară pe altă latură. Apeşi pe locul în care s-a produs denivelarea şi produci alta Într-un alt loc. Așadar împingi şi înghesui şi tai marginile şi colțurile lucrurilor în aşa fel încât să se potrivească şi apeşi până când în cele din urmă aproape totul se așază mai mult sau mai puțin instabil; ceea ce nu se potriveşte este așezat departe, ca să nu se mai vadă. (Desigur, nu totul este atât de brut. Mai există şi persuasiunea şi lingușirea. Şi limba în care scrii.) Repede, găsești un unghi din care pare că totul se potriveşte şi faci un instantaneu ; mărești viteza de expunere, înainte ca ceva să iasă din cadru într-un mod prea evident. Apoi, revii în camera obscură pentru a retușa crăpăturile, tăieturile şi rupturile în țesătura cadrului. Rămâne ca fotografia să fie luată drept o reprezentare a lucrurilor, exact aşa cum sunt ele şi să se observe cum în nici o altă formă lucrurile nu se potrivesc aşa cum trebuie.
Nici un filozof nu spune: „Am plecat de aici, am ajuns aici; principala slăbiciune în lucrarea mea este că am mers de acolo, aici; în special, iată cele mai notabile distorsiuni, împinsături, forțări, maltratări, înșelătorii, exagerări pe care le-am comis în timpul călătoriei; ca să nu mai menționez lucrurile pe care le-am aruncat şi le-am ignorat şi pe toate acelea la care am evitat să mă uit”.
Reticența filozofilor faţă de slăbiciunile propriilor lor concepții nu este, cred eu, pur şi simplu o chestiune de onestitate şi integritate filozofică, deşi este aşa ceva, sau, cel puțin, devine aşa ceva atunci când este conștientizată. Reticența se leagă de țelurile pe care le au filozofii în formularea concepțiilor lor. De ce țin cu tot dinadinsul să forțeze totul să intre într-un cadru fixat ? De ce nu un alt cadru sau, în chip mai radical, de ce să nu lăsăm lucrurile acolo unde sunt? La ce ne ajută să avem totul în interiorul unui cadru? De ce vrem ca lucrurile să se prezinte aşa? (De ce ne protejează aceasta?) Sper să nu pot să evit aceste întrebări profunde (şi înspăimântătoare) în opera mea viitoare.
Oricum, ceea ce mă determină să menționez aceste probleme aici nu este sentimentul că ele ar aparține mai degrabă acestei lucrări decît altor scrieri filozofice. Cred că ceea ce spun în această carte este corect. Acesta nu este felul meu de a da înapoi. Dimpotrivă, îmi propun să vă dau totul: îndoielile şi neliniștile, incertitudinile și opiniile, convingerile şi argumentele.
În acele puncte speciale din argumentele, pasajele, supozițiile mele şamd, unde simt o tensiune, încerc să comentez sau cel puțin să atrag atenția cititorului asupra a ceea ce mă face să nu mă simt bine. Este posibil ca încă de acum să dau glas unor temeri teoretice generale. Cartea aceasta nu prezintă o teorie precisă a fundamentelor morale ale drepturilor individului, nu conține o expunere precisă şi o justificare a unei teorii retributive a pedepsei ; sau o formulare precisă a principiilor teoriei tripartite a dreptăţii distributive pe care o prezintă. O mare parte din ceea ce spun se bizuie pe caracteristici generale sau folosește astfel de caracteristici pe care cred că le-ar avea aceste teorii, dacă ele ar fi elaborate. Aş vrea să scriu despre aceste teme în viitor. Dacă o voi face, nu mă îndoiesc de faptul că teoria care va rezulta va fi diferită de ceea ce mă aștept acum să fie ea şi asta ar cere unele modificări în suprastructura edificată aici. Ar fi nechibzuit să mă aștept că voi îndeplini aceste sarcini fundamentale într-un mod satisfăcător ; cum de altfel ar fi şi dacă nu aş spune nimic până nu le voi fi îndeplinit. Poate că această carte îi va stimula pe alții să vină cu contribuții proprii.
@ all
Încă nu am apucat să corectez complet vechea ortografie. O voi face treptat în măsura timpului pe care-l voi avea la dispoziție. Am publicat totuși articolul conținând Prefața la Anarhie, Stat și Utopie a lui Robert Nozick, sperând să nu vă deranjeze prea mult ortografia arhaică.
@ Ghiță Bizonu’
Dacă ai avut răbdarea (și disciplina mentală) să-l citești pe Nozick (cartea, nu doar prefața), ai constatat că el (pretinde că) demonstrează că NUMAI UN STAT MINIMAL POATE FI JUSTIFICAT LOGIC.
Păi, mai minimal decât un stat militarizat ce poate fi ? 😉
Poate doar Statul Global, care interzice totul !
Mostră :
Emmanuel Marcu · Manchester, United Kingdom
Corectitudinea politica a fost si ramane una dintre cele mai mari tampenii ale secolului XX care s-a intins ca o pata de ulei in secolul XXI.
Si nu le este de folos in nici un fel persoanelor cu handicap, de exemplu, ci este numai o arma folosita de politicieni si de grupurile de presiune (lobby) pentru a anula dreptul la gandire libera.
Eu, de exemplu, traiesc intr-un scaun cu rotile. Dupa toate definitiile sunt o persoana cu handicap. Si traiesc in Anglia. De dragul corectitudinii politice (vezi Doamne, sa nu ma simt ofensat) termenul „handicapat” a devenit „persoana cu handicap”, apoi „persoana cu nevoi speciale”, „persoana cu disabilitati” si „disabilitat” (disabled). Mai nou, in numele corectitudinii politice, a aparut un nou termen: „person with different abilities” deci persoana cu abilitati diferite. Abia acum e ofensator. E ca si cum as spune ca abilitatea mea speciala e aceea de a folosi un tub de oxigen ca sa pot respira, nu ca plamanii mei au nevoie de ajutor ca sa functioneze.
In numele corectitudinii politice Clasificatia Internationala a Maladiilor a trebuit schimbata, iar diagnosticele ca Ologofrenia, Imbecilitatea, Dementa Senila, Bestialitate, au disparut, au fost interzise. Nu mai ai voie sa folosesti termeni ca „facies mongolod, sau negroid”, ca sa nu se simta cineva ofensat.
Numai in medicina, acolo unde stapanesc terenul, s-au petrecut mii si mii de abuzuri in numele corectitudinii politice. Nu mai am voie sa imi intreb pacientul care vine cu sangerari rectale daca e gay. Nu mai am voie sa ii spun pacientului care vine cu acnee ca sapunul si apa rezolva cel putin jumatate din problema. Nu am voie sa scriu intr-o fisa medicala ca un pacient e negru, nu am voie sa scriu ca e „de culoare”, nu am voie sa scriu ca e „afro”. Pentru ca nu e corect politic. Desi exista totusi patologie specifica diferitelor rase umane, oricat s-ar da peste cap militantii corectitudinii politice sa le nege.
Corectitudinea politica face parte din categoria aia de gaselnite ale unor birocrati platiti gras ca sa inventeze imbecilitati.
@ Radu Humor
Stat militarizat = stat minimal!? Asta mostra de humor negru. Tu înțelegi sensul? Mic-mare, sus-jos, bun-rău, înainte-înapoi.
Îmi amintești de tipul care mergând pe autostradă se miră de numărul „nebunilor” care merg pe contrasens.
Porthos
N-ai înţeles nimic din fraza mea !
Mi-e ruşine să ţi-o „traduc” pentru a nu observa şi alţii precaritatea ta, cauzată de acest nâtâng impuls de contrazicere în ce mă priveşte . Doar pentru că-ţi displac convingerile mele !
Faptul că recurgi la o moderare nesimţită dovedeşte teama de a nu fi depăşit de subiectele pe care le aduc în discuţie, tu preferând să baţi apa-n piua globalistă, mai nou apucându-te de studiul unor lucrări care nu ajută nici cît celebra frecţie la piciorul de lemn !
Eşti caraghios de-abinelea, în încercarea ta de a fi chiar mai catolic decât ..papa !
Sper ca măcar de data asta să pricepi cine-i Papa ! 😉
P.S.
@ Radu Humor
Te-am lăsat în moderare pentru măgăria legată de postările destinate Hanului, urmată de măgăria inutilă la adresa mea. Dacă înveți să te porți civilizat, te scot din moderare. Trec deocamdată peste „moderarea nesimțită”, dar dacă se repetă te trec direct la spam. Ești obositor…
Legat de „traducere”, te rog nu te rușina și încearcă să explici cum e cu statul militarizat și statul minimal.
Statul este strans legat de un teritoriu si de o populatie.
Un concept daca nu-l aplici sau nu te intereseaza daca se aplica,devine
Utopie.
Și credeți că ceea ce spune Nozick este inaplicabil? Mie mi se pare că dimpotrivă, gradul de generalizare al ideilor lui Nozick este mai ridicat, aplicarea la un anume teritoriu si populație neschimbând cu nimic esența ideilor.
Ați apucat să citiți cartea?
Nu am terminat-o.
DeaCul meu
eu nu am zis ca as fi tot soiul de ….ist ci dopar ca nu pot fi libertarian (anarhist pri nihilist) Poate daca am mai avea 18 – 20 de nai si mi s[ar promite gagici cat cuprinde, pileala cat [pt gaga in mine si nu mai stiu ce so satosfacerera curioasei mele pasiuni ptr arme .. POATE.
Onsa intre timop am invata ca oamenii au nevoie de ORDINE, DISCIPLINA. IERARHIE ( si gratie tehnologiei modernre am falat cat de mult am decazut fizic fata de acu 10 ani. Intr-o disputa de bloc – vocera aia apopaoe placutal c9vilizata , chiar potolitta nu era a mea!!! A mea aia de acu 10 ani cand atunci cand zicema „IOMEDFIAT” = adica fac imediat – parea ca dau oprdin sefului meu … nu era ma ea aluia care acum 40 de ani care cand zicream „te iubesc” sunaa suna preumc urletu unui cazac beat )]
Scuze stata minimal este statul lu Monduialu si a lu Mircea Vaxccsescu
@ Ghiță Bizonu’
Să nu te superi pe mine, dar și tu înțelegi ideile astea cam ca Radu Humor.
Măcar Prefața (articolul de față) daca o citeai ai fi văzut că EXACT asta susține și Nozick (concluzia 1):
Statul lui Bercea Mondialu și Mircea Băsescu este exact OPUSUL. E un stat aproape totalitar, represiv, polițienesc, în care Aparatul de Represiune îi protejează pe ticăloși.
Ar fi trebuit să reacționăm de la primele simptome, în 2005, la „răpirea” jurnaliștilor și la schimbarea definiției terorismului prin decizie CSAT.
Nu am mai zis că cei ce cred în lupta anticorupție dusă de Codruța, Stanciu & SRFriends sunt de o naivitate vecină cu neghiobia.
Arestările „preventive” în cazurile oamenilor din sistem (Udrea, Mircea Băsescu, șamd) au fost praf în ochii publicului. Au ieșit mai curați și mai uscați decât atunci când au intrat la pușcărie.
Bine ați venit în „1984” (și aia tot o „utopie”) dragi și stimați tovarhăși și pretini! Deși aș zice că pe atunci Securitatea se purta mai cu mănuși. Nu de alta dar exista Radio Europa Liberă, iar vestul era cu ochii pe noi.
Acum, de când suntem camarazi cu CIA și MI6, Sistemul e liber să-i pună cu botul pe labe pe cei ce latră la el. Importantă e „cooperararea”. Mai lipsește vreun Pacepa, care să aleagă libertatea și să denunțe Sistemul.
Da, DAR intr-o zi vine unu si arunca deseuri radioactive in parc.
Si atunci oamenii se indigneaza si statul face o lege ca e obl sa le ingropi la minim etc cu etc, etc
In alta zi unul da foc padurii.
Si publicul se indigneaza si statul face o lege.
etc etc etc
…………………..
…si ajungem exact ca astazi.
Uite, io am fost intr-o situatie in care un grup de oameni se gospodarea impreuna dar independent.
Si am pornit happy and free si am sfarsit cu o gramada de reguli, exact din cauza nesimtirii unora care faceau nefacute. Ca daca nu e nici o lege atunci e permis sa fac orice. Cu cat sunt mai multi nesimtiti, cu atat e nevoie de mai multe reguli.
DACA ar exista o sursa de buna crestere si toti s-ar plasa voluntar inauntrul modelului, atunci se poate si fara atatea legi. dar trebuie sa ai o sursa, gen morala sau religie, sau altceva.
@ mac gregor
Excelent! Regulile comunității nu înseamnă LEGI ale Statului. Exact asta este soluția corectă. Și ai punctat din nou foarte corect când zici că numărul de reguli necesare e invers proporțional cu nivelul de bună creștere.
Și Nozick atinge și problema constrângerilor și țelurilor morale în carte (pagina 69). Dar mult mai interesantă și mai aproape de speța prezentată de tine este discuția referitoare la compensație și prohibire (pagina 100).
@ mac gregor
Aici e problema. „Indignarea” publicului care generează reglementări cvasi inutile. Pentru că reglementarea nu te protejează automat de deșeuri radioactive și de dat foc la pădure.
Problema este eficiența justiției. Dacă cei afectați i-ar da în judecată pentru pagube pe cei cu deșeurile radioactive sau cu incendierea pădurii, problema s-ar rezolva și fără reglementare.
Indignarea publicului generează reacții populiste și în general inutile) și uite așa ajungem la să discutăm de emoții în loc să discutăm rațional.
DraCii mei
Iar ne intoarcem la „baza”.
Adica ce era inainte oul sau gaina? Societatea sau Statul ?!
Esisat Stat in afara Societatii?
Putem enumera comunitati care nu numai ca nu au dezvoltat un Stat al lor – eschimosi, indenii din Infernul Verde al Amazonului, triburile de aborigeni (in masura incare sunt triburi! Adica au ajuns in stadiul de ) din Australia sau alea ale populatilee boshimane care nici macar Societati nu sunt (comprativ cu astia hitentotii sunt chiar „civilizati”).
Sunt comunitati care au ajuns Societati, adica au format organizatii preStatale- de exemplu triburile din Noua Guineee (caz tragic in care lipsa resurselor .. ne arata limitele naturale ale Societatilor) care au ajuns pana la „rafinamentul” civilizational al satului de .. agicrultori (desi sunt celebri ptr canibalism). Sau Societati precum cea irocheza (cele 7 „natiuni”) sau hoardele asiatice (gamilii unite ingimte unute in triburi care formeaza cat de cat o uniune de triburi)
In fine, Societatile se succes devin State. Unele mia marate precum Atena lu Pericle, altele adevarate imperii . Cu observtia ca in cazul unora nu este prea clara distionctia intre cucerire si alipire (Chin I ul a fost o bestie cu o viziune. Peste ceva timp .. urmasii sai slabind s-a dus dracului Imperiul lui Chin I ul. Viziunea insa a ramas si azi cei care s-ua rasculat impotriva puterii sale se uatinumesc cu numele bestiei :CHINEZI. Nu ca il iubeau insa vizunea sa „toti uniti sub cer” nu era chiar de lepadat…. oferea unele avantaje …. si in unele zone de mai la Sud (Vietnam) modelul este preluta cu unele originalitai :puterea imparatului se opreste la poarta satului si satul isi indeplineste datoriile cu minim de implicare centrala (si iar repet in zone din astea .. societatea are de mii de ani regelemntat si tainul functionarului central. Nu poti sa il refuzi caci vei fi banuit ca vrei sa il maresti.. orice marire risca sa duca la „complicatii” extreme)
Deci ca sa zic asa pe masura ce comunitatea debvine Societate , Societatea Stata creste complicatia …
De la „faci ca asa zic eu sau altfel o iei in bot” (pumnu, calcaiul, piatra) la „nu este permis sa iei capra vecinului, nici a celui din satul alaturat ci doar a ce.or care nu fac parte din Societatea noastra” la LEGE care se vrea impersonala: „in timp de pace nu poti sa iei nici o capra fara voia proprietarului. In timp de razboi poti numa daca esti in armata si capra iti revine la impartirea prazii.Daca nu faci parte din armata se cheama ca furi pe rege”
Caci asta este LEGEA : insulta , furtul, incestul, violul, omorul devin acte „contra Regelui” adica a Statului. Inainte de Stat trebuia sa iti faci singur dreptate – v vendetta sau faida – insa bone Regele (Stayaul) si zice ca El este atacatul si deci El va razbuna dereglarea societatii … i Societatea asscepta fiindca este mai ieftin sa accepti judectata regelui decat 200 de ani de faida (obicei curios din Scotia … razboi intre familii extinse. Crutzai un copil – adica nu il omoarai la invalmseala – ei bine copilul era „al tau”. Copilul tau vitreg pe care trebuia sa il cresti … curios el te percepea ca pe un tata vitreg dar benevol si in mod normal iti era fidel. Fidel findca asta asteota societatea de la el!!!)
SI pe masura ce Societatea se complica .. Stataul se vede nevoit sa dea legi noi si sa isi bage nasul in diverse rahatrui
De ex inepoca lui Augustus (pana pe la Nero) catvea insulae s-au prabusit … La un momnet dat Impartau sucariot de strazi blocate si riscuri de incendiu a intrebat „De ce ba?” si consuctorii i-au zis : „Luminate imparate 7 kile jeg in spate, la o inaltime epste 20 metri garantam ca orice comstrictie se prabuseste. Cu cat este mai inalta cu atat mai iute!!!” Asa ca Imparatu a zis „LEGE” Nici o cladire nu poate fi mai inalta de 20 metri!!!” Nu stou care era pedeapsa dar fiti siguri ca era … Sau tit cam prin timpul ala – Roma se aglomerase cam mult s i majoritatea strazilor era de 1-1,5 latime. Era p inghesuiala indescriptibila si arprobizionarea diverselor maganime problematica. Por daca se ramanea fara poaine si vin prin Subura riscai s aia o problema de stat ceva mai urgenta decat a nspea invazia a lu Cotyso (un magar de prin Oltenia care fcea shoping in Tracia platind cu sabia) Asa ca Impatratul a HOTARAT : „In Roma, aprovizionarea maghiznleor se afce NOAPTEA intre orele” Extrem de modern nu?
Ins a venit jegul germanic, s-a dus dracului Roma antica si pana pe la 1800 (Londra) nici Dracu nu a avut nevoie de autoritati in domeniul constructiilor, apeductelor, canalelor (v Cloaca Maxima) si reglementarea transporturilor (insa reglenatu grosimea batului cu care putei sa iti bati neasta – nu mai gros decat destu gros apud Elisabeta rex)
Ei si apoi pe la 1800 au inceput .. problemele. Si asa s0a ajuns oar la construtcictii cu inatime autiorizata (mai mare .. ca den era si cazul ca in 1400 de ani tehnologia sa se imbunateasca) .. sa rtelementeze circultaia/ A da. Trenurile si caile ferate erau particulare. Dupa ce au fots vreo 3 accidente articulare care au socat publicu (trenuri care s-au ciocnit, multi morti, mutilati, ranitai, incendiu ) Parlamentu englez (in care si conservatorii erau liberali!) a zis „ma nepurceilor stati asa! De acu inaonte se vor lua niste masuri ca sa poa circula in siguranta ” (unii dni parlamentari „decoperisera” ca trenu era util. ALtii poa se gandeau ca „unii” vor trage la rapsundere pe careva .. cu revolveru ! Nu nu pe mecanicu de locmotiva – ala era deja mort!) SI uite asa Statu Liberal s-a trezit cu nasu bagat sub coada transportului feroviar fiindca Societatea coanei Victoria rex zicea „All rights initativa privata da sa nu ne omoare!!” So notel mai tarliu au trenuit sa se bage si in orase (Cica la Paris in 1880 mureau pe strada tot atatia pietoni ca si in 1960!)
Adica voi s azic ca nu atat Statu isi bnaga nasu in tit rahatu’ ci coana Societate. De exmplu in SUA daca incerci sa agati o fufeza „iubi nu vrei 1000 $$ lei?” te poti trezi bagat in puscarie ptr „solocitation”. Mai de curand si in Suedia ptr aceasi cestie poti intra in parnaie (ca sa paorvizonezi cu buci proapstete comunitatea alternativa locala). Ma oprg prtsotutia este inteezisa in majoritatea tarilor „civilizate” ins avedeti voi sunt cateva in care este pedepsit si clientul – sau cazul suedez mai ales clientul…
Nu nu este viorba despre Stat ci despre Societate!!!
Care draga de coana Societate pana la nu mai stiu ce data (depinde de la Stat al Stat) a admis duelul , dar si clavia, dar dupa … NU! are este diferenta intre Statul care la 1600 ad itea duelul si sclavia iar la 1860 le intericea pe amandoua sub amanetareaa streangului? Nici una!!!
Ins aeste o mare diferenta intre societatati…
Ei uite asta nu cred ca o zice Nozick ala . Ca nu o zic nici latii ..unt doar contra „Statului/” fara s apriceapa ca Statul este Societatea..
A da. Sa va povestesc un film. Viata si epoca judecatorului Roy Bean- 1972 , regia John Huston cu Paul Newman in rol principal plus Jacqueline Bisset, Ava Gardner si Victoria Principal. Roy Bean este un om care este cautat de pentru faradelegi. Acest lucru nu pare sa-l eclipseze, chiar amuzandu-l, motiv pentru care isi deseneaza mustati pe pozele lui, afisate , pe care scrie „Wanted”. El ajunge in micutul orasel Vinegaroon din Vestul Texasului unde poposeste la un bar si isi anunta prezenta. In cateva clipe, este capturat, jefuit, batut si legat, apoi pus pe spatele unui cal si trimis sa moara in pustiurile din apropiere. Aproape mort, el este salvat de tanara si frumoasa mexicana Maria Elena. Dupa ce isi revine, Roy Bean se reintoarce in oras si face „curat” in bar, omorand pe toti cei de acolo si se auto-proclama singurul om al legii, judecator, al orasului pe care-l denumeste Langtry, dupa numele legendarei actrite Lily Langtry. El incepe sa se ocupe de anumite lucruri…nelegale, societatea prosperand , dar apar problemele. ?
Nui chiar asa.. Se itoarce ucide pe banditii aia, isi recuoperaza banii furati (si el ii obtinuse prin jefuirea unei banci!) , par mexicvanii din zona, omu vrea sa le imparta armele banditilor ucisi (ca sa se poata apara) ins aeste refuzata „Tu Jefe. Tu impuscat pe aia acum tu Jefe aici. Noi nu areme, noi u luoptam pe noi nu ne ompara,. tui arma tu Jefe pana te omoara!!” Bautaura este, Maria Elena frumisica si tanara, muzica este, hakleala vione (el JEFE) ranabe. Omoara pe vreo 2 care doreau zona.. El se procalma judecatir si unica lege la brst de Rio Pecos … si apoi da apar problemele. Colonisti. Dinati din aia fara probleme – cowboy singuri,curve, fermieri simguri sau cu neste „discrete/” care au grija de casa. INsa apoi apar omanei „cumsecade” cu neste „virtuase”, un predicatir, apoi un avocat si afla ca nu poate spanzjura un om doar fiindca ala l-a enervat. Nu mai stiu cum placa .. (vazut filmu cca 30 de ai in urma), orasul creste, avocatu veros devine sef si mai bandit decta jefuitorul de banci Roy Bean …. Ce mau cam asa fu istoria – de la simplu (carciuma plus cateva ferme cu mexicani la oras propser ), cu legi , cu avocati , cu Stat.
Umreaza partea de fictiune pura – batranul Roy Bean revine sa faca ordine in orasul „sau”, 2 cene bunicele – aspetapta sa vian adversarii joaca pocher .. pe cartuse! Cena buna dar „comuna” ies afara unu zviara cine drcu esti tu si aruinca o facile si Rpy prinde fclia si rwaspunde „Y am Justice” si cant termionma de zis „justice” ala are o gaura in frunte … Btaie mare. Roy intra calare in hotelul in flacari, impusca pe ticalos (avocatu) si cladirea in flacari se prabuseste in timp ce stiga „pentru Texas si Lily Langtry”., Dupa cativa ani o batrana domana va vizita muzeul: Lili Langtry.
nu este vorba despre Stat ci despre societate Intr-o societate cu mai putin Stat (adica mai simpla) Nozic, Miieses, GM Tamas, Losordo, intreaga gasca frankfurteza erau cel mult ajutori de camatari sau maturau prin carciumi
(Elisabeta , Victoria rex adica regi. Ca desi erau femei [sunt unele dubii despre Betty ca era 100% sau era doar 50% sau 70%] ei , aopdon ele erau suverani deplini. Asa ca Betyy semna rex ca regina era doar nevasta de rex. Situatiie confuza revedevenita la ordinea zilei in Franta unde o doamna colonel (acasa , la restaurant, la biserica) era in armata „domnul general”. Desi domnul colonel zicea ca nu ii pasa cred ca totusi era fericot ca era in retragerea – oricum ar fi fots ceva cam ANSURD ca sotul sa zice nevestei sale „Domnule general” … si asta ptr ca doamna general este sotia unui general. Deci repet – in Franta daca gradul apartine femeii … ea este „Domnul Gradul” si destui de abia asteapta o discutie sot – sotie „Domnule..” „Da domnule!”.
A ptr cazul in care pieca pe aici unu mai „intelectual” – sotul unei regine (adica daca femeia este suveran) se numeste „print consort” asa ca sa se stie – si s stie si el!- ca in Platul ala gaina este obligata sa cante cucoseste. A da.. „egii catolici” Isabela si Ferdinand – erau mabii regi . Ea era rege in Castilia si regina in Aragon … el era rege in Argaon si print consort in Castilia asa ca semnau amandoi ca regi ca nici un supus sa nu poa zice „Bine da aici semnatura lui X nu este valabila”)
@ Ghiță Bizonu’
Simpatică dizertație! Firește că Statul apare DUPĂ societate. E doar un mod de organizare a societății. Nu neapărat bun, însă conform demonstrației lui Nozick (pe care sunt convins că nu te-ai obosit să-l citești, deși îl critici) absolut necesar.
Simplu spus este un rău necesar. Ceea ce este important este să-l păstrăm la minimul necesar, iar partea ASTA nu ne-a ieșit prea bine.
@ intrusul
Comentariul dumneavoastră de mai jos m-a făcut să mă gândesc la aplicarea ideilor lui Nozick la relațiile dintre state.
Am găsit idei interesante privitoare la această problemă în cartea lui Einstein (anii ’40-’50), „Eseuri despre umanism” și în cartea lui Kissinger (1994), „Diplomația”.
Mă refer la necesitatea MONOPOLULUI FORȚEI și la decizia (voluntară) de a ceda din drepturile INDIVIDUALE în cazul indivizilor și din drepturile NAȚIONALE în cazul statelor pentru a constitui o entitate viabilă. Stat (de preferință minimal) în cazul indivizilor și Uniune Statală în cazul statelor.
Kissinger în Diplomația (1994) – pagina 16:
Nu m-am gândit niciodată că odată cu dispariția URSS-ului ca monopol al răului (din punct de vedere al îngrădirii libertății), Statele Unite se vor transforma, în primul rând din punct de vedere al percepției și apoi ca mod de acțiune, din „far călăuzitor” în „cruciat”. Ambele expresii îi aparțin lui Kissinger și le folosește pentru a ilustra cele două școli de gândire din domeniul relațiilor externe. Aș zice eu: Comisia Trilaterală și neoconii cu al lor „War on Terror”.
PS: Jedi Knights și Sith Lords – că tot mă uit la Star Wars.
Stat minimal se poate realiza Numai cu indivizi(cat mai multi)foarte educati
sau foarte docili-limitati cam cum sunt elvetienii.
Zicea un elvetian ca reteta fericirii este respectarea legii.
In statul minimal exista „dictatura” legii.
Educatia sanatoasa porneste de la individ(persoana) spre comunitate.iar
individului trebuie sa i se dea niste repere morale.
Reperele morale sunt indispensabile si individul(persoana)trebuie
sa le primeasca de la cea mai frageda varsta.
Se poate ajunge la un conflict(incompatibilitate)intre statul minimal si
libertatea individului daca acesta nu este suficient educat.
Statul minimal are putine legi,dar aceste legi pot fi foarte dure
(stricte).
Statul minimal poate fi functional numai daca exista o Societate Civila
foarte puternica.
Tinand seama de complexitatea societatii umane cred ca este foarte
greu de realizat Statul minimal.
si in plus cred ca exista o lege nestiuta inca, gen „TREBUIE CA TOTI SA AIBA UN VENIT + MANDRIE > x”. A se vedea ca pe alocuri e posibila vanzarea fara sa fie prezent fizic un vanzator – fiecare isi ia singur si lasa banii. Sunt inclusiv cateva sate in Romania.
@ mac gregor
„TREBUIE CA TOTI SA AIBA UN VENIT + MANDRIE > x” – mă îndoiesc de necesitatea unei astfel de „legi”. Pot înțelege în schimb utilitatea unui astfel de SCOP, deși urmărirea lui duce de obicei (sau mai corect spus – ar putea duce) la distorsiuni sociale oribile, așa cum deja au dovedit-o orânduirile comuniste.
Rezultă societăți egalitariste, în care toată lumea moare de foame și care sunt conduse de o clică aflată deasupra celorlalți și căreia nu i se aplică legile obișnuite.
Prețul țintirii EGALITĂȚII este de obicei distrugerea „din greșeală”, ca victimă colaterală, a LIBERTĂȚII.
Confunzi. Locurile astea unde lumea lasa banii singuri pe tejghea, sau postasul pune pensia in cutia postala deschisa, nu au nimic de-a face cu comunismul.
Dar in zona
– toti au venituri
– toti muncesc
– se cunosc intre ei
– au mandria de dreapta – „eu muncesc”, „eu nu fur”, „eu traiesc corect”
@ mac gregor
Care din noi „confundă”? E logică elementară. Tu confunzi direcția lui „implică” și/sau „echivalența” logică și/sau definiția „legii”.
De unde echivalența sau măcar deducția logică dintre Legea Mac Gregor („TREBUIE CA TOTI SA AIBA UN VENIT + MANDRIE > x”) și corectitudine („vânzarea fără vânzător”)?
Să o numim Conjectura Mac Gregor. Am înțeles ceea ce ai vrut să zici într-un mod nu tocmai precis din punct de vedere logic. Dacă îmi permiți aș reformula Conjectura Mac Gregor astfel:
„Dacă oamenii ar avea un venit „suficient” (de definit „suficient” pentru ce) și ar avea un nivel moral „ridicat” (mândria, presupusă a fi de „dreapta” de a trăi „corect”), atunci s-ar putea întâmpla vânzarea fără vânzător.”
E aproape kantian exemplul. Și să știi că nu râd de tine. Kant a dat un astfel de exemplu (motivația unui vânzător pentru a nu înșela) pentru a exemplifica ce înseamnă „moral”.
@ mac gregor
Citind mai cu atenție ce ai zis prima dată, mi-am dat seama că într-adevăr te-am înțeles greșit. M-a indus în eroare ideea de „Lege”.
40 de ani in urma lazile cu lapte si iaurt se descarcau nopatea , [pe la 2 langa m,agazin. Unii nu mai stepati pana la 5:30 di de la 5 isi luau iaurtu su liaptele. Sticla goala pusa in locul sticlie pline, borbanu giool la borcanu gol si banio intr-o sticla.
De 2 ori nopatea am lauta un borcan de iaurt mare (cam adsail sa manaci cu destele si alea murdare da daca se gaita sobol;anu pre atare ..) si am pus banii …
Da pe bremea aia era inaknt5e de mizeria anilor 80 plus eram multi da multi prosti nu jmecheri ca acum
@Ghita
a existat cica faza si in Germania, mai demult, cu ceva aparate din astea de distribuire, care erau la liber. S-a dus pe apa sambetei la primul val de imigranti, care erau din Italia 🙂
@ intrusul
Elvețienii sunt „docili-limitați”? De ce vi se par așa?
„Se poate ajunge la un conflict (incompatibilitate) intre statul minimal si
libertatea individului daca acesta nu este suficient educat.” – cred că e o neînțelegere legată de definiția „libertății”. Poate dacă ați detalia speța la care v-ați gândit…
Sa nu se puna semnul de „egalitate”intre omul instruit si omul educat.
Eu cred ca o persoana foarte pregatita in domeniul antrpologiei
si al psihologiei l-ar pune in mare incurcatura pe autorul cartii.
Antrpologii ,lingvistii,…,nu au descifrat taina neamurilor si limbilor,desi
sunt tone de lucrari in aceste domenii.
@ intrusul
La modul general orice este posibil. Nozick e filozof specializat în logică și teoria cunoașterii, iar enunțurile sale logice sunt greu de demolat.
Să nu uităm că vorbim de o carte publicată în 1974 (deci acum 41 de ani) și foarte cunoscută, aș spune chiar o carte de referință pentru filozofia politică, deci cei ce au încercat să atace fundamentul LOGIC al cărții au fost destui. Pare-se că fără prea mare succes.
Aici e o problema interdisciplinaritatii,el pune problema pe un
domeniu ingust,ca la restrictia unei functii la un subdomeniu.
Altfel spus foloseste variabile putzine.
@ intrusul
Cartea se adresează domeniului filozofiei și teoriei politice, un domeniu destul de larg. Ar trebui lărgit și mai mult? Vă gândiți la ceva anume?
Ma gandesc la psiho-sociologie cel putin.
@ Radu Humor
Rămăsese ca-mi explici cum e cu stat militarizat = stat minimal.
Simplificând :
Dacă dai nu ştiu cîte legi şi începi a zice :
E interzis, asta, asta şi asta; În schimb e permis, asta, asta şi asta, se cheamă că-i un stat maxima!
Cu cît mai multe din „astea”, cu atât mai multe instituţii ales statului şi implicit slujbaşi ce veghează la respectarea lor .
Într-un stat militarizat, care are la bază cu mult mai puţine instituţii (stat minimal, nu ?!), dar toate represive , poţi da şi un o singură lege :
N-aveţi nici un drept, ci doar obligaţii !
Cu ducerea la îndeplinire a acestor prevederi, ne ocupăm noi !
Puşcăriile, le ocupaţi voi !
P.S.
Îmi pare rău că n-ai simţul umorului !
Aşa se explică multe ! 😉
N-am simțul Humorului și e perfect adevărat că asta explică multe.
Parerile tale ma amuza la maxim! ma rog, cele mai multe dintre postari.
@ mac gregor
Scuze… Le-am aprobat pe fugă între întâlniri. Abia târziu am văzut măgăria Humorului.
Porthos, cred ca eu am exagerat, discutia trebuia sa se limiteze la lucrarea
pe care ai propus-o spre lecturare.
Doamne ferește! Cartea lui Nozick e doar punctul de plecare pentru o discuție pe tema variantelor de stat.
Imi pare cu regret ptr tine, Nasuck samd …
Insa daca Statul este fo functie a Societatii sau ma prg o creatie a unei Socie4tati dewstul de dezvoltate , atinci si Stataul Minimal are nevoie de o Societate minimala.
Adica ..daca ne intoarcem la carul cu boi si soseaua de dinainte de Macadam nu mai vaem nevoie de politie rutiera, legislatie rutiera plus norme antipoluarre plus nu stiu cati bagatori de seama si taioetaori de chitante….
Daca ne intoarcem la medicina lu’ secare purgare, clistirum donare, postea sainguniare, nu mai avem nevoie de intreaha birocratie de Stat care controleaza meedicamentele, le aproba, le retrage, controleaza practica medicala (mia tii minte Cartea de la San Michelle?) samd. Scapi si de mine in cateva luni (da s-ar putea s adai si tu coltu inainte de 60!)
Daca renumtam la aviatie … DACA .
Daca dam dracului si democratia scapam si de gramada asta de “filozifi” si “moralisti” cu ascendetze de schtel si ghetou (na ca dau in manile humoriene … ). O regalitate este numai buna .. daca este dublata si de o aristocratie care ii agtata de Naosuci de prima creaca atunci cand nu o arde pe rug pe Rand!!!
Dar si asa risti sa ai cam mult “Stat” de florile de mar si lapte de cuc. De ex in Romania anilor 80 din sec XIX era cam multa birocratie – trebuiau plasati aia saraciti de rudele lu Nasuck sa nu moara de foame, netotii, pretenarii si multi multi altii…Idem in timpu FanariHotzilor aparatu era artificiala marit ..
Oricum tine minte – statul atenian a lui Solon era mult mai putin minimal decat a lui Temugin (numele lui Gingins han) care a inceput minimal minimal pana intr-=oz I cadn analgabetu a aflat ce este scrisul .. si a hotarat sa aiba cancelarie !!!
@ Ghiță Bizonu’
„Insa daca Statul este o functie a Societatii sau ma rog o creatie a unei Societati destul de dezvoltate, atunci si Statul Minimal are nevoie de o Societate minimala” – de ce?
Raționament (aparent) de tipul A implică B (sau altfel spus, dacă A, atunci B)
A: „daca Statul este o functie a Societatii sau ma rog o creatie a unei Societati destul de dezvoltate”
B: „Statul Minimal are nevoie de o Societate minimala”
Însă nu spui de ce A implică B. Și nici măcar A nu este perfect corectă.
Hm … iar ma faci sa repet : o societate cu care cu boi nu avea nevoie de regulamente pribind sigurnata calatorilor. Insa 2 trenuri care se ciocnesc …
Niic macara A ./ Bine – ia zi tu ce stat au dezboltata indienii jivaros?!
Sau hai s aluam cazul SUA in sec XIX. Pe caosta vechile colonii englezesti. Destul de bine reglemnatate, forte de politie, judecatiri judecatiri, guvernatori, armata, marina militara, vamesi ….
Mia la vest – statul minima minimal .. adica aia stoau ca parca ar face parte din sa zicem Pensilvanya … asica daca doreau s aisi inregistreze proprietatea se ducea pana intr-u oras din Pensilvabya care le oferea acest „serviciu” . Ins ain rest ce faceau ii privea…
Si mia la vest – cativa fermieri care duceau o viata preacara .. si care dsei vorbeau despre dolari faceau trci (daca tii minte pirmele episoade din dr Quinn cadn de multepri era platita cu gaini!!! Ca bani de unde?
Si mia la vest Mariel Campii libertate totala! Cativa tyrapperi , vanatori si fugari. Ucideai ep cien dopreai , faceai ce doreai nu exista judecator, lege, stat si nici biserica…
Apoi pareau colonistii… Se facea un „teritoriu” care avea ambitai s adebona „stat”. Insa odata cu colonistii si societtea se complica ..

Azi .. asa ceva ar fi imposibil in SUA
Roy Bean holding court in 1900, trying a horse thief. Bean is in the center of the photograph, sitting on a barrel and holding open his law book. The thief is sitting on a horse underneath the „Ice Beer” sign, with his hands behind his back. si primii care ar propetsta ar fi Nasucii!!!
Nasuc ala (Nozick cam seamana a Nasuc pe ruseste) si titiprofii amerloci de tepa lui se bazeaza mai mult pe „deductii morale” si „hai sa ne inchipuim” si din cate stiu detesta „historismul” ….
Acu fara sa ma dau mare desteot … candva mi0-ma pus si eu unele intrebari. Insa carti din astea .. din fericire nu se gaseau. Cele care se gaseau (alea de tendinta marxista) ori erau evident depasite 9prea vechi) ori aveau unele „lacune” (de genul „hai sa ne prefacemca afara este cald si bine” – nuam ca azi este cam racoare, umed si inpurat!) asa ca mi-ma zis sa caut ceva „de baza” . Si ma inceput sa caut istorie (gaseam destul de putina insa gaseam ceva), sa citesc niste scrieri despre societaile vechi da vechi (protostatale) si ei da.. mituri si legende (daca vrei sa intelegi o societate .. cauta miturile si vechile ei legende).
Plus articole politice am citit mereu (si uneori mai „scapau” si ceva pe langa … )
Sa zic asa eu am ajuns la concluziile mele.
Si prntre ele sunt ca omul este un animal social .. si cadn devine mai putin animla si mai mult om formeza sa zicem Societate (notiune culturala d;aia pun majuscula) care este mai mult decat hoarda de maimute hominide.
La unmomnt dat Societtea se dezvolta, creste preea mult ca numar, suprfata, se stabilizeaza pe un teritoriul al ei , incepe sa aiba si alte reguli decat cele „naturale” (eu tare in pumn eu sef!) si poa ajunge la sitiatia de sat cu sef sau „btaranii staului” care conduc, hotarasc, samd .E deja parastatal sau prestatal cum vrei.
In fine daca se dezvoilta mai mult Societatea aia devine Stat. Si pe msura ce Societatea se diversifica , se dezvolta adica se complica se complica si Statul.
Daca Societatea decade (numeric, material) Statul ei se „simplifica” ppate pana la disparitia Statului . Na de o pilda – Angklia de azi. Erau in plina dezvoltare, ajunsesera la frome prestatale sau chiar statal incipiente cadn au fots cuceriti de romani. Societatea s-a doversificat rapid, sp0a complicat si a evenitprovincie romana in tioata regula (adica parte a Statului Roman cu toate „modenrismele” sale – apa curenta, minicpalitai,. fisc, justitie samd)
Roma a evacuat Britania , Britania a fots invadata de iuti, saxoni si dracu mai stie ce nespalati in stadiu tribal, prestatal si s-a dus dracului Statul.
Nesp[alatii aia nu stiu daca au inceput sa se spele insa s-au dezvolata ceva .. atat cat sa infinteze niste regate mititele cam multe. Adica niste State care comparate cu provincia romana erau State minimale. Ca si scoietaile lor erau „minimale” in comparatie cu Imperiul Roman (a carui icoana a insemnat CiVILIZATIA ptr mai bine de 1000 de ani! Sau spre un milneiu. Oricum engelzi au inceput sa se spele spre 1900)
Pricepesti? Numa o societate destul de dezvoltata poate sustine un Stat. Cu cat se dezvolta Societatea cu atat sunt mai multe mijloace ptr Stat.. si nu numai mijloace ci si noi cereri ptr noi servicii (reglementarea circulatiei de exemplu. Standarizarea unitatilor de masura. Starpierea cersetiriri. Invatamant obligatoriu)
Insa „libertarienii” iau de bune dezvoltarea de azi. Si pun prea multe conditii sociale – de ex „regula” non violentei. Hm … hm … deja „premizele” lor care stau la baza unei societati libertariene sunt mult prea „avansate” , absolut nenaturale (natural – imi place muierea ta.. ti-o iau daca sunt mai puternic decat tine! Daca sunt mai slab … fug, Ca la gorile lei samd. „Sa nu iei nevsta latuai” este o simpla vorba proasta daca nu exsita constrangere sociala. Si risca sa fei destul de putin pana cand Statul – adica Regeele, Cacicu – nu zice ” sa iei femeia altuia se cheama ca iti bati joc de mine care am ordonat „sa nu iei femeia altuia!!” si te trage in teapa asa ca sa se stie ca ordinele lui sunt LEGE. Chiar daca , si mia ales daca contravine legilor naturii)
Sa zic asa este ca si cand ai vrea sa duci viata „in slabatieice” da sa ai si telefon 4 G si electricitate si chibrituri si pusca semiautomata da in rest vreicica sa fii natural ca aia din musterian! Scuze da msuerian inseamna silex pe care il cioplesti singur si vanezi cu sulita cu silex in varf si nu ai harzie Zeva ukltra moale ca sa nu iti iriti hemorizii….
Adica sunt falsi. Intorcandu-ma la SUA si Far- West …. minumalu stat de care se bucura Cody cadn a ajuns cunoscut ca Buffalo Bill de se baza pe expnaiusnea Estului catre Vest. Si pe Winchester … Si „aia” intitdeauna se referau la ce stiua ei – civilizatia aia din care proveneau .. adica Satu si legile sale.
@Porthos
din contactul cu lumea bancara, exista ceva serios pe investitii? Ca iote ce curba de moartea pasiunii face Raiffeisen Plus din primavara, si pare ceva generalizat.
http://www.finzoom.ro/fonduri/investitii/detalii?s=AaX63M779ItS5IAalVBWbE-hlF(UFv-A6FuIRuzMr)_Hi-S2EcGdBXEKjOOmdiJix0g8)Eyx52JIpaPL)dvTy51PT!0E5N0nV6ojeJrQr68ccYk&t=6
@ mac gregor
Este exces de bani în piață. Care nu curg.
Observ că băncile românești cu capital grecesc oferă dobânzi DUBLE la depozite. Îmi amintesc cumva de Columna Bank care oferea 8% când nimeni nu oferea mai mult de 4%.
Revenind la ce m-ai întrebat tu, exisă și investiții cu randamente mai bune, dar cu riscuri mai mari. Ești client de private banking la Raiffeisen Bank?
Îmi permiți să observ că investițiile în Raiffeisen Plus se fac fără ca investitorul să poată măsura riscul? Astfel spus, sunt „derivate” ce pot deveni toxice fără ca investitorul să-și dea seama.
Eu prefer depozitele la termen sau obligațiunile entităților AAA când nu am chef de risc sau acțiuni ale unor companii cunoscute când vreau să risc.
ar fi prima mea incercare. Varianta in care trebuie sa fiu si cu dansa-ntr-ansa, si cu sufletul in rai. si cu profit, si safe.
Nu exista asa ceva. 🙂
Oricum, dat fiind excesul de bani din piața e mai bine sa te împrumuți in perioade din astea.
atunci fondurile monetare ies din discutie.
@ Radu Humor
Nu ziceai că ești în grevă? Faci grevă japoneză?
Bună dimineața tuturor! Sunteți superstițioși? Astăzi este marți 13. Și a început pelerinajul la Iași la moaștele sfintei Paraschieva. Mă apucă deprimarea când văd mulțimea de oameni adunați să se roage la moaște.
„Sfântul îl poartă pe Hristos în el, cu puterea nebiruită a iubirii Sale pentru mântuirea oamenilor. Sfântul reprezintă firea umană curățită de zgura subumanului sau inumanului. Este îndreptarea umanului desfigurat de animalitate; el reprezintă firea omenească a cărei transparență restaurată lasă să se străvadă modelul de bunătate nemărginită, de putere și sensibilitate infinită, care este Dumnezeul întrupat. El este chipul restabilit al Absolutului viu și personal devenit om, un pisc al unei înălțimi amețitoare, dar și al unei apropieri extrem de familiare prin umanitatea sa desăvârșită în Dumnezeu. Este persoana angajată într-un dialog pe deplin deschis și neîncetat cu Dumnezeu și cu oamenii. Este reflexul maxim al umanității lui Hristos.
Sfinții au ajuns la simplitatea pură pentru că au depășit în ei înșiși orice dualitate, orice duplicitate, spune Sfântul Maxim Mărturisitorul. Ei au depășit lupta dintre suflet și trup, dintre bunele intenții și faptele pe care le săvârșesc, dintre aparențele înșelătoare și gândurile ascunse, dintre ceea ce pretindem că suntem și ceea ce suntem de fapt. Ei s-au „simplificat”, pentru că s-au dăruit în întregime lui Dumnezeu. „
Porthos,eu cunosc cel putin 20 de persoane absolut normale si bine
instruite care privesc cu admiratie evenimentul de la Iasi.
Una din persoane isi va sustine teza de doctorat in Elvetia(nu in teologie).
@ intrusul
Scuze pentru răspunsul întârziat. Și eu cunosc una sau două EXCEPȚII, în rest (99%) din persoanele RAȚIONALE pe care le cunosc, consideră „evenimentul” de la Iași ca fiind o dovadă de primitivism.
Nici măcar nu cred că are de-a face cu credința. Recunosc că nu înțeleg modul în care ar putea raționa „pelerinii”. Ating „moaștele” și… Se întâmplă ceva? Îi ajută Sf. Parascheva?
Până azi nici nu știam cine este. Să nu vă supărați, dar poveștile legate de „minunile” făcute de moaște mi se par demne de evul mediu, nu de secolul XXI.
Nu neg că se mai pot întâmpla și vindecări neobișnuite, inclusiv datorită unei convingeri puternice în ceva. Dar de aici și până la poveștile de pe http://www.sfantaparascheva.com/ e cale lungă.
Călugărul matematician
Părintele Ieremia
În anul 2009, Annales de L’Institut Fourier publica o teză de doctorat în matematică având o notă de subsol stranie – „Autorul doreşte să mulţumească Sfintei Mânăstiri Putna pentru asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, în timpul cât acest articol a fost revizuit”.
Savanţii francezi se vor fi mirat de această aserţiune a autorului Ioan Berbec, un tânăr matematician român, cu studii doctorale la Berkeley. Ei nu aveau de unde să ştie că, la data la care apărea teza, el îmbrăţişase deja calea monahală, devenind părintele Ieremia. Drumul lui prin viaţă trece printre formule algebrice complicate, în care a întrezărit, paradoxal, frumuseţea existenţei dumnezeieşti.
„Matematica este extraordinar de frumoasă! Sunt adevărate minunăţii în ea, pe care nu le poţi explica. Am mai încercat să le povestesc şi altora din afară, dar nu prea ai cum. E ca şi cum ai fi explorator şi ai ajunge într-o ţară exotică unde ai vedea flori pe care nu le-ai mai întâlnit nicăieri pe pământ. Când te întorci înapoi de acolo, le povesteşti celor de acasă şi poţi să le transmiţi experienţele tale, însă doar în parte. Poate le desenezi acele flori, dar cum să le reproduci mireasma? Că să le înţelegi splendoarea, trebuie să mergi acolo, să le vezi cu ochii tăi şi să te minunezi de ele. Personal, în matematică am deschis nişte uşi şi am văzut o lume extraordinară. Am putut face asta pentru că am studiat la Berkeley, în Statele Unite, şi am avut contact cu avangarda matematicii mondiale, cu mari savanţi, care mi-au folosit mult. A fost un mare privilegiu pentru mine şi îi sunt recunoscător lui Dumnezeu pentru acest dar”.
Părintele Ieremia este înalt, are o barbă lungă, roşcată, şi privire adâncă. Zâmbeşte mereu. E bucuria călugărilor noştri, pe care lumea nedusă la mânăstiri îi crede îmbufnaţi şi trişti. De fapt, ei nu sunt aşa niciodată. Mai degrabă vii, sprinteni, deschişi la suflet. Şi, mulţi dintre ei, tobă de carte.
„Rugăciunea nu numai că reglează toate procesele din organismul uman, ea repară şi structura grav afectată a conştiinţei.”
Profesorul Slezin a făcut ceva de necrezut – a masurat puterea rugăciunii. El a înregistrat electroencefalogramele unor călugări în timp ce se rugau şi a captat un fenomen neobişnuit – „stingerea” completă a cortexului cerebral.
Această stare poate fi observată numai la bebeluşii de trei luni, atunci când se află lângă mamele lor, în siguranţă absolută. Pe masură ce persoana creşte, această senzaţie de siguranţă dispare, activitatea creierului creşte şi acest ritm al biocurenţilor cerebrali devine rar, numai în timpul somnului profund sau al rugăciunii, aşa după cum a dovedit omul de ştiinţă. Valeri Slezin a numit aceasta stare necunoscută „trezie uşoară, în rugăciune” şi a dovedit ca are o importanţă vitală pentru orice persoană.
Îmi cer scuze din nou, dar este prima oară când aud despre profesorul Slezin. Așa că am dat un search și am ales primul link pe care l-am găsit: „Despre falsa putere a rugaciunii”. Spre sfârșit se găsește și „mizeria” (cum îi spune autorul blogului) în original.
Un pic mai înainte este și un studiu REAL al unui profesor recunoscut. După cum zice și proprietarul blogului:
Aveți aici și studiul original, care spune cât se poate de clar: „Not only did prayer not help the patients, those that were told they were being prayed for experienced more complications”.
Probabil că nu erau creștini ortodocși.
Io nu sunt asa drastic fata de religie. „Sectantii” lui Vasile Ernu m-au convins ca exista aspecte faine in religie. Mai precis, exista elemente religioase utile si bune, perfect aplicabile si in prezent. Nu alea cu pupatul moastelor, care sunt elemente de superstitie. A nu se confunda. In Biserica Ortodoxa exista foarte putine elemente religioase, care sunt in minoritate fata de superstitii.
Io cred ca Romania are nevoie de o religie care sa aiba hainele si linia melodica de la ortodoxie si cultul muncii de la protestanti.
Manifestarea credinciosilor da impresia sau sugereaza ideea de
superstitie.
Gandeste-te ca foarte multe persoane sunt disperate si spera intr-un
miracol.
Invatatira Bisericii nu contine nici o superstitie.dar multi enoriasi
se manifesta sub influienta traditiei,obiceiurilor……
Referitor la miracol ca,consecinta a credintei,eu am convingerea ca
este posibil.
Nu, nu ma gandesc. Pentru ca povestea e veche, si mereu a fost asa. „Sfantul mir, sfanta sfestanie, apa sfintita, sfantul somoiog de busuioc”. Numa de sfanta munca si de sfanta cinste nu se aude nimic la BOR!
Si pe urma chiar si in situatii disperate, adoptarea unor atitudini religioase bune + sprijinul comunitatii respective, daca exista, face mai multe minuni decat sfanta Parascheva.
Sfantul mir nu-l impiedica pe om sa munceasca.
Da,Biserica(ca institutie)trebuie sa fie mai prezenta in viata de zi cu zi
a comunitatii.
Cultul sfintilor este justificat teologic si nu incurca cu nimic.
Incercati sa cititi episodul cu Marta si Maria !
hai s-o lasam asa. Oricum n-o sa vedem vreo transformare radicala cat timp traieste exagerat de fericitul.
Hai sa vedem la ortodocsi.
Adoptare de atitudini + comportamente din Biblie, nimic, ca e greu. Sa pupi moastele e mai usor. Superstitia e cheap.
Comunitate – nada, nula,fix pix. Sectantii lui Ernu petreceau 6 ore pe zi organizandu-se in comunitate – care ce nevoie are, cum poate castiga mai bine Y, ce meserie i s-ar potrivi lui X, petreceau timpul cu batranii sa nu se simta singuri, aveau retele in toate orasele din URSS. In Romania la slujba nimeni nu stie cine sta langa el.
@ Ghiță Bizonu’
Îți mai spun încă o dată. Nu ai citit ce zice Nozick, nu ai înțeles nici măcar superficial natura argumentelor, dar te încăpățânezi să-l critici.
Într-o bună măsură, ceea ce spui tu este exact ceea spune și el când demonstrează logic, NECESITATEA statului. Nu te mai bat la cap pentru că nu am cum să te conving.
Dragukl meu
candva am citit vrafuri de cartii de istorie . Nu din alea de chilotzareala – regina Elena a fugit cu Paris si a inceput razboiul Trieiei (ma rog am citit siIliada .. candvamai devreme ), >Am fots intrebat daca mai citesc si altceva si am zis la ce bun (mi s epare ca era moda cu Jurnalului de la Paltinis [care cred ca avea mia multi admiratori decta cetitori!]) Si latele – am explicat mai sus.
Acum cadn am propriile mele concluzii de ce sa , scuze , pierd timpul si sa ma enervez cu ce a scris Nozick?! Si altii?! Doar findca au etnia recomandata si cetatenia corecta?! Sau doar ca vorbeste despre „morala” atunci cand este vorba despre interese care platesc si viata buna a moralistilor de serviciu ?!
El zice morala. Eu zic Societate. Orice Societate are (se sprijina si pe) o Morala . El zice „Filozofie’ eu zic „justificarea Morala a intereselor practice” … fiimdca este curios cum Societtea adopta principiile Morale cele mai potruvite dezvoltarii ei si cum legile Statului percuteaza scurt la ordineile Societatii..
Sa luam de exemplu sclavia. Cand Jeffreson proclama dreptul la libertate si fericire … admitea sclavia si dreptul sau de a fi fericit marlindu-si sclavele… Adevarul nasol este ca in acel momebt Societatea capitalista , inca in faza incipienta , avea nevoie de sclavie…. si cei cu atitudini morlae antiscklavagiste erua cam prost priviti… Peste cateva decenii sclavia va fi interzisa (dinati de Anglia care dupa ce a castigat o suma imena din comertul cu sclavi a ajuns sa cheltuie destul urmarind sclavierele -adica corabiile care faceau comert cu sclavi) De ce ? pai intre timp sclavia devenise nu numai nenecesara Angliei ci si sucaritoare (cica la 1770 in Londra ar fi fots f multi sclavi negru.. iar armata lu Welingtin numara o treime de negri, Cump[aratai ca sclavi si „eliberati”: ca soldati supusi unei discipline extrem de dure si brutale). A nu se uita ca in razboiul de secesiune au fots state sclavagiste care au luptata de partea Nordului. Interese.. si pnana la urma au pus Legea in concordanta cu interesele si Morala a zis ca negrul nu trebuie s amai fie sclav . ceic ca cum zic eu Morlala e intotdeauna imorala si zice preum ala care o plateste. Ca orice curva !
Nausucii astia imi dau cu filozfeala… Intre timp eu am gasit late explicatii . Poate mai dure si mai cinice INSA care ma dispenseaza sa citesc ce crede Nozick ca a gandit Lant cand il citea pe Platon. In locul prosteliilor astiora consider mai interesanat sa citesc despre o doctrina militara ..care imi explica de ce se iau unele decizii paparent obscure filozofilor
Eu iti zic ca intotdeauna Morala dominanta va corespunde cu interesele dominante ale Societatii. Si asta se va trnapsune in Stat.
A .. ca daca pui mana pe Stat ca insutriment poti incerca sa (de((re)formrzi Societatea este drept …..
Dar de acu cadem in alte cestiuni prontre care si marea problema cum sa ii fraierim pe fraieri?! (si una dintre modalitati este s aplatesti cativa nasuci care sa explice fraierilor ca este bine sa ramana fraieri)
A da.
Nu ma dau geniu neintels insa eu nu zic ca Statul este necesar.
In definitiv majoritatea istoriei (chiar daca o comprimi de la ultima glaciuatiune incoa) omenurea s-a descrucat si fara Stat….
Azteciii au avut ui Stat insa comansii nu !!
Eu zic ca de la un anume noivel de dezvoltare a Societatii devine inivitabil Statul . Si ca Societaile care rateaza sa isi dezvolte unStata o iau in mana (de ex cazul zonei locuite de populatia vorbitoare de ce numim azi limba romana . Daca s[ar fi putut coagula un stata prin sec IX …. )
Eu zic ca statul nu este necesar. Se poa si renunta la el. „Simplificand” societatea. Ce dracu in Germania Statul apare numa dupa cucerirea franca !!!
Ba!!!
Chiar ca sunt sucarit.
Sucarit la modul general nu personal.
De vreo 2 saptamani am intrat intr-o faza de :cunoasutere mai intima” a blocului in care locuiesc (din 30 dec 2014)
Bloc de grasoniere – peste 250 .
Pur si simplu sunt SOCAT de numarul mare de familii cu copii care traeisc in grasoniere. Familii cu 1-2 copii .. si nu este virba doar despre un copil de abia intracat. Copii de 10, 12 ani … Copii de sexe diferite. Deci tata , mama, (28-40 ani) doi cipii(5-14 ani) uneori de sexe diferite care impart “armonios” o garsoniera de 16 mp suprafata camerei , o baie micuta mica mica si o bucatarie la fel de mica – cam 1,4 pe 2 (la dracu atat de mica ca ma renuntat sa mai fac salata de vinete sau musaca) plus un oilisor nu cine stie ce. Plus balcon lung de 4 metri si lat de cca 1 .
Porcepiti? In spatiul asta traiesc familii cu copii destui de marisori sau deja puberi ori adolescenti!
Nu , nu toti sunt”netrebnici”, “intretinuti”, “tigani puturosi”, pensionari bampiri car4 sug sangele tineretului . Sunt si cu calificari sa zicem medii, o avocata, unii cu facultate, oameni care muncesc in mirifucul Bucresti democrat capitala europeana!!!!
Si care multi considera o “realizare” ca au cumparat garsoniera asta!
A da Blocul este din 1965. “Cutiile de chibrituri comuniste” atat de injurate in anii 90 cand se promutea fraierilor marea cu sarea …
Intre timp politichia de margaritar a enterselor noastre …. Politice.. hai sa nu ma enervez si sa merg la executoru judecatotresc sa belesc vreo 3 restantieri (a da vine frigu… suntem taiati de la Radet pe motiv de datorii . MARI! )
P’a buna : Romania “democratica” a esuat mizerabil in vila lu Truica, a lu Hoara, palatul lu asflanangiu’ ala , cavoul lui Videanu samd plus platalele cu tirnulete ca imi vine sa citez din Ion Barbu
Pic lângă pic, smalţ negru, pe barba lui slei
Un sânge scurt, ca două mustăţi adăugite,
Vii, vecinici, din gingia prăselelor cumplite,
Albiră dinţii-n pulpă intraţi ca un inel.
Sfânt trup şi hrană sieşi, hagi rupea din el.
România „democratică” a eșuat din vina noastră. Noi i-am lăsat pe neica-nimeni ăștia să ne conducă.
Discutam ieri cu un fost coleg de facultate, dacă se mai poate face ceva. Haita flămândă a politicienilor trăiește într-un soi de simbioză cu Aparatul de Represiune. Noi și noi fomiști intră în politică doar pentru a fi arestați când ajung la bani.
Dacă cineva normal la cap și care a construit ceva corect în ultimii 20 de ani ar decide să intre în politică ar fi automat perceput ca un pericol pentru Sistem și ar fi faultat înainte să apuce să joace.
Generația ta a fost ocupată să supraviețuiască dispariției „întreprinderilor” de stat, iar generația mea a fost ocupată să facă bani, construind pe locul lăsat liber de mamuții socialismului.
Așa că au rămas Ponta, Ungureanu, Gorghiu, Șova, Udrea și alții ca ei să facă politică și smântânească taxele plătite de noi.
Și va urma o mizerie mai mare. Ne plângem noi de maimuțoii ăștia, dar după ei o să vedem în politică o faună și mai exotică: vedete playboy, cocalari cu lanț de aur la gât, „invitații” lui Capatos și vedetele de pe canapeaua lui Măruță.
Cum ar suna Adi Minune Preșeintele României? Sau Jean de la Craiova, liderul majorității la Senat?
Ocupata sa faca bani si sa se rupa de orice radacina, sa se inchine la tehnologie, sa vada morala ca pe un apendice de care se poate lipsi oricand. Se trezeste constiinta numai in fata catastrofelor, a bolii, a razboaielor si a mortii. (patetic !)
aceeasi chestie era discutata si de americani pe la 1900…
Adio Pax Americana – au și neoconservatorii dreptatea lor.
Si uite asa Primavara Araba se termina cu o Toamna (sau Iarna?) khomeninista! (de la Rudotel Khomeini ala care a „democratizat” Iarnul tiranului Ariamer)
LAs ca nu mi-e rusine nici cu neoconsii….
Insa sunt curis ce o sa zica filozfiii si moralisti din facultaile amerlocane?
Ca nu Nulanda si Kagan si alti „ganditori” is de vina (nici doboBocii care ii asculta!) ci ca trebuie intensificata predarea vorbariei Nasucilor ca sa poata deveni popoarele predictibile …
Indeea be baza find cum sa dezvamtam omaneii sa se comporte cf istorie, inistinctelor si la o adica cf legilor naturale – conservarea materiei, cestia cu oroarea de vid samd.
Oricum pot fi fericiti – nici persanii sub intelepta conducere a aytolahilor nu este adepata a Luminilor
Toata incrcatzeaua ata din Levant imi spune ca „cineva” acolo „SUS” unde se iau marile decizii s-a incurcat in prorpiile argumete uitand ca trebe sa tii minte baza Ce este militienii si ce vor ei. Adicva opri au uita ca este militieni oai au uitata ce vor ei … si s-au trezit ca vor „libertate” (si milita este contrara liberatatii!) ca vir „indivudualism/” si deci ca s adezvolte individul au oprit luminile se la semnaofare ai au data jos indicatoarele alea antipatice : parcarea interisam sens unic , fa la drepata … Acum in intersectia Levantului este ca la balamuc, masinile sunt blocate, soferii se bat intre ei si in cintinuare militenii de la circulatie discuta despe circulatia .. ideilor de la Platon la Rand!!!
scuze ca ma bag in seama, da’ parerea mea e ca Iranienii + Putin si-au propus cucerirea partii siite a Siriei si-o sa-i lase pe ISIS sa zburde in partea sunni.
Dupa aia or sa astepte ca ISIS sa mai faca niste atentate prin occident, ca sunnitii sa fie discreditati astfel total, N-or sa intre singuri in lupta contra ISIS, o sa astepte sprijinul si acceptul mondial. Si mi-e teama ca vor fi niste atentate atat de dure incat o sa il capete
@ mac gregor
Foarte bine că te bagi în seamă. De asta-i blogul. Nu știu ce să zic de planurile lui Putin și ale Iranului. E posibil să fie cum zici tu. Recunosc că nu am nici cea mai vagă idee de spre planurile lui Putin în Siria.
Am presupus că vrea să-l ajute pe Al Assad și să-i facă de râs pe americani.
Baga-te in zeama cat vrei .. Ce niaba de aia sunt blogurile …
Insa nu comta ca stii ce este in spatele actiunii rusesti.
Nu ca rusii ar fi ai naibii de complicati in gandire – nu sunt! Sumut extrem de previzibili daca accepti ca “azi” se mai poa gandi in termeni de “echilibrul putorilor” si “sfere de influenta”. Ci doar ptr ca iti lipsesc informatiile… (nu poti sa ai informatiile pe care “serviciile” ruse le aduna…nici acces la arhiva monisterului lor de externe!)
Eu cred ca rusii vor :
1) Sa isi mentina influenta in Siria (chiar cu Assad 2 la putoare… Fara ar putea fi o optiune IF THEN influenta nu se diminuaeaza
Else ramane Bashar!
2) Indirect sa dea una peste bot SUA. Nu atat conducerii SUA (chit ca in bot o sa incaseze mai ales ultimele adminsitratii …) cat “think thankurilor” adica un soi de “americani noi nu va suntem atat de defavorabili pe cat sunt idiotii pe care ii platiti sa va ‘lumineze’ “ . Sunt sanse ca daca Nulanda, Kagan samd o sa fie luati cu huideo urmatoarea garnitura sa fie mai “flexibila” si mai “previzibila” adica sa accepe ca zi in 2016-2018 poti gandi politica ca in 1818!
3)Blocarea ridicol de facila a SUA . Zau asa era “pacat” sa nu profite!
4)Lichidarea daca nu a ISIS (Daesh) macar uciderea cat mai multor fundamnetalisti islamici. Cu un pic de noroc printre astia vor fi destui ceceni. Asta inseamna “acoperirea” unor foste state sovietice, azi (mai mult sau mai putin) indepdendente care depind de Rusia otr conductele prin care isi exporta hidrocarburile sau ptr alte daravele.
Este destul de rau ca in unele zone Rusia suporta concurenta neootomanismului lui Erdogan (neo.. in stil economic) nu are nevoie si de atentate!! (Au avut loc pe treotoriul rus!)
5)Lichidarea fundamentalistilor … poa fi o prima urgentaptr Rusia. Rusia are o minoritate tatara destul de substantiala.. unoeri aflata excat unde “nu trebuie” adica langa zacaminte de hidrocarburi (v Tatarstan : https://en.wikipedia.org/wiki/Tatarstan ) nu ar fi mai bine ptr toata lumea ca astia sa se duca la moschee si sa invete sa fie piosi, sa dea pomana so sa nu se imbete ca rusii?! (Ptr ultima cestie I-ar pupa si Gorby! Si nu numai ..)
Insa nu ar fi nasol ca Ciort (dracu) sa inceapa si astia sa aiba fanetzii eroice cu bombe?(Mai bine convingi patriarhul sa excomunice votca!)
Na 4 si 5 cunt niste motive extrem de casnice ..
Cat drepre persani … De ce nu ar scarpina niste semiti jegosi (iranian insemana de fapt arian! Si persanii pot sa zica ca Adolf era fals arian si ca ei sunt aia veritabili!) In definitiv multe secole Siria a facut parte din Imperiul Persan asa ca daca au unele gesturi “instinctive” este ca de prea multe pri au tinut nu numa mana pe bucile Siriei..
Plus cas Daesh s-ar putea sa fie nashpa ptr persani.
1)Persanii sunt cei care au inventat “Revolutia islamica”
2)Un “califat” insemana pretentii universale (mai mult decat un “prapadit” de imperiu roman!) . Hmm… pretentii semite de genu asta sunt prost primite in Persia (care poa ar accepta ca jegosii aia urmasi de asirieni si babilonieni sa ceara sa faca parte din Califatu Persan … da nu garantez!)
3)Iranul puncteaza in “ecuatia” Levantului. Cu placerea perversa ca daca reusesc … Uncle Sam nu are decat sa se dea capu de pereti si sa faca caricaturi cu Khomeini “calarind” pe Reagan sau chiar pe Uncle personal!!!(V afacerea irangate). “Noroc” ca tocmai Coranul ar interzice ferm astfel de caricaturi!!! (Si un eventula McKenzie care ar publica o astfel de “infamie” in Wahsington Post ar risca sa fie biciut la Teheran!! Apoi sa scrie de 1000 de ori “În ţara noastră, prin bunăvoinţa lui Dumnezeu (Allah) , ne-au fost date acele trei lucruri preţioase: libertatea cuvântului, libertatea conştiinţei şi prudenţa de a nu ne folosi niciodată de vreuna din ele.” (Mark Twain) “Eu am fost imprudent”)
Ai dreptate cu cecenii. Prin zona se invarte si un portavion chinez – cam departe de acasica as zice io, motiv care ma face oarecum sa il suspectez ca vrea sa se bage si el in zeama asta.
Vorba prin targ este ca cele doua tari vor sa-si rezove propria problema, si-o sa-i ia parte-n parte fiecare pe ai lui: rusii o sa-i bombardeze pe ai lor, care sunt instruiti in tabere proprii, iar chinezii o sa-i bombardeze pe uigurii care s-au inrolat la jihad.
Mesajul fiind: n-aveti decat sa va jucati de-a tampitii in Arabia sunnita, ca e tara voastra, dar nu incercati sa exportati probleme la noi,
citesc cu rasuflarea taiata Calatori straini in Tarile Romane, vol 1.´
relatarea capitanului Walerand de Wavrin de la 1400 scrisa chiar de el, tovaras de arme cu ceva cardinal si cu Vlad Dracul, in cadrul actiunii lui Iancu de la Hunedoara.
who the fuck needs Al. Dumas?
V email