Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘All’ Category

La un moment, Ghiță Bizonu’ a adus în discuție antisemitismul lui Henry Ford. Recunosc că am fost un pic sceptic. Însă acum înțeleg mai bine de ce Henry Ford ar fi fost anti-semit.

Dar să încep cu începutul. Cum nu reușesc să mă mai uit la televizor la posturile TV românești (ProTV, Antena 1, Antena 3, B1TV, Realitatea, România TV) țin televizorul pornit pe Travel sau History Channel acasă și pe CNN la birou.

Așa că într-o seară am dat peste un documentar, difuzat de History Channel și numit „The Cars Who Made America”. E o continuare a altui serial numit „The Men Who Built America”. Ambele mi se par foarte interesante, din perspectiva înțelegerii rolului jucat de câțiva oameni excepționali, precum Vanderbilt, Rockefeller, Carnegie, J.P.Morgan, Edison, Tesla și nu în ultimul rând Ford, în construirea a ceea ce numim astăzi America.

„The Cars Who Made America” merge mai departe și continua povestea din primul serial, care are loc între 1865 și 1900, cu povestea Americii în secolul 20. Ceea ce m-a surprins este modul în care statul a intervenit în forță peste industria civilă, mai întâi în timpul primului război mondial, apoi în timpul celui de-al doilea. Aproape că am rămas cu senzația că statul american a fost împins către o intervenție ce nu-și avea nici locul și nici sensul.

Dacă este așa întrebarea este de către cine cine și de ce? În episodul al doilea din „The Cars Who Made America” (sunt trei episoade), Ford junior (Edsel) împreună cu fostul director de producție William Knudsen, concediat de Henry Ford și devenit, în timpul WWII, „Chairman of the Office of Production Management” au un dialog care m-a pus pe gânduri și m-a făcut să încerc să descopăr detaliile din spatele numirii lui Knudsen în postul respectiv.

Surpriză! Numirea s-a făcut la sugestia lui Bernard Baruch, finanțist evreu, transformat în consilier pe probleme de afaceri al mai multor președinți americani și investigat ca posibil profitor de pe urma primului război mondial de către comisia Nye. În mod și mai surprinzător, Bernard Baruch are o implicare și mai profundă în efortul de război al SUA în WW2.

Practic Bernard Baruch este unul dintre fondatorii a ceea ce generalul Dwight Eisenhower, devenit președinte, a numit la sfârșitul mandatului de președinte, într-un discurs celebru, Complexul Militaro-Industrial:

A vital element in keeping the peace is our military establishment. Our arms must be mighty, ready for instant action, so that no potential aggressor may be tempted to risk his own destruction…

This conjunction of an immense military establishment and a large arms industry is new in the American experience. The total influence—economic, political, even spiritual—is felt in every city, every statehouse, every office of the federal government.

We recognize the imperative need for this development. Yet we must not fail to comprehend its grave implications. Our toil, resources and livelihood are all involved; so is the very structure of our society. In the councils of government, we must guard against the acquisition of unwarranted influence, whether sought or unsought, by the military–industrial complex. The potential for the disastrous rise of misplaced power exists, and will persist. We must never let the weight of this combination endanger our liberties or democratic processes. We should take nothing for granted. Only an alert and knowledgeable citizenry can compel the proper meshing of the huge industrial and military machinery of defense with our peaceful methods and goals so that security and liberty may prosper together.

Implicarea lui Bernard Baruch m-a determinat să mă uit cu mai multă atenție la anti-semitismul lui Henry Ford. Din nou cu surprindere, am descoperit că Henry Ford a scris o carte, numită „The International Jew”, care din fericire poate fi citită și/sau descărcată liber de aici.

Nu am apucat-o încă să o citesc, dar sunt tentat să fac din asta un nou subiect de discuție. Dacă apucați să o citiți înaintea mea, nu așteptați și comentați-o!

Anunțuri

Read Full Post »

Am răspuns unui comentariu al lui mac gregor și m-am trezit vorbind mai pe larg de aceeași problemă. De ce lucrurile merg ca naiba în tot ceea ce înseamnă statul român? Nu pretind că am descoperit sursa problemei, dar măcar ideea ar merita o discuție pe subiect.

Ca să revin la ceea ce-i ziceam lui mac gregor, nu numai sistemul sanitar e în colaps. Ci și cel de învățământ și în general cam tot ceea ce a rămas la stat. Mă întreb cât mai trebuie așteptat ca cetățeanul mediu, impropriu numit și bizon (scuze Ghiță!) să realizeze că nu-i treaba statului să se ocupe de organizarea unor lucruri care funcționează infinit mai bine pe o piață liberă.

Am încercat să discut cu câțiva doctori (cam toți sunt în vârful ierarhiei medicale pe specialitățile lor), dar pare că sunt atât de ocupați de ceea ce fac, încât nu mai au timp să se gândească și la partea de organizare. Se mulțumesc să critice (indiferent de cine e la guvernare) și să-și plângă de milă. Trist.

Adică exact ceea ce facem și noi. Stăm și ne plângem și așteptăm să intre alții în politică ca să facă ceea ce ne-am dori cu toții să se facă. Asta-i în teorie. Când trecem la practică, cred că nu sutem mai mult de doi de acord cu câte o idee.

Ca să dau un exemplu, încercați să răspundeți la întrebările următoare:

  1. Sistem de asigurări de sănate de stat (aka monopol) sau asigurări private aflate în competiție liberă? Și-și e o tâmpenie. Dacă nu e evident, explic.
  2. Sistem de învățământ universitar de stat sau complet privat (universitățile de stat stat devin societăți pe acțiuni, cotate la BVB)?
  3. Pensii „speciale” sau doar pensii bazate pe contribuție?
  4. Fonduri „europene” plus alte sisteme de „ajutoare” sau doar împrumuturi obținute prin cerere și ofertă?
  5. Redevențe (pentru petrol, gaz, etc) „negociate” sau licitații publice? Sau și mai „extrem”: fiecare e proprietar pe ce este pe terenul lui (și dedesubt).

  6. „Prima casă” e o facilitate normală sau fundamental greșită?

  7. Produsele financiare derivate ar trebui reglementate mai strict?
  8. Clauzele abuzive din contractele de creditare ar trebui să poată fi anulate în instanță?
  9. Creditele în franci elevețieni ar trebui să poată fi convertite în euro la cursul de la data acordării?
  10. Reglementarea anti-monopol e necesară?

Pun pariu că vom obține o sută de variații la întrebări. Așa că „natural”, la putere vor rămâne șmecherii (Băsescu, Dragnea, etc) sau și mai rău, comunistoizii: Iliescu (și puii lui: Florin Georgescu, Liviu Voinea, etc).

Read Full Post »

Discuția de zilele trecute cu macgregor despre ce se întâmplă la nivel macro, m-a determinat să-mi fac un pic de curaj și să mă uit pe datele macroeconomice din ultimii ani. Ca de obicei sursa cea mai credibilă este tot WorldBank, dar am aruncat o privire și pe datele OECD. Ca o paranteză, cele două seturi de date diferă substanțial, dar presupun că diferențele provin din referința utilizată.

Spre exemplu, setul de date OECD pentru evoluția GDP (Produs Național Brut) 2007-2016 pentru Grecia, România, Polonia și Rusia arată astfel (cifrele sunt în miliarde de dolari):

Year 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Greece 323 341 337 313 290 279 286 287 285 287
Romania 280 334 326 347 364 380 396 413 436 462
Polonia 639 698 735 802 869 907 940 977 1020 1055
Rusia 2535 3070 2952 3123 3441 3625 3656 3721 3470 3397

Ceea ce ar însemna că i-am depășit pe greci în 2010 și că la ritmurile de creștere actuale economia noastră va fi cam de două ori mai mare decât a lor în următorii 2-3 ani. Ceea ce sună plauzibil dacă ne gândim că grecii sunt în recesiune de vreo 7 ani în timp ce noi am fost afectați în 2009 (momentul în care criza s-a simțit și la noi prin retragerea investitorilor), dar apoi am avut (și avem) rate de creștere robuste.

În mod surprinzător, datele World Bank (mult mai utilizate ca referință) arată o situație diferită (cifrele sunt tot în miliarde de dolari):

Year 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Greece 318 354 330 299 287 245 239 236 194 194
Romania 171 208 167 167 185 171 191 199 177 186
Polonia 429 533 439 479 528 500 524 545 477 469
Rusia 1.299 1.660 1.222 1.524 2.031 2.170 2.230 2.063 1.365 1.283

Reprezentate grafic (de către Google) arată astfel:

Acum se poate observa prăbușirea economiei rusești în 2015 cu O TREIME față de 2014! Iar scăderea continuă și în 2016. Mă întreb cât timp poate funcționa Rusia în modul acesta fără să colapseze.

O altă observație interesantă este că și noi și polonezii am avut căderi abrupte în 2015 față de 2014, ca și rușii. Nu de aceeași amploare, dar oricum foarte semnificative – peste 11% la noi și 12.5% polonezii. Sincer eu nu îmi amintesc de vreo „prăbușire” a indicatorilor macro-economici la noi, chiar dacă în 2015 au avut loc protestele legate de incendierea clubului Colectiv ce au culminat cu demisia guvernului Ponta în noiembrie 2015. E un pic de voodoo aici, dar poate cineva va avea răbdare să descopere de unde provin diferențele dintre setul de date OECD și cel WorldBank și mai ales de unde provine prăbușirea GDP-ului la noi și polonezi în 2015. La ruși e explicabil prin prăbușirea prețului petrolului. Idee enunțată Soros, dacă vă mai amintiți („George Soros: U.S. could tap oil reserves to punish Russia” – Berlin, 20 mar 2014).

The U.S has yet to use a weapon in its economic arsenal in its dispute with Russia over Ukraine. The administration could release oil from the Strategic Petroleum Reserve, in a bid to reduce global oil prices and damage the Russian economy, says billionaire investor George Soros – though he hopes it doesn’t come to that.

UPDATE: Citind însă mai cu atenție ce a zis Soros… vă las pe voi să descoperiți cealaltă perspectivă.

UPPDATE2: Hai că nu am răbdare. Cine știe când mai am timp să mai scriu pe blog.

Dacă te uiți din avion la marile puteri economice, îți cam dai seama despre cine cui i-o trage.

Situația GDP (conform World Bank) arata așa în 2008 (ante-criză):

  1. EU – 19.2 T$
  2. SUA – 14.7 T$
  3. China – 4.6 T$

În 2009 (se simte criza):

  1. EU – 17.0 T$
  2. SUA – 14.4 T$
  3. China – 5.1 T$

A naibii criză! Generată de decizia absurdă a lui Bush de a crește subvențiile pentru garantarea DE CĂTRE STAT a creditelor pentru subprimi la 24% din totalul creditelor! Deci UE încasează pierderi 2.2 T$, iar USA de doar 0.3.

Cu chiu cu vai EU își reia creșterea și în 2014 situația arăta astfel:

  1. EU – 18.6 T$
  2. SUA – 17.4 T$
  3. China – 10.5 T$

Pentru ca în 2015, Grecia având ca ministru pe eminentul matematician Yanis Varufuckis, fost profesor (timp de aproape un an – 2013) la Lyndon B. Johnson School of Public Affairs at the University of Texas at Austin, să încerce să forțeze creditorii europeni să renunțe la o parte din datoria publică. Soluțiile lui Varufuckis sunt în cel mai bun caz naive, iar în cel mai rău tâlhării pe față.

In March 2015, the Wall Street Journal pointed to several tensions between Greece and the other Eurozone countries, saying that some countries feel they have taken the „tough medicine” and the €195 billion owed is not insignificant. Further, they stated other governments have philosophical differences with Varoufakis and his Anglosphere and Keynesian leanings. Peter Ludlow said Varoufakis and his colleagues „turned instinctively… to the U.K. and the U.S. even before they called on the European Left.” (Wikipedia)

Rezultatul se vede în 2015:

  1. SUA – 18.0 T$
  2. EU – 16.3 T$
  3. China – 11.2 T$

Deja creșterea spectaculoasă a Chinei începe să pună probleme tot mai mari și ca atare focusul SUA se mută dinspre Europa către China. În mod „neașteptat” în iunie 2015, continuând până în februarie 2016, bursa chineză o ia razna și marile companii cotate pe bursa chineză pierd cam o treime din valoare.

În 2016 situația arată astfel:

  1. SUA – 18.6 T$
  2. EU – 16.4 T$
  3. China 11.4 T$

Practic ambele superputeri ce rivalizează cu SUA sunt în stagnare, în timp ce liderul crește voios. Mă întreb ce noi surprize ne va aduce 2017. Deja se conturează două conflicte convenabile pentru SUA:

  1. cel cu Rusia, de la granițele estice ale Europei;
  2. cel cu Coreea de Nord din imediata vecinătate a Chinei.

Norocul este că Trump face praf acordul de liber schimb cu Canada și Mexicul. De obicei genul acesta de măsuri produc pagube comparabile cu războaiele. Însă este posibil ca noile cheltuieli militare acceptate de statele europene membre NATO să mute pierderea tot la UE.

PS: F16 vechi și rachete Patriot care nu funcționează viiiindeeem! Luați repede până nu vă atacă rușii. E drept că maidanul ucrainean a fost creația Victoriței Nuland, cunoscută și ca Mrs. „Fuck the EU”, dar cui îi mai pasă.

Read Full Post »

Filmulețul postat de mac gregor mi-a reamintit de Mișu Negrițoiu, fostul președinte al Autorității de Supraveghere Financiară, demis la jumătatea lunii mai după scandalul legat de amendarea fondului de pensii private NN Pensii, fost ING. Să nu uităm că Negrițoiu a fost președinte ING Bank Romania și Country Manager al grupului ING, ce includea și cele două companii de asigurări, devenite azi NN.

Fondul de investiții private NN Pensii a fost amendat pentru următoarea declarație adresată clienților săi:

In ultimele saptamani, au existat discutii in spatiul public cu privire la o eventuala decizie de nationalizare a fondurilor de pensii private. Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influentate de decizii politice precum inghetarea valorii procentului din venitul brut aferent contributiei la fondul de pensii, blocarea partiala sau integrala a virarii acestei contributii sau nationalizarea sumelor acumulate pana acum in conturile viitorilor pensionari. De aceea, este important sa urmaresti permanent ce se intampla cu pensia ta si sa te implici activ in demersurile de economisire suplimentara pentru un trai decent la batranete. Speram ca aceste detalii sa contribuie la o mai buna informare despre pensia ta viitoare. In eventualitatea unor masuri care ar afecta pensia administrata privat, vom face toate demersurile posibile pentru a apara dreptul tau la proprietate asupra acestor bani. De asemenea, prin canalele pe care le avem la dispozitie (site, mass-media, e-mail), te vom tine la curent cu informatiile ce pot avea impact asupra viitoarei tale pensii.

Astăzi, Ionuț Misa, „aproape” Ministru Finanțelor a dat o declarație șocantă: pilonul II de pensii urmează a fi desființat. Adică exact lucrul pentru care a fost amendat NN Pensii de către ASF-ul lui Mișu Negrițoiu. Câteva ore mai târziu, după ce şefii lui au spus că e o prostie, şi-a retras declaraţia.

Înțelege cineva ce se întâmplă? A luat-o razna PDL-ul… pardon PSD-ul lui Dragnea?

UPDATE (2.07.2017): dacă vă întrebați ce e cu poza lui Viktor Orban ca ilustrație la un articol despre Ionuț Mișa, Liviu Dragnea & Co, răspunsul este că poza marchează momentul (13.10.2010) când Viktor Orban anunța același lucru ca și Ionuț Mișa, naționalizarea fondurilor private de pensie. Să nu uităm, că în spatele lui Orban e de fapt Putin. Ar fi o posibilă explicație pentru valul subit de idioțenii.

Read Full Post »

În Anglia, un atac de tip ransomware a pus la pamânt sistemul de sănătate. S-au întors la pix și creion:

CNN: „UK prime minister: Ransomware attack has gone global”

London (CNN)British Prime Minister Theresa May says a cyberattack initially believed to be targeting only hospitals in the UK has now gone beyond, involving potentially dozens of countries.

„We are aware that a number of NHS (National Health Service) organizations have reported they have suffered from a ransomware attack,” May said, while speaking on the campaign trail in the UK. „This is not targeted at the NHS. It is an international attack. A number of countries and organizations have been affected.”

A report from a security firm indicates more than 45,000 malicious computer attacks in 74 countries in the past 10 hours. CNN has not independently confirmed that number.

The problem appeared to begin Friday morning when hospitals in the UK were crippled by a large-scale cyberattack, which forced operations to be canceled and ambulances to be diverted. Health workers reported being locked out of their systems and seeing messages demanding ransom payments to regain access. NHS England described the incident as a „ransomware” attack.

At least 16 organizations connected to the National Health Service in England and an unknown number in Scotland reported being affected. „The investigation is at an early stage but we believe the malware variant is Wanna Decryptor,” officials at NHS Digital said in a statement.

„At this stage, we do not have any evidence that patient data has been accessed. We will continue to work with affected (organizations) to confirm this.”

Scottish Health Secretary Shona Robison said officials were convening an emergency meeting to deal with the problem.

Nu îmi e clar dacă știrile Hotnews se referă la același atac sau altul:

Hotnews: „Atac cibernetic global, unul dintre cele mai mari din istorie: Hackerii au lovit computere din 100 de tari, cerand rascumparari pentru a debloca computerele afectate / Acestia au folosit un program dezvoltat de agentia de spionaj a SUA”

Nici Rusia nu stă mai bine:

„Ministerul de interne rus anunta ca 1.000 dintre computerele sale au fost afectate de atacul cibernetic de vineri – Ministerele de interne si pentru situatii de urgente din Rusia au anuntat ca au fost vizate de mega-atacul cibernetic de vineri, situatie cu care s-a confruntat si cea mai mare banca a tarii, Sberbank, potrivit Reuters.”

Read Full Post »

Joi seară, în timp ce Donald Trump lua cina la Mar-a-Lago cu Xi Jinping, Președintele Chinei, în Siria, armata Statelor Unite a atacat pur și simplu Siria. Fără declarație de război, fără niciun avertisment sau ultimatum.

Recunosc că sunt pur și simplu siderat. Drept internațional!? Donald Trump a făcut pur și simplu pipi pe legislația internațională. Lucru pe care rușii s-au grăbit să-l puncteze, cerând o întâlnire de urgență a Consiliului de Securitate al ONU.

Lucrurile pot evolua către un război între SUA și Rusia în Siria, care ar putea să se extindă și în alte zone (cum ar fi Europa de Est).

Cum nu mă pricep deloc la drept internațional m-am gândit să-i las pe cei ce înțeleg mai bine decât mine, să-și dea cu părerea despre ce se întâmplă în Siria.

Mă mărginesc să postez o imagine (din Wikipedia) cu facțiunile ce luptă în Siria și aliații lor.

Read Full Post »

Să facem un mic test. Ce culoare credeți că au căpșunele din imaginea de mai jos?

Ca să nu vă chinuiți prea tare, inventând culori de tipul gri-roșiatic sau roșu-foarte-decolorat vă spun că nu sunt DELOC roșii. Sunt gri. De fapt sunt un gri închis PERFECT. Culoarea roșie a fost complet eliminată cu ajutorul Photoshopului. Dacă vreți să verificați, deschideți imaginea în Photoshop și încercați să găsiți un singur pixel roșu. Nu există.

Pentru că au fost schimbați în culoarea de mai jos.

Surpriză! Arată a gri-închis și atât, nu-i așa? Valorile RGB sunt 75, 77, 76, adică balanța aproape perfectă de gri-închis.

Deci ce se întâmplă? Creierul compensează culoarea în lumină slabă astfel încât să vedem culoarea „corectă”. Din nefericire, genul acesta de compensare funcționează în multe alte împrejurări și atunci suntem tentați să vedem sau să auzim ceea ce „știm” că este „corect”.

Să ne mai uităm la o imagine. Câte culori puteți vedea în imagine?

Simplu: verde, albastru, magenta și orange. Cu o singură corecție. Spiralele verzi și albastre au EXACT aceeași culoare. Iluzia nu poate fi evitată decât dacă facem zoom și analizăm pixel cu pixel.

Aceleași iluzii pot fi induse și în alte cazuri, spre exemplu în marketing sau în politică. Vă spuneam săptămâna trecută că mă duc la un curs de marketing. Cursul a fost, spre ghinionul meu, în Dubai. De ce ghinion? Pentru că m-am dus într-un loc cu soare, temperatura de 30 de grade și mare la 24 de grade (apă caldă) și nu am apucat în 5 zile să fac nici măcar o baie sau să stau să mă bronzez la soare. Din punctul ăsta de vedere puteam să merg la curs în Laponia.

Din alt punct de vedere a meritat. Pentru că am învățat cum se crează astfel de iluzii. Și cum suntem urmăriți și clasificați în tot ceea ce facem pe net. Informațiile se procesează în timp real și „marketerii” ne pot livra ceea ce vor ei să ne vândă exact în modul în care ne place nouă.

Data viitoare, când vă pregătiți să votați pentru unul sau altul din candidați întrebați-vă dacă nu cumva mintea v-a jucat o festă și alegeți un maimuțoi doar pentru că un marketer deștept v-a convins că e Einstein în persoană.

Firește că există și modul primitiv (psdist) de a vă convinge: zahăr, ulei, măriri de pensii și salarii… Asta-i pentru generația 60+. Pentru generația 40-60 funcționează un mix de TV cu net, iar pentru cei sub vârsta de 40 e suficient Facebook. Oricum nu mai au timp (și chef) să citească ceva mai lung de un paragraf. Iar televizorul e pentru pensionari. Asta explică și cum pot fi convinși oameni educați să iasă noaptea din casă și să facă tricolorul cu lanterna telefonului, dar nu s-ar duce să voteze împotriva populiștilor care măresc taxele pe salariul lor, al „corporatiștilor”, pentru a mări salariile paraziților bugetari.

Scuza este că „oricum nu contează”. Pe bune? Mai gândiți-vă odată. Și poate o să înțelegeți de ce nu avem partide care să vrea să reducă rolul statului și al „serviciilor”.

PS: Iluziile optice aparțin lui Akiyoshi Kitaoka și le-am găsit pe Bad Astronomer.

PPS: tocmai v-am păcălit să dați click pe Twitter. Dacă primiți reclame la căpșune proaspete sau sugestii la spectacolele lui Iozefini junior o să știți măcar de ce. Mă gândeam chiar la o glumă și mai proastă. Aș putea să adaug o linie de cod în articolul de față și apoi să vă servesc chiar eu reclame cu „PSD ciuma roșie” sau „votați Dacian Cioloș!” oriunde v-ați duce. Și nici nu costă mare lucru. Câțiva cenți.

Read Full Post »

Older Posts »