Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘ANAF’

Nu… nu am primit vreun cap de cal. Sau vreun canar mort. Ori degetul tăiat al unei rude. Pur și simplu am primit un anunț sec de la una din băncile cu care lucrez: „Bună ziua! Vă informăm că pe conturile dumneavoastră s-a instituit poprire pe suma xxx.xx RON. Pentru detalii contactați bancherul dumneavoastră personal.” Ulterior am constatat că același lucru s-a întâmplat la TOATE băncile cu care lucrez și, în plus, notificarea a venit și la compania unde sunt salariat.

Inițial, nu mi-a venit să cred că acest lucru se poate întâmpla într-o țară civilizată. Nu am fost notificat de către fisc, nu am avut niciun control. NIMIC! Am verificat la circumscripția financiară și, oameni amabili, m-au informat că la ei figurează ca neplătit un impozit ridicol de câteva sute de lei. Iar asta se întâmplă după ce am plătit MILIOANE de lei ca taxe în 2015.

M-am interesat de ce nu m-au contactat dacă au avut impresia că a rămas ceva neplătit. Cu multă grație, doamna respectivă a zis că au încercat, dar scrisorea RECOMANDATĂ s-a întors de la nenorocita de Poștă Română cu mențiunea „destinatarul nu poate fi găsit la domiciliu”. Ca în filmele cu proști. Dacă mi-o lăsau în cutia poștală o găseam fără nicio problemă. Dar PROCEDURA specifică ca scrisoarea să fie RECOMANDATĂ.

În plus, acasă este tot timpul cineva. Ori noi, ori menajera. Doar în week-end, când ieșim pe undeva la masă, casa rămâne goală. Dar mă îndoiesc că Poșta Română livrează scrisori în week-end.

Am făcut dovada plății impozitului către bancă și toată aiureala a încetat. Însă sunt atât de furios pe prostia și nesimțirea STATULUI, încât sunt tentat să-i dau în judecată. În primul rând pentru faptul că AU GREȘIT de mai multe ori. În primul rând că impozitul era plătit. În al doilea rând pentru că adresantul nu și-a schimbat domiciliul și putea fi găsit fără niciun efort. Acasă sau la firmă. Trebuia doar ca idiotul care a creat procedura, ca și creatura fără creier care a executat-o să se fi gândit un pic.

M-am gândit în primul rând la imagine. Oare ce impresie și-or fi făcut cei din departamentul de Private Banking cu care lucrez de 15 ani? Că am probleme financiare? Sau că am început să devin evazionist? Din fericire, cei de la bancă erau deja obișnuiți cu tâmpeniile fiscului. Pentru ei e ceva normal. Se întâmplă frecvent. Ei bine, pentru mine e ceva cu totul nou.

M-am gândit inițial să dau în judecată fiscul. Eu, dacă greșesc ceva, plătesc. Dacă aș face așa ceva unui client, în secunda doi mi-ar rezilia contractul. Oare cum aș putea să reziliez contractul meu cu STATUL? Nu pot. Pentru că nu există un astfel de contract.

Doar Mafia și STATUL pot face asta. Și trebuie să zic mersi că nu m-au luat de acasă, ca să-mi explice cine face regulile.

Reclame

Read Full Post »

Trăim de ceva timp un fel de nebunie colectivă. Instituții ale statului puse să lupte cu corupția se transformă peste noapte în focare de infecție. Șefi ai DIICOT, ANI și cine știe cine o mai urma sunt arestați „preventiv”. Nu m-ar mira să urmeze chiar oamenii DNA-ului și ai SRI-ului.

Îmi amintesc că atunci când a ajuns la putere apostolul luptei anti-corupție a blamat, firește, corupția guvernării Năstase. Deși, dacă te uiți după numerele de contorsionism judiciar practicate de procurorii și judecătorii ce i-au condamnat pe Năstase, Voiculescu și chiar Becali, îți cam vine să te îndoiești de corectitudinea deciziilor.

Practic după două mandate prezidențiale de luptă acerbă cu corupția, rezultatul este o corupție generalizată. Firește, adepții Justiției Băsist-Macoviste vor spune că exact acesta este marele succes. Faptul că acum oricine poate fi arestat (de obicei „preventiv”). Că nimeni nu e mai presus de lege.

Omițând că asta era posibil (și se întâmpla, dacă era cazul) și în perioada NORMALĂ de dinainte de Băsescu și Macovei. Ceea ce s-a schimbat a fost modul în care operează Justiția. Practic, marea reușită a celor doi este POLITIZAREA Justiției. Practic, cât timp ești la putere, la pușcărie merg doar opozanții tăi politici. Cei din gașca ta sunt imuni. Cel puțin cât timp tu „ții cătușele”, ca să folosm plastica exprimare a duduii blonde.

Din păcate lucrurile se schimbă atunci când nu mai ești. În momentul imediat următor plecării de la putere toate dosarele parcate anterior izbucnesc pestilențial.

Am citit astăzi o declarație a unui fost ministru PDList al Comunicațiilor, dl. Gabriel Sandu:

Recunosc şi admit că am acceptat să finanţez partidul şi acţiunile sale pentru a-mi facilita sprijinul politic şi a-mi menţine funcţia de ministru, dar şi poziţia în conducerea centrală PDL. Nu cunosc dacă acest fapt reprezintă o infracţiune, dar pot confirma adevărul, că toţi politicienii care au acces la funcţii publice au plătit sume importante de bani pentru acest deziderat. Odată cu primirea acestor funcţii, politicienii devin părţi active ale mecanismului de recuperare a sumelor. Mai precis în momentul în care primeşte o funcţie publică, politicianul învestit se implică pentru recuperarea sumei de bani avansate de el şi de partid sau de alţii în campania electorală.

Stupefiant. Nu pot să nu mă întreb ce naiba au păzit Kovesi și Coldea atâta amar de timp. Oare nu vorbim de complicitate?

Lăsând la o parte arestările din rândul politicienilor, trebuie observat și dezastrul din business. O bună parte din companiile de IT au fost decapitate sau măcar blocate de sutele de investigații de corupție. Astăzi glumeam cu un partener de business că dacă lucrurile continuă așa, nu vor rămâne decât companiile care nu fac business cu statul. Asta dacă nu cumva organele statului nu vor ajunge la concluzia că lupta anticorupție trebuie să meargă până la capăt. În fond cine spune că nu este corupție și la cei ce nu fac afaceri cu statul? Ce, nu există și privați corupți? Iar dacă chiar există companii cinstite, sunt atât de puține, încât nu merită să mai pierzi timpul căutându-le. Mai bine faci curățenie generală. Iar dacă cumva urmează și un război, oricum va trebui să o luăm de la capăt cu construirea Capitalismului. Sau poate că începem direct cu… nu știu, oare ce urmează după Capitalism?

PS: am văzut astăzi un afiș postat la intrarea unui restaurant: „Activitate suspendată de Antifraudă-ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale”. Ok, au stârpit evaziunea. Dar au dispărut și salariații, care acum sunt în șomaj și taxele pe care de bine de rău le plătea stabilimentul respectiv. Partea bună este că pe măsură ce dispar taxele vor dispărea și idioții plătiți din ele. Cei care închid companii plătitoare de taxe pe motiv de „neemitere de bon fiscal”.

Asta îmi evocă imaginea unuia care își taie cu frenezie craca de sub picioare.

Read Full Post »

Am citit astăzi un articol despre „infractorul” Gică Popescu, cel care ar fi trebuit să-l înlocuiască pe „Nașul” Sandu la șefia FRF. Foarte corect, autorul observa că Gică Popescu a fost condamnat nu în calitate de jucător al naționalei, ci de om de afaceri care „a încercat, ca membru al unui grup infracţional organizat, să facă să dispară 900.000 de EURO”. Practic Gică Popescu și ceilalți infractori au folosit companii off-shore (cea mai utilizată fiind o firmă din Olanda) pentru a evita impozitele.

În acest punct, recunosc că am devenit curios, știut fiind că Olanda, ca și Irlanda, sunt țările în care multi-naționalele își înregistrează HQ-urile europene, cu scopul declarat de a-și MINIMIZA impozitele.

Poate vă amintiți că nu cu mult timp în urmă, compania Apple a fost audiată de Senatul american exact pentru o astfel de practică. În esență practica este legală, dar a fost considerată de domnii senatori ca imorală.

În România, practica este la fel de legală, dar vajnicii luptători ANAF, împreună cu Noua Justiție Reformată și Curățată de Preacuvioșii Traian și Monica (justiție formată în principal din procurori deștepți și incoruptibili și din judecători obținuți prin metamorfozarea peste noapte a primilor în cei de pe urmă) au reușit să demonstreze că practica nu este numai imorală, dar este și ilegală. Firește, în România lui Băsescu.

Trec peste acuratețea „demonstrației” care implică mii de dosare și milioane de documente de pe tot mapamondul și mă întreb cui folosește rezultatul. Vă dați seama că turme de bugetivori au călătorit pe tot mapamondul pentru a colecta „probele”? Dacă am socoti cât s-a cheltuit din taxele noastre pentru deplasări și cercetări, am ajunge la concluzia că era mai simplu și mai eficient să scutim cu totul sportivii de impozite. Și atunci bugetivorii nu ar mai fi avut motiv să mai cheltuie banii publici pe „dosare” utile doar politicienilor aflați la butoanele justiției.

Și poate că nici fotbalul românesc nu ar fi ajuns așa cum este astăzi.

Poate că ar trebui să ne bucurăm măcar de faptul că avem o Justiție puternică și competentă, capabilă să depisteze infractorii și să-i bage la pușcărie indiferent dacă este prim-ministru sau fotbalist la națională. Vă dați seama că în România procurorii-judecători l-ar fi condamnat pe Steve Jobs încă din momentul în care și-ar fi pus salariul acela oneros de 1 dolar pe an? Pe cine crede el că ar fi păcălit? Orice bugetivor începător l-ar fi depistat imediat și l-ar fi băgat la pușcărie.

De asta Apple e în California, iar în România avem în schimb asfaltatori miliardari (vi-l amintiți pe Nelu Iordache, cel care a primit 1 miliard de euro de la doamna Udrea), deși nu avem drumuri. Aici sunt banii dumneavoastră… Oare cine zicea asta? Cred că era chiar Dumnezeu.

PS: dacă vreți să vedeți cum îl escrochează marile companii pe fraierul ăla de Uncle Sam, citiți aici despre „Dublul Aranjament Irlandez„.

Read Full Post »