Politicucu…

Am răspuns unui comentariu al lui mac gregor și m-am trezit vorbind mai pe larg de aceeași problemă. De ce lucrurile merg ca naiba în tot ceea ce înseamnă statul român? Nu pretind că am descoperit sursa problemei, dar măcar ideea ar merita o discuție pe subiect.

Ca să revin la ceea ce-i ziceam lui mac gregor, nu numai sistemul sanitar e în colaps. Ci și cel de învățământ și în general cam tot ceea ce a rămas la stat. Mă întreb cât mai trebuie așteptat ca cetățeanul mediu, impropriu numit și bizon (scuze Ghiță!) să realizeze că nu-i treaba statului să se ocupe de organizarea unor lucruri care funcționează infinit mai bine pe o piață liberă.

Am încercat să discut cu câțiva doctori (cam toți sunt în vârful ierarhiei medicale pe specialitățile lor), dar pare că sunt atât de ocupați de ceea ce fac, încât nu mai au timp să se gândească și la partea de organizare. Se mulțumesc să critice (indiferent de cine e la guvernare) și să-și plângă de milă. Trist.

Adică exact ceea ce facem și noi. Stăm și ne plângem și așteptăm să intre alții în politică ca să facă ceea ce ne-am dori cu toții să se facă. Asta-i în teorie. Când trecem la practică, cred că nu sutem mai mult de doi de acord cu câte o idee.

Ca să dau un exemplu, încercați să răspundeți la întrebările următoare:

1. Sistem de asigurări de sănate de stat (aka monopol) sau asigurări private aflate în competiție liberă? Și-și e o tâmpenie. Dacă nu e evident, explic.
2. Sistem de învățământ universitar de stat sau complet privat (universitățile de stat stat devin societăți pe acțiuni, cotate la BVB)?
3. Pensii „speciale” sau doar pensii bazate pe contribuție?
4. Fonduri „europene” plus alte sisteme de „ajutoare” sau doar împrumuturi obținute prin cerere și ofertă?
5. Redevențe (pentru petrol, gaz, etc) „negociate” sau licitații publice? Sau și mai „extrem”: fiecare e proprietar pe ce este pe terenul lui (și dedesubt).

6. „Prima casă” e o facilitate normală sau fundamental greșită?

7. Produsele financiare derivate ar trebui reglementate mai strict?
8. Clauzele abuzive din contractele de creditare ar trebui să poată fi anulate în instanță?
9. Creditele în franci elevețieni ar trebui să poată fi convertite în euro la cursul de la data acordării?
10. Reglementarea anti-monopol e necesară?

Pun pariu că vom obține o sută de variații la întrebări. Așa că „natural”, la putere vor rămâne șmecherii (Băsescu, Dragnea, etc) sau și mai rău, comunistoizii: Iliescu (și puii lui: Florin Georgescu, Liviu Voinea, etc).

Read Full Post »

De ce are nevoie un stat pentru a fi funcțional?

Francis Fukuyama în „The Origins of Political Order” susține (precum Ghiță) că fără un stat puternic am trăi precum în Liberia sau Sudan (folosite ca exemple de organizare „libertariană”). Mie mi se pare o aiureală, contrazisă două capitole mai târziu tot de el. Respectivele națiuni au revenit (natural) în faza tribală, când toată lumea se luptă cu toată lumea.

Condiția esențială definită de Nozick pentru un stat (fie el și minimalist) este realizarea PREALABILĂ a monopolului de putere (poliție, armată, șerif sau orice altceva echivalent).

Revenind la Fukuyama, explicația lui referitoare la stabilitatea statelor europene, grație coeziunii generate de religie (creștinism), mi se pare interesantă, chiar dacă nu o consider neapărat complet corectă.

The only part of the world where tribalism was fully superseded by more voluntary and individualistic forms of social relationship was Europe, where Christianity played a decisive role in undermining kinship as a basis for social cohesion. Since most early modernization theorists were European, they assumed that other parts of the world would experience a similar shift away from kinship as part of the modernization process. But they were mistaken. Although China was the first civilization to invent the modern state, it never succeeded in suppressing the power of kinship on social and cultural levels. Hence much of its subsequent two-thousand-year political history revolved around attempts to block the reassertion of kinship structures into state administration. In India, kinship interacted with religion and mutated into the caste system, which up to the present day has proved much stronger than any state in defining the nature of Indian society.

Are destul mult sens ceea ce zice. Dacă extrapolăm și pentru Islam, ar fi rezultat că Imperiul Otoman ar fi trebuit să fie mai stabil și puternic decât statele europene. Ceea ce inițial s-a și întâmplat. Explicația prăbușirii o să o găsesc probabil în cartea următoare „Political Order and Political Decay: From the Industrial Revolution to the Globalization of Democracy”.

Însă monopolul forței e DOAR o condiție prealabilă (necesară) a funcționării/apariției statului. Nu este și o condiție suficientă pentru ca statul să fie funcțional și să reziste.

Fukuyama spune că pentru a avea o ordine politică modernă și stabilă sunt necesare trei componente:

1. „State building” – instituții moderne ale statului;
2. „Rule of law” – justiție funcțională;
3. „Accountable government” – guvern care să răspundă pentru ceea ce face.

Foarte interesantă este exemplificarea diverselor tipuri de state din perspectiva existenței sau inexistenței celor trei componente.

Aici mi se pare că a dat cu bățul în baltă. Oare Ungaria lui Viktor Orban are „Accountable Government”?

Și oare unde sunt Statele Unite? Sau România? Cu toate derapajele Justiției, perversiunile aplicate Constituției de către Traian Băsescu și abuzurile ascultăcioșilor de la SRI aș zice că nu stăm îngrozitor de rău.

Read Full Post »

„Tehnocrația” salvează România!

Cu ce se mai ocupă „tehnocrații” din guvern:

„Ministerul Apararii Nationale va face cheltuieli bugetare de 10,3 miliarde de lei in anul 2016, adica 1,4% din Produsul Intern Brut, in crestere cu 0,4 puncte procentuale fata de cheltuielile anului 2015, conform proiectului de buget pe anul 2016, propus vineri de Ministerul Finantelor.”

Simpatici șmecherii ăștia de la Hotnews: „in crestere cu 0,4 puncte procentuale”, adică mai nimic. De fapt vorbim de o creștere cu 40% a bugetului apărării. Ok, poate că în actualul context este nevoie de o creștere a capacității de apărare și implicit a bugetului. Însă ar fi trebuit prezentată și discutată în amănunt. „Tehnocrații” noștri s-au făcut că plouă.

Firește că și „serviciile” primesc bani suplimentari:

Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Informatii Externe vor avea in anul 2016 bugete mai mari fata de anul precedent, dar Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza vor suferi scaderi, conform proiectului de buget pe anul 2016, propus vineri de Ministerul Finantelor Publice.

Deci STS va scădea. Ce surpriză!

In schimb, Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) va avea in anul 2016 un buget de 274 milioane lei, in scadere cu 37% fata de suma cheltuita in anul 2015.

De precizat, insa, ca initial bugetul pe anul 2015 prevedea pentru STS numai 262 milioane lei, dar i-a fost majorat prin rectificare bugetara pana la 436 milioane lei

Deci a „scăzut” de la 262 la 274. Hocus-pocus, tehnocratus!

In anul 2016, pentru SRI se propune un buget de 1,8 miliarde de lei, in conditiile in care in anul 2015 a cheltuit 1,5 miliarde de lei. Astfel SRI va avea in 2016 un buget cu aproape 20% mai mare decat in anul precedent.

La randul sau, Serviciul de Informatii Externe va avea in anul 2016 un buget de 272 milioane lei, in crestere cu 6,5% fata de cat a cheltuit in 2015.

Având în vedere necesitatea reducerilor bugetare este evident că Parlamentul trebuie desființat, sau măcar redus semnificativ, astfel încât să devină mai „eficient”. Eventual transformat în Mare Adunare Națională.

PS: „Tehnocrați” au fost și în guvernul Ponta. Și nu numai.

Read Full Post »

Joaca de-a războiul (II)

După „exercițiile” făcute de Rusia anul trecut în Marea Neagră (și nu numai) este rândul Alianței Nord-Atlantice să își flexeze mușchii în zonă. Nu știu dacă este cazul să ne bucurăm că nu suntem singuri sau ne ne îngrijorăm din cauza necesității unor astfel de exerciții, însă cu siguranță conflictul cu Ucraina este doar începutul.

„La Marea Neagra au loc exercitii militare NATO, la care participa militari din Romania, Bulgaria si Turcia. Exercitiile navale vor include simulari de atacuri antiaeriene si antisubmarin, precum si activitati de coordonare, potrivit Comandamentului maritim al Aliantei Nord-Atlantice.

Cele sase nave ale gruparii NATO Standing Maritime Group-2 (SNMG-2), care desfasoara exercitii in Marea Neagra, fac o escala, de vineri pana duminica, in Portul Constanta.

Condusa de contra-amiralul Brad Wiliamson, SNMG-2 este una dintre cele patru grupari navale multinationale ale Aliantei Nord-Atlantice si este alcatuita din fregatele HMCS Fredericton – Canada, TCG Turgutreis – Turcia, ITS Aliseo – Italia si Regina Maria – Romania, crucisatorul american USS Vicksburg – nava comandant si nava auxiliara FGS Spessart din Germania.”

Cam la fel de aproape de zona de conflict ca și noi, Polonia se pregătește de război. Legislația a fost schimbată în cursul săptămânii care a trecut, permițând guvernului polonez să recruteze persoanele apte de a lupta și să înceapă antrenamente de pregătire pentru cei ce nu au avut deocamdată vreun contact cu armata. Și Germania își pregătește armata pentru un conflict militar convențional în estul Europei, exersând integrarea trupelor proprii cu cele ale Poloniei, Ungariei și țărilor baltice. Nu mai puțin de 5200 de soldați germani urmează să facă exerciții comune, în țările mai sus amintite, pe parcursul acestui an.

Știrile despre „exerciții” și conflicte armate sunt tot mai dese și se referă tot mai des la România sau imediata ei vecinătate. Știrea citită astăzi pe Hotnews despre vehiculele blindate NATO sosite în România m-a lăsat însă cu gura căscată. Pentru că o firmă oarecare (Claboo Media) a filmat cu DRONA trenul militar. Nici nu știu ce să zic. Presupun că nu-i cine știe ce secret militar, însă îmi amintesc că sunt locuri în regiune în care și fotografiatul se poate solda cel puțin cu o amendă. Așteptăm cu interes transmisiunea live de la baza Kogălniceanu a petrecerii de bun venit.

Între timp, populația României se bucură în sfârșit a fost arestat („preventiv”) Vanghelie și a fost pus sub acuzare de către DNA, Darius Vâlcov, ministrul PDL-ist al Finanțelor. Cum naiba s-o fi întâmplat așa ceva? Parcă aveam guvern PSD. Acum îmi dau seama de ce nu-mi plăcea individul. Avea, nu știu cum să spun… ceva din fizionomia „Oamenilor de Bine”. Și în plus e căsătorit cu Lavinia Șandru, partenera KGB-istului Gușă. Același care a lansat-o pe Elena Udrea în politică. Tare ciudat!

Eu unul m-aș fi bucurat dacă-l arestau pe Vanghelie după primul… hai să nu zic primul euro, dar măcar după primul milion de euro luat ca șpagă. Însă DNA-ul nostru ultra-performant l-a lăsat să ajungă la o sută de milioane de euro șpagă. Probabil că aveau nevoie de probe „indubitabile”. Când mă gândesc că în cazul judecătorului, membru al CSM, l-au săltat doar pentru că-și greșise decontul de cheltuieli, mai că-mi vine să-i trimit la d…. și pe Luluța de la DNA și pe partizanii cu cap de lemn ai așa-zisei „Justiții Cu Orice Preț”.

Read Full Post »

Trecuta glorie a Rusiei

Dacă ați apucat să urmăriți știrile de astăzi poate că ați observat că luni și marți se vor întâlni liderii G8 în Irlanda de Nord. Printre ei se află și Vladimir Putin, care va avea o întâlnire separată cu Barack Obama de aproximativ o oră. Însă la sfârșitul întâlnirii cei doi nu vor face o declarație comună, semn probabil că unul din ei (oare cine?) nu consideră întâlnirea ca fiind suficient de importantă pentru așa ceva.

Altădată, o întâlnire a liderilor celor două blocuri militare ar fi fost capul de afiș al tuturor știrilor. Astăzi este doar o știre minoră, un fel de „add-on” la întâlnirea mult mai importantă a liderilor G8. Firește că pe agenda discuțiilor se va afla și situația din Siria și ar fi trebuit să se afle și subiectul mult mai fierbinte al Iranului.

Din nefericire pentru Rusia, problema iraniană pare a se rezolva de la sine. Un nou președinte, adept al moderației în relațiile cu vestul a fost ales din primul tur de scrutin. Ca atare, pericolul unui război cu Iranul pare a dispărea de la sine. În acest context, lupta pentru putere din Siria, unde președintele Al-Assad susținut de ruși se luptă cu opoziția pro-occidentală pare a fi rămas fără vreo miză semnificativă. Iar Rusia se vede încă odată umilită și redusă la statutul de putere periferică.

În același timp chiar și economic problemele Rusiei se înmulțesc, iar soluțiile rămase la dispoziția lui Vladimir Putin sunt tot mai puține. Iar demonstrațiile militare de forță din Marea Neagră stârnesc animozitate doar vecinilor ca Polonia sau România, rămânând ignorate de marile puteri vestice.

Și din nou din nefericire pentru Rusia, puterea militară a Chinei, crește odată cu cea economică, iar China se gândește cu siguranță că a cedat mult prea ușor Rusiei controlul regiunilor slab populate, dar bogate în resurse, din est. E de așteptat un război chino-rus? Cu siguranță că nu în următorii ani. Însă e posibil ca unele zone din estul Federației Ruse să decidă singure că le-ar fi mai bine alături de chinezi.

V-ați gândit vreodată ce ați face dacă ați fi în papucii lui Vladimir Putin?

Read Full Post »

From Russia with love

L-ați văzut duminica aceasta pe Oleg Malghinov, ambasadorul Federației Ruse, vorbind la ProTv la emisiunea „După 20 de ani”? Un tip simpatic și amabil, dar care ne-a servit câteva lecții dure despre ce s-ar putea să ne aștepte în viitorul apropiat.

În primul rând, faptul că „scutul antirachetă este o problemă pentru Moscova, care îl percepe ca pe o ameninţare la adresa securităţii sale, şi că Rusia este îndreptăţită să ceară garanţii şi să încerce să restabilească paritatea cu scutul antirachetă pentru a reface echilibrul strategic.” În plus, ambasadorul rus a precizat sec că «In legatura cu Deveselu, discutia este intre Rusia si SUA!»

În al doilea rând, a spus că „problema istorică a Tezaurului nu este atât de simplă pe cât pare, deoarece nicio persoană nu poate certifica faptul că acesta mai există, iar politizarea problemei în România nu duce decât la discuţii inutile”.

Și nu în ultimul rând, despre preţul gazelor naturale, Malghinov a spus că „relaţiile politice bilaterale cu ţara sa şi o bună cooperare în domeniul energetic pot influenţa preţul gazelor livrate României, însă contează şi decizia Gazprom, care nu vinde doar pe ochi frumoşi.”

De departe cel mai îngrijorător lucru mi se pare atitudinea rușilor în ceea ce privește scutul antirachetă. Faptul că discuția se poartă exclusiv cu SUA, deși scutul este localizat pe teritoriul României este o atitudine care îmi amintește de modul în care Rusia a ocupat Georgia în doar 5 zile în 2008, atunci când a estimat că nimeni nu va interveni. Mă întreb ce vor face aliații noștri din NATO în cazul în care Rusia va decide că scutul antirachetă de la Deveselu reprezintă o amenințare inacceptabilă pentru securitatea Rusiei și va declanșa o operațiune militară pentru a-l face inoperabil. Vor privi SUA și NATO acest lucru ca pe un act de război și vor interveni militar la rândul lor, riscând să declanșeze cel de-al treilea război mondial sau se vor mărgini la declarații politice așa cum au făcut în cazul Georgiei? Dacă ne luăm după ce spunea George Friedman, CEO Stratfor, se pare că din punct de vedere militar suntem singuri și e mai probabil să avem parte doar de suport politic.

Între timp acasă, Vladimir Putin ne reamintește cum era în perioada războiul rece, ratificând legea care redefinește trădarea. „Sub noua lege, nu doar rușii care lucrează pentru servicii străine de informații pot fi condamnați ci și cetățenii care transmit secrete de stat oricărei organizații străine, notează Reuters. Chiar dacă nu sunt divulgate secrete de stat, legea tot poate fi folosită împotriva cetățenilor ruși. Este suficient ca acuzații să asigure consultanță și „altă formă de asistență” către alte state sau grupări internaționale „îndreptate împotriva Rusiei”. Pedeapsa maximă care poate fi acordată este de 20 de ani închisoare, însă rușii pot fi condamnați pana la 4 ani dacă au obținut secrete de stat – chiar dacă nu le-au răspândit mai departe. Opozanții Kremlinului consideră că noua legislație este menită să-i sperie pe ruși și să-i facă să renunțe la legăturile pe care le au cu organizații non-guvernamentale occidentale”

Din păcate, în SUA, Obama pare să fii uitat complet de scutul de la Deveselu și interesele americane din zonă. Pare preocupat să impună noi taxe bogaților, încât bancul cu colhoznicii din Dallas devine chiar credibil. În același timp Uniunea Europeană face economic implozie sub povara propriilor tâmpenii populiste. Grevele organizate de sindicate mătură continentul din Spania și până în Grecia, lăsând impresia că ne aflăm în pragul celui de-al doilea război mondial.

De asta sunt de acord cu prietenul meu d’Artagnan și vă propun să ne concentrăm la poezia lui Radu Gyr. Sau la talentele declamatorii ale lui Mihail Neamțu. Mai bine ne distrăm în loc să ne facem sânge rău de pomană. Oricum nu prea putem schimba nimic.

PS: Cine credeți că este în fotografie? Întrebarea e firește retorică. Recunoașteți însă că nu v-ați fi așteptat la o așa asemănare.

UPDATE (și pentru Intermarium): „Gigantul energetic rus Gazprom a acceptat o modificare a formulei în baza căreia se calculează prețul gazelor naturale pentru Polonia, fiind cel mai recent caz în care clienții europeni ai Gazprom impun o scadere de preț. […] Un număr de consumatori europeni, confruntați cu lărgirea ofertei pe piața gazelor naturale, inclusiv resurse submarine de gaz natural lichefiat dezvoltate de SUA, au determinat o negociere mai dură a preturilor cu Gazpromul.”

Pe măsură ce prețul gazelor scade, bugetul Rusiei se dezechilibrează. Ceea ce face ca tentația unui alt tip de „rezolvare” să crească.

UPDATE 2: v-ați gândit ce oportunitate ar fi un astfel de eveniment pentru Viktor Orban, „nebunul” Europei? Eu nici nu vreau să mă gândesc la consecințe.

Read Full Post »