Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Crin Antonescu’

Radu Stroe a facut o declaratie halucinanta. Noul ministru este cunoscut pentru legaturile cu „administratia” , care i-au recomandat numirea ca ministru. Dar asta nu justifica presiunea pe care o pune asupra CCR spunand ca erata trimisa de CCR (prin care cetatenii din strainatate trebuiesc totusi inclusi in listele electorale permanente) este un fals. Un membru al guvernului nu ar trebui sa faca astfel de declaratii, spusele lui Stroe fiind o imixtiune directa in deciziile si independenta Curtii. Mai mult, Stroe nu aduce nici un fel de argumente, probabil declaratiile lui Ion Predescu si Acsinte Gaspar (numiti de Ion Iliescu si venind din PDSR-ul intunecat si cetos al anilor’90) i-au dat curaj pentru o astfel de iesire. Astfel de atitudini arata ca USL este dispus sa mearga oricat de departe pentru a temporiza, intimida si izola CCR-ul , astfel ca la final, Parlamentul sa preia aceasta problema si sa hotarasca rezultatul (cu sfarsit previzibil).

Aparent , guvernul s-a transformat in frizerul listelor electorale, si vrea sa tunda electorii dupa propriile gusturi estetice, astfel ca rezultatul referendumului sa fie totusi favorabil USL-ului si desigur intereselor trio-ului vesel Voiculescu-Antonescu-Ponta(in aceasta ordine).Dar toata cruciada anti-Basescu ,care ameninta sa inghita Romania cu totul, este preluata ca varf de lance de nucleul dur din jurul lui Crin Antonescu. Radu Stroe este exponentul acestora, si serveste interesele cuplului central al USL-ului de azi Antonescu-Voiculescu. Victor Ponta pare in ultimele zile usor „impuscat in picior” in problema referendumului. Crin Antonescu bantuie din ce in ce mai singur (acasa, la Cotroceni) pe holurile institutiei prezidentiale, si pare din ce in ce mai hotarat sa joace aceasta carte (la cacealma, ca un pokerist-prietenii stiu de ce) pana la capat, indiferent de consecinte. Fractura din USL este vizibila. In vreme ce Ponta incearca sa concentreze atentia asupra guvernarii (si se face ca munceste), singura ratiune a prezentei lui Crin Antonescu la Cotroceni pare sa fie daramarea lui Traian Basescu. Declaratia lui Stroe este foarte grava, dar si o presiune nepermisa asupra CCR. In acest timp, de la sediul USL, Norica Nikolai ne anunta, emotionata, imbujorata si in mijlcul unei crize de bufeuri ca de fapt, Traian Basescu este cel care face presiuni. PSD-ul s-a retras oarecum din acest joc periculos, iar Ponta nu mai este interesat probabil de un rezultat obligatoriu favorabil(oricum, nu cu orice pret). Micile intepaturi ale lui Crin la adresa guvernului sunt semnalele rupturii dintre cele doua aripi ale USL. Nici PNL-ul nu mai pare atat de hotarat in integralitatea lui. Doar nucleul lui Crin (si acestia din ce in ce mai afectati de canicula) si cativa apropiati par a duce mai departe razboiul. Absente notabile, Tariceanu si Orban, pun „gruparea Crin” in offside. Iar Chiliman, si cei din jurul sau (care par sa fie din ce in ce mai multi) pun o presiune uriasa asupra lui Crin si acolitilor sai „sa rezolve problema” cat mai repede. De aici si greselile, de aici si declaratiile riscante si riscate ale lui Stroe. Presedintele „Romaniei mici”, de doar 7,4 milioane de cetateni, pare sa se fi asezat pe schiuri si nu stie (cum) sa se dea jos.

Discursurile de tip vadimist si atitudinile nationaliste sforaitoare insotesc intreruperile de somnolenta ale lui Crin. Sa fie oare pregatita Romania sa se sacrifice pentru interesele lui Voiculescu si ambitiile lui Antonescu?

UPDATE: Nu sunt de acord cu interceptarile telefonice in principiu, si nici cu utilizarea lor , sau folosirea ca argument. Dar Romania a devenit un teritoriu al razboiului total. Spuneam, am spus-o de mai multe ori ca arestarea lui Adrian Nastase va radicaliza lucrurile pana la punctul de „no return”. Interceptarile facute convirbirilor lui Dobre si afirmatiile acestuia „teoria este ca trebuie sa taiem un milion sase sute de mii” ,confirma insa calea pe care a luat-o Crin (tragand dupa el intregul USL).

Reclame

Read Full Post »

Nu, nu doresc sa-l compar pe Traian Basescu cu Napoleon. Statura lui Napoleon nu suporta comparatie cu nici unul dintre politicienii nostril. Dar referendumul de astazi se poate dovedi pentru clasa politica romaneasca in integralitatea ei, un alt fel de Waterloo. Daca Napoleon a avut nevoie pentru a fi invins de o coalitie formidabila, Europa contra lui, clasa politica romaneasca va fi invinsa de coalitia diverselor segmente (mai mult sau mai putin politizate) ale societatii romanesti. Pentru ca indifferent de rezultatul final, este o victorie a romanilor asupra clasei politice.

Probabil ca referendumul nu va fi validat. Prezenta la vot arata ca posibilitatile de a ajunge la 50% plus unu sunt relativ mici. Probabil va exista o prezenta la vot undeva in jurul a 7 sau 8 milioane de votanti. Se pare ca din acestia, in jur de 90% au votat pentru demitere. Aceasta este o infrangere pentru Traian Basescu. Pe de alta parte, invalidarea referendumului, cu toate ca USL-ul a recurs la artificii inimaginabile pentru a scoate lumea la vot, la largirea orarului de votare si alte trucuri la limita bunului simt, arata ca nici in felul acesta nu poate intruni  o majoritate decisiva. Proiectul politic antonesciano-pontisto-voiculescian se va confrunta cu falimentul.

Validarea referendumului, in conditiile unei prezente surprinzator de masive(mai sunt sanse) nu va oferi nici aceasta  legitimitate puterii absolute a USL-ului.  In aceste conditii, USL-ul se va afla rapid sub focul incrucisat al revendicarilor de tot felul. Salarii marite, pensii mai bune, ajutoare si stipendii vor fi doar cateva dintre revendicarile economice. Imposibilitatea satisfacerii revendicarilor va fi pentru USL safrsitul politic al proiectului comun. Un astfel de rezultat(peste 50%) va reflecta nivelul de trai al romanilor si persistenta unei majoritati ce doreste a fi asistata. Mai putin de 25% dintre votantii anti-Basescu au revendicari ce tin de drepturi, democratie, respectarea statului de drept sau sunt votanti din convingere politica. Majoritatea covarsitoare voteaza “economic”.

Prima varianta ar pune clasa politica imediat in fata adevarului, a doua varianta va intarzia o vreme momentul luciditatii (dar care nu va putea fi evitat). Indiferent de rezultat insa, clasa politica se afla in fata unui dezastru.  Este un dezastru moral si institutional. A continua in acelasi fel nu poate duce decat la o catastrofa. Singura posibilitate este o reevaluare institutionala , morala, de atitudine si de abordare a politicii. Si aici vorbesc de reforma institutionala globala, incepand cu partidele si finalizand cu Parlamentul , institutia prezidentiala si Constitutia Romaniei. Vechile partide isi vor fi pierdut legitimitatea si vor fi ajuns destul de batrane pentru a fi trimise la reforma, actuala asezare a republicii va fi cazut in desuetudine, si va trebui regandita. Pentru aceasta , noi oameni, noi forte, alte abordari si alta atitudine vor fi necesare. Victor Ponta si Crin Antonescu isi vor vedea viitorul in trecut,si vor trebui sa plece,  iar Traian Basescu, un om al trecutului, va avea sansa cantecului de lebada pentru a putea ramane in istorie.  Pervers, dar adevarat, o astfel de schimbare, o revolutie linistita a clasei politice si a institutiilor romanesti, ar fi benefica in primul rand pentru clasa politica. Pentru ca este singura cale de iesire prin care unii dintre politicieni s-ar mai putea salva. Nu toti, dar unii vor avea aceasta posibilitate. In lipsa acestui fenomen, clasa politica este condamnata, in integralitate, la ruptura definitiva de populatia Romaniei, la izolare, si in cele din urma, la disparitia ca forma de putere. Luciditatea lui Tancredi, care-I spunea principelui de Salina ca “pentru a nu se schimba nimic, trebuie sa se schimbe totul”(citez aproximativ) , lipseste politicienilor nostri.

Nu am votat astazi. Gestul meu este o oglinda pusa in fata politicienilor romani. Daca referendumul va fi invalidat, si Basescu se intoarce la Cotroceni, ne intoarcem la momentul zero. Dar experienta referendumului isi va spune cuvantul. Ceva se va intampla, pentru ca a continua in acest fel este practic, imposibil.  Pentru ca dupa Waterloo, nimic nu a mai fost ca inainte.

Read Full Post »

« Newer Posts