#rezist (din ciclul „hai să fluierăm în biserică”)

Cam de vreun an și ceva (de la Colectiv) mă uit buimac, încercând să înțeleg cine cu cine se luptă și de ce. De vreo 12 anișori, ne luptăm voinicește cu corupția. Și cu cât luptăm mai mult, se mărește. Îi tai un cap și alte zece îi iau locul. De la corupție socotită în procente (2-3% șpagă) pe vremea lui Adrian Năstase Cel Corupt, am ajuns la zeci și apoi la sute de procente (organizația lui Pinalti e faimoasă pentru șpăgile de 1000%) în vremea lui Băse Vodă cel Anticorupt.

Mai mult, DNA-ul îi arestează pe corupți, dar le dă drumul corupătorilor pentru că i-au denunțat pe ceilalți. Iar DNA-ul le returnează LEGAL șpaga!

În mod evident, ceva e greșit la modul în care luptăm. În combaterea corupției, DNA s-a aliat cu SRI (și pentru o perioadă de timp chiar cu ÎCCJ) și utilizează toate mijloacele pentru a-i demasca pe corupți.

Unul dintre mijloacele favorite este cel al „interceptării” convorbirilor telefonice și în general a comunicațiilor electronice (SMS, e-mail, etc). Din nefericire pentru ei, anul trecut, Curtea Constituțională a constatat că:

sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituțională.

Dacă cineva are răbdare să citească întrega „Decizie Nr.51 din 16 februarie 2016” a Curții Constituționale va constata că problema este în modul în care se permite încălcarea dreptului la viață privată (drept fundamental, consfințit de Constituția României) de către cei ce au redactat Codurile (guvernul Boc). La vremea respectivă (2009) a existat și o coaliție numită „Opriți Codurile!” (coaliție din care făcea parte și Fundația Soros România – ce ironie, acum cei care susțin „lupta cu corupția” sunt numiți sorosiști).

Decizia Curții Constituțională a fost practic anulată de Ordonanța Prună (OUG nr. 6 din 11 martie 2016) care consființește dreptul SRI de a asculta legal în cazurile de trădare, spionaj și terorism, ceea ce pare a fi normal. Ceea ce este ANORMAL în ordonanța „tehnocratei” este faptul că în mod discret și DNA și DIICOT capătă dreptul de a face propriile interceptări, lucru care este declarat explicit de însăși autoarea ordonanței, două luni mai târziu (30 mai 2016):

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat luni că a fragmenta serviciul tehnic al SRI care se ocupă de interceptări în trei servicii ale unor unități de Parchet – DNA, DIICOT și Parchetul General – nu este cea mai avantajoasă soluție din punct de vedere economic. […]

„Am văzut din spațiul public că procurorul-șef al DNA a ieșit și a spus că trebuie să-și consolideze serviciul tehnic care există la DNA, trebuie spus că DNA este singura structură specializată care are ceva de la care se poate pleca, în spațiul public a ieșit și domnul Horodniceanu de la DIICOT și a explicat ce trebuie să facă pentru a-și crea un serviciu tehnic și același este cazul și la Parchetul General”, a arătat Raluca Prună.

Este poate mai clar acum de ce ESTE VITAL pentru SISTEM ca ministrul Justiției să fie un „tehnocrat”.

Acest articol este dedicat oițelor tricolore ce insistă să reziste, în Piața Victoriei, ciumei comuniste reprezentate de frizerul de Teleorman și a corupților săi organizatori de tombole.

Read Full Post »

Înapoi la normalitate

Astăzi au fost trei evenimente remarcabile:

A. Judecatoarea Camelia Bogdan, exclusa din magistratura printr-o decizie a CSM – știre HotNews

Judecatoarea Camelia Bogdan, cunoscuta pentru faptul ca l-a condamnat la 10 ani de inchisoare cu executare pe Dan Voiculescu in dosarul ICA, a fost exclusa din magistratura printr-o decizie a Consiliului Superior al Magistraturii.

Îmi amintesc cu un oarecare amuzament de interpelarea unui amic: „Tot cu de-astea te ocupi, Porthos?”, ca și cum aș fi un diversionist și un dezinformator. Amicul chiar a ținut să mă întrebe dacă nu cumva am postat articolul meu (el l-a numit „flamboiant”), ca drept la replică la articolul lui (preluare după HotNews): „In apararea reputatiei judecatoarei Camelia Bogdan” de Dan Tapalaga.

B. Curtea Constituțională a respins cererile de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare – Parlamentul României, pe de altă parte, precum și dintre autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Președintele României.

C. Moțiunea de cenzură a Guvernului a fost respinsă – dar cred că nu și-a imaginat nimeni că vreo astfel de inițiativă ar avea vreo șansă. Noii Securități (DNA) îi rămâne o singură soluție să îl pună sub acuzare pe Grindeanu, permițându-i lui Johannis să-l demită.

Însă Călin Popescu-Tăriceanu în calitate de Președinte al Senatului a sesizat astăzi Curtea Constituțională referitor existența unui conflict de natură constituțională în cazul anchetei DNA referitoare adoptarea OUG 13. Practic dacă CCR constată neconstituționalitatea anchetei, DNA riscă desființarea. Iar dacă Iohannis îl demite pe Grindeanu pe baza anchetei (prezumat neconstituționale) a DNA, riscă suspendarea.

O să fie interesant.

Read Full Post »

Traian Basescu: „trebuie să forțezi la limită Constituția pentru a te opune”

Gata! S-a dus. Am scăpat de el. Încă ne deranja, dar devenise suportabil. După referendumul „câștigat” cu 7.5 milioane de voturi împotrivă, își cam pierduse relevanța. Mai apărea la televizor doar pentru câte-o declarație tâmpită și savuroasă, de tipul: „Am observat, spre surprinderea mea, ca au fotografiat-o intr-un magazin foarte ieftin, in care o rochie e 10 euro, ma asteptam sa o prinda in niste magazine mai scumpe”, spunea Basescu despre Elena Udrea aflată la cumpărături cu Alina Bica în Paris. Mă rog, „magazinul cu pricina se numeste „Un jour Ailleurs”, iar preturile hainelor oscileaza intre 100 si 500 de euro” (clarificare ProTv).

Asta-i altă proprietate a ipochimenului care mă scotea din minți. Capacitatea de a minți fără să clipească. Iar dacă se întâmpla să se prindă cineva, râdea mitocănește și relaxat, ca și cum ar fi făcut o glumă bună.

Ieri a făcut ultima „glumă” în calitate de președinte, la ceremonia de validare a lui Klaus Iohannis ca președinte: „Se vor gasi intotdeauna in societate, in mass-media, germenii pasului inapoi. Si uneori trebuie sa fortezi la limita Constitutia pentru a te opune, pentru ca romanii isi doresc o Romanie moderna”. Altfel spus, forțele reacționare pândesc, iar dușmanul stă ascuns, gata să pună în pericol realizările revoluției Băsiste. Și atunci, tu, Marele Bărbat de Stat trebuie să intervii. Nimic nu trebuie să stea între tine și dușman. Nici libertățile fundamentale și nici Constituția. Și nici măcar legile, dacă situația o cere.

Îți vine să te uiți lung la el și să-l întrebi: „Domnu’ Comandant, matale ești în toate mințile?”. Ufff… Bine că s-a dus, vedea-l-aș pensionar la azilul de bătrâni din Rahova. Însă poate că m-am grăbit eu, pentru că El nu se grăbește: „Va voi transfera tot ceea ce stiu intr-o perioada de tranzitie care incepe azi. E o noutate. Cu dl Iliescu, schimbul s-a facut in 15 minute. Acum, prin organizarea timpurie a alegerilor, avem o perioada de tranzitie, fiecare consilier va transfera dosarele importante, iar eu insumi voi transfera catre dl Iohannis”.

Din fericire speech-ul lui Iohannis, mi-a alungat coșmarul cu Băsescu: „Avem o Constitutie care e buna. E nevoie de o revizuire a Constitutiei din diferite motive, dar se impun anumite modificari pentru a elimina unele incertitudini si pentru a se adapta starii de fapt. Voi fi presedintele care respecta Constitutia in litera SI spiritul ei. Vreau sa reconectez presedintele Romaniei la Constitutie”.

Finuț neamțul. Nu a vrut să-i spună brutal lui Băsescu: „du-te nene și lasă-ne cu forțatul Constituției!”, deși înțelesul e fără echivoc. Însă mă îndoiesc că mitocanul a recepționat mesajul. Cred că e încă convins că a făcut ce e mai bine pentru Țară și că a fost însuși Mesia, dar noi poporul nerecunoscător nu l-am înțeles și nu l-am apreciat.

Ca să nu rămână lumea cu senzația că Iohannis reprezintă „schimbarea”, a încheiat cu „Las in urma o tara cu optiuni clare: SUA, UE, NATO”. Adică exact așa cum a găsit-o din punctul acesta de vedere. În rest a lăsat-o tăvălită, violată în grup, stoarsă de bani și de energie. Dar cu opțiuni clare.

Read Full Post »

Independența Justiției și meandrele concretului

„Pus astfel în lumină, ancorat in sinergia faptelor, recursul la universalitate nu eludează meandrele concretului” – Ion Iliescu.

Ați văzut poate zilele trecute că Vasilică Danileț, lupul tânăr al Justiției ce fusese exclus din CSM în urma votului a peste 1200 de judecători și peste 90 de judecătorii, s-a întors în CSM. Deși este evident, că uriașa MAJORITATE a judecătorilor nu doresc ca individul să-i reprezinte, Danileț declară senin: „Practic este un semnal dacă vreţi pe care l-am primit eu de la colegii mei. Va trebui să întăresc legăturile cu ei. Sigur doresc în continuare să îi reprezint. Vreau să vă spun că chiar astăzi am luat decizii extrem, extrem de importante în Consiliu, cum ar fi anunţarea unui concurs de admitere în magistratură, a unui nou concurs pentru INM, promovare la Înalta Curte. Deci sunt chestiuni de strategie de resurse umane care mă interesează cu precădere. Deci doresc mai mulţi colegi noi judecători şi procurori recrutaţi în sistem”.

În buna tradiție promovată de liderul spiritual al mișcării de „reînnoire” a Justiției, nu contează ce vor cei ce te-au ales, contează doar ce vrei tu și ce te interesează pe tine.

Pentru ca acest succes al Reformei Băsiste să fie posibil a fost nevoie din nou de Curtea Constituțională, care a declarat ca neconstituțional un articol de lege pe care Însuși Danilețul îl propusese. Culmea nesimțirii… Să-ți contești propriul articol de lege doar pe a-ți ține cu dinții de scaunul pe care te-ai cocoțat din neatenția celorlalți. Dovadă de maximă moralitate, ca și la Președintele Jucător.

Însă nu era suficientă decizia CC, mai era nevoie și ca un judecător al Curții de Apel București să valideze „soluția”. Acesta este Vasile Bîcu, suspendat din magistratură în urma unei anchete DNA din perioada anterioară Erei Prealuminatului și Reformatorului, dar întors în magistratură în 2008. Dacă sunteți curioși să vedeți ce făcuse respectabilul judecător, aveți aici link-ul.

În acest context Asociația Magistraților din România a comentat situația: „Graba in care s-au dispus masurile in acest caz este de natura sa ridice foarte multe semne de intrebare. Ne intrebam cum a fost posibil ca dupa ziua de joi, 23.05.2013, cand a fost inregistrat si repartizat aleatoriu dosarul, vineri, 24.05.2013 sa se dispuna preschimbarea termenului de judecata de la data de 14.06.2013 (termen rezonabil din toate punctele de vedere) pentru luni, 27.05.2013, data la care litigiul a si fost solutionat pe fond? (…) solicitam public, in numele tuturor magistratilor, ca o dovada a respectarii principiului transparentei – principiu invocat permanent, sa fie cunoscuta imprejurarea ce a determinat ca dosarul mentionat mai sus sa devina subiect de extrema urgenta judiciara.”

Mi se pare de asemenea de bun simț și comentariul din Lumea Justiției: „Ia incercati vreun avocat/justitiabil sa reusiti performantele lui Danilet. Sa vi se judece o exceptie de neconstitutionalitate in numai 5 saptamani la CCR si apoi in doar 3 zile (prin preschimbare de termen) cauza pentru care v-ati plans cu exceptie la CCR. Ce telefoane si ordine s-au dat la mizeria asta pe firul scurt! Curtea de Apel Bucuresti a ajuns culoar de salvare a CSM-istilor puterii? Daca pana si magistratii din AMR au ajuns sa se planga de aranjamentele din anumite dosare, va dati seama cat de bolnava a devenit Justitia romana?”

Ar mai fi de discutat și de modul în care s-au făcut numirile la ÎCCJ în ultimii doi ani, dar mi-e teamă că mi se va face greață de atâtea nemernicii puse la un loc.

Independența Justiției? Meandrele concretului ne-au „făcut” și vor continua să ne facă. Am râs de Emil Constantinescu când a spus că l-a învins fosta Securitate. Acum înțelegem și noi la ce și mai ales la cine se referea.

UPDATE: O observație pe care am mai făcut-o: nu numai statul lui Traian Băsescu se comportă aberant, dar și SUA și UE fac idioțenii. Fie limitând drastic libertățile fundamentale (SUA), fie intervenind aberant în economie limitând libertatea economică (UE).

Efectul final este același. Un procent tot mai mare din populație este frustrat de deciziile politice și se revoltă. Cred că este începutul sfârșitului pentru forma de organizare „STAT” așa cum o cunoaștem.

Întrebare pentru comentatori: dacă sunteți de acord cu ceea ce am zis mai sus, vă propun să ghicim modul în care se va produce transformarea:

1. Un război inter-state (mondial)?
2. Un război STAT – corporații/companii private?
3. O reformă democratică prin trecerea la un STAT mai mic și mai suplu?

Read Full Post »

Poporul, iubirea şi judecătorii

„Presedintele Traian Basescu a tinut sa salute decizia Curtii Constitutionale referitoare la incetarea mandatului senatorului PNL Mircea Diaconu.
„E o mare nedreptate ce i se intampla lui Mircea Diaconu. Nu stiu de ce e asa de fericit domnul Basescu ca l-a invins pe Mircea Diaconu. Intrebati romanii pe cine iubesc mai tare, pe Mircea Diaconu sau pe Traian Basescu sau pe judecatorii de la Curtea Constitutionala.””
Tot felul de politruci vin şi se lamentează că vina domnului Diaconu este minoră în comparaţie cu jaful generalizat din perioada pedelistă, că vezi Doamne, s-a găsit vinovatul de serviciu, că stau în libertate marii hoţi ( pe locuri fruntaşe sunt , cum altfel, Videanu şi Udrea). În plus, capac peste toate, poporul îi urăşte.
Vina domnului Diaconu este prin comparaţie atât de minoră încât se face o mare nedreptate, se comite un sacrilegiu, atunci când te iei de nevinovatul om, care doar a băgat şi el puţin degetele în borcanul cu miere, chiar dacă pe el era pusă mare eticheta de „Interzis”. În plus, de fapt argumentul suprem, el este şi iubit de popor.
Mi-l amintesc pe domnul Diaconu cum devenise un fel de Monica Tatoiu, prestând la mai multe televiziuni, la diferite emisiuni, la indiferent ce subiecte. Tot timpul secat de problemele ţării, cu o mirare permanentă despre micimea fiinţei politice româneşti, părea ultima vertebrată într-o mare de nevertebrate. Degaja verticalitate, transparenţă. Mare om, mare caracter? Mai degrabă mare actor.
Ca toate gogoşile politice ale României s-a dezumflat şi el, penibil, dovedindu-se pe scena politică doar un …mărunt actor.
Dar nu de el vreau să scriu, oricum cariera domnului Diaconu în politică e terminată deoarece până să se întoarcă dumnealui pe cai albi în PNL, protectorul lui, Antonescu, va fi istorie. Poate va încerca la pesedişti, cine ştie!
De fapt pe mine mă surprinde iar neplăcut acest tânăr şmecheroid numit Ponta. Domle, omul ăsta are o „clasă” de bătrân stalinist! Nici Băsescu şi Iliescu în zilele lor bune nu produceau atâtea perle de demagogie PERICULOASĂ ca acest cuplu de clovni periculoşi, Ponta-Antonescu, în general, sau Ponta în particular.
Ca să induci tu, fost procuror, actual premier, ideea că actul de justiţie ar trebui condiţionat de popularitatea sau afecţiunea poporului pentru un individ sau altul, denotă o iresponsabilitate extrem de periculoasă. La fel şi sugestia că judecătorii CC sunt duşmanii poporului, de parcă am avea de-a face cu două clase antagonice.
De remarcat că această „logică” a inviolabilităţii şi atotputerniciei oferite de popor funcţionează de la o vreme excelent şi în Parlamentul USList, acesta părând că este deasupra tuturor, ca un Olimp al Zeilor.

Poate ar fi cazul să-i facem o sugestie domnului Ponta, cred că Doru Octavian Dumitru e un tip mai iubit de popor decât Diaconu. El, împreună cu cei de la Vacanţa Mare, Florin Salam şi cei de la „Trăsniţi în NATO” ar putea fi nişte excelenţi judecători la Curtea Constituţională. Vor fi aşa iubiţi de popor…o nebunie, parol!

Read Full Post »