Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘DIICOT’

Trăim de ceva timp un fel de nebunie colectivă. Instituții ale statului puse să lupte cu corupția se transformă peste noapte în focare de infecție. Șefi ai DIICOT, ANI și cine știe cine o mai urma sunt arestați „preventiv”. Nu m-ar mira să urmeze chiar oamenii DNA-ului și ai SRI-ului.

Îmi amintesc că atunci când a ajuns la putere apostolul luptei anti-corupție a blamat, firește, corupția guvernării Năstase. Deși, dacă te uiți după numerele de contorsionism judiciar practicate de procurorii și judecătorii ce i-au condamnat pe Năstase, Voiculescu și chiar Becali, îți cam vine să te îndoiești de corectitudinea deciziilor.

Practic după două mandate prezidențiale de luptă acerbă cu corupția, rezultatul este o corupție generalizată. Firește, adepții Justiției Băsist-Macoviste vor spune că exact acesta este marele succes. Faptul că acum oricine poate fi arestat (de obicei „preventiv”). Că nimeni nu e mai presus de lege.

Omițând că asta era posibil (și se întâmpla, dacă era cazul) și în perioada NORMALĂ de dinainte de Băsescu și Macovei. Ceea ce s-a schimbat a fost modul în care operează Justiția. Practic, marea reușită a celor doi este POLITIZAREA Justiției. Practic, cât timp ești la putere, la pușcărie merg doar opozanții tăi politici. Cei din gașca ta sunt imuni. Cel puțin cât timp tu „ții cătușele”, ca să folosm plastica exprimare a duduii blonde.

Din păcate lucrurile se schimbă atunci când nu mai ești. În momentul imediat următor plecării de la putere toate dosarele parcate anterior izbucnesc pestilențial.

Am citit astăzi o declarație a unui fost ministru PDList al Comunicațiilor, dl. Gabriel Sandu:

Recunosc şi admit că am acceptat să finanţez partidul şi acţiunile sale pentru a-mi facilita sprijinul politic şi a-mi menţine funcţia de ministru, dar şi poziţia în conducerea centrală PDL. Nu cunosc dacă acest fapt reprezintă o infracţiune, dar pot confirma adevărul, că toţi politicienii care au acces la funcţii publice au plătit sume importante de bani pentru acest deziderat. Odată cu primirea acestor funcţii, politicienii devin părţi active ale mecanismului de recuperare a sumelor. Mai precis în momentul în care primeşte o funcţie publică, politicianul învestit se implică pentru recuperarea sumei de bani avansate de el şi de partid sau de alţii în campania electorală.

Stupefiant. Nu pot să nu mă întreb ce naiba au păzit Kovesi și Coldea atâta amar de timp. Oare nu vorbim de complicitate?

Lăsând la o parte arestările din rândul politicienilor, trebuie observat și dezastrul din business. O bună parte din companiile de IT au fost decapitate sau măcar blocate de sutele de investigații de corupție. Astăzi glumeam cu un partener de business că dacă lucrurile continuă așa, nu vor rămâne decât companiile care nu fac business cu statul. Asta dacă nu cumva organele statului nu vor ajunge la concluzia că lupta anticorupție trebuie să meargă până la capăt. În fond cine spune că nu este corupție și la cei ce nu fac afaceri cu statul? Ce, nu există și privați corupți? Iar dacă chiar există companii cinstite, sunt atât de puține, încât nu merită să mai pierzi timpul căutându-le. Mai bine faci curățenie generală. Iar dacă cumva urmează și un război, oricum va trebui să o luăm de la capăt cu construirea Capitalismului. Sau poate că începem direct cu… nu știu, oare ce urmează după Capitalism?

PS: am văzut astăzi un afiș postat la intrarea unui restaurant: „Activitate suspendată de Antifraudă-ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale”. Ok, au stârpit evaziunea. Dar au dispărut și salariații, care acum sunt în șomaj și taxele pe care de bine de rău le plătea stabilimentul respectiv. Partea bună este că pe măsură ce dispar taxele vor dispărea și idioții plătiți din ele. Cei care închid companii plătitoare de taxe pe motiv de „neemitere de bon fiscal”.

Asta îmi evocă imaginea unuia care își taie cu frenezie craca de sub picioare.

Reclame

Read Full Post »

Am urmărit cu o oarecare stupefacție „dezbateri” pseudo-intelectuale pe tema corectitudinii despăgubirilor acordate celor ce au avut proprietăți confiscate de regimul comunist. Dacă despăgubirile ar trebui acordate în bani, prin retrocedare sau prin Fondul Proprietatea. Dacă ar trebui să fie „in integrum” sau doar parțiale, șamd.

Mie o astfel de punere a problemei, în contextul dat, mi se pare a fi de aceeași natură cu dezbaterea pe tema legalizării prostituției, purtată în contextul unui proces de viol în grup. Îți vine să te întrebi dacă distinșii intelectuali sunt doar naivi sau sunt parte a scamatoriei numită guvernarea Băsescu.

Dacă au avut ceva de câștigat din astfel exerciții ridicole (precum postacii plătiți de Elena Udrea), poți să spui „ok, sunt și ei oameni, mănâncă o pâine”. Probabil că există și moduri mai cinstite de a câștiga bani, dar pot înțelege.

Dacă însă vorbim de naivitate și de bună credință, atunci… Nu știu ce să zic. Uneori, inteligența e doar aparentă. Oameni educați se dovedesc a fi de o prostie monumentală. Cred că și Gigi Becali s-ar rușina dacă ar fi suspectat de așa ceva.

Am citit astăzi două știri care m-au făcut să mă gândesc mai bine la modul în care percepem „realitatea”.

Prima se refera la modul în care erau plătiți suporterii on-line ai PDL-ului: „Apropiaţii lui Udrea foloseau banii din mită în interesul ei, al PDL şi pentru „postaci” de pe net„. Nimic spectaculos. După Turcescu, mă aștept la orice.

Cea de a doua se referă la modul în care funcționa Sistemul (inclusiv al retrocedărilor):

„Dosarul „Moşia Brătienilor”, privind retrocedări ilegale de terenuri din Argeş, în care este urmărit penal şi avocatul Radu Pricop, ginerele lui Traian Băsescu, şi în care este implicată şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca parte civilă, va fi cercetat de DNA.

Dosarul a ajuns la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), după ce DIICOT şi-a declinat competenţa, în 16 martie.

Iniţial, cazul a fost anchetat de procurorii de la Parchetul instanţei supreme. Această structură şi-a declinat competenţa în favoarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), care, la rândul său, a stabilit că nu este competentă de ancheteze acest caz.

Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în 11 aprilie 2014, a fost începută urmărirea penală într-un dosar privind restituirea unor proprietăţi, iar în 26 mai 2014 a fost dispusă urmărirea penală şi în cazul lui Radu Pricop, ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu, pentru fals şi înşelăciune.

Alături de Radu Pricop, în acest dosar sunt vizate alte 11 persoane. De asemenea, în dosar este implicată şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, care este parte civilă.

Presa a relatat că dosarul vizează un teren de 90 de hectare din localitatea Ştefăneşti (Argeş), care a aparţinut familiei Brătianu şi care ar fi fost retrocedat ilegal.

Astfel, Radu Pricop a cumpărat, împreună cu cele 11 persoane vizate în dosar, drepturi de moştenire asupra terenului respectiv de la urmaşii familiei Brătianu. După ce a câştigat mai multe procese în instanţă cu statul român, Radu Pricop şi partenerii săi au obţinut de la ANRP despăgubiri de 10 milioane de euro, folosind însă documente false.

Radu Pricop este soţul Ioanei Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu.

Ceea ce mi se pare infiorător este modul în care dosarul a fost pasat între „instituțiile” statului. Vorbim de ginerele Președintelui României. Abia după dispariția Nașului, lucrurile au reînceput să se miște. Mare minune dacă pe parcursul procesului nu a mai fost pensionat și câte-un procuror incomod, cum s-a întâmplat la Slatina.

Aici postacii portocalii sau cei cu mintea în deplasare ar putea remarca normalitatea procesului. Poate că procesul nu era de competența PÎCCJ. Și nici de competența DIICOT. Și poate că nu este nici de competența DNA.

Poate că e mai bine să ne întrebăm dacă restituirile ar trebui să se facă sau nu „in integrum”.

Revenind la plastica comparație cu violul, martorii după ce au asistat la ceea ce s-a întâmplat, încep să dezbată dacă victima ar trebui sau nu să fie plătită sau dacă dimpotrivă ar trebui să plătească, totul continuând cu o dezbatere academică pe tema necesității legalizării prostituției.

Prostitutio. In integrum.

Read Full Post »