Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘emil constantinescu’

Ma uit la vanzoleala asta cu prezidentialele .. si ma cam apuca asa un sentiment sartrian (greata) de parca m-as numi Milu Constantinescu … Nu numai ca „onorabilii” de ambe sexe sunt numa personaje „beta” daca nu cumva „gama” care se doresc a deveni Alfa-Primul dar si o anume expunere a mahalagismului congenital al teleptualitaii noastre de extractie balcano-galitiana cu propensiune komintennist-atlantice si trecere prin Colegiul Park din Universitatea marlandeza (Maryland pre americaneste) …

Mai la abjectu subjectului .. Maestrul Radu Beligan a „indraznit” sa zica ca sprijina candidatura lu’ Ponta (beta si el- daca nu gama!) ptr prostul de Prezidel (Alfa-Primul Romaniei) iar „marele intelctual” (mare pe cantar si in talie!) intelectual si „dizident” (transcedental a lu Maharavishi!) Presu’ lu Baselu’ (injurat daca nu si luat la suturi in dos!) a publicat o scrisoare deschisa in care il face pe ex Serful Sectorului Suflete albie de porci couminsta (http://www.revista22.ro/andrei-plesu-scrisoare-deschisa-catre-radu-beligan-legata-de-sustinerea-acestuia-pentru-victor-ponta-ati-simtit-nevoia-la-varsta-dvs-la-statura-dvs-sa-va-legati-numele-de-un-caraghios-47819.html) „protestand” impotriva „investirii imaginii” artistice intr-o jalnica operatiune de propaganda, intr-un exercitiu manipulatoriu de un gust indoielnic. De ce o faceti (cu obisnuita dvs. „finete” culturala, gata sa recurga la locutiuni latine)? Nu mai pot raspunde acestei intrebari cu „pogoramintele” pe care incercam sa le invoc pe vremuri. Pot doar sa fiu trist, infinit de trist, ca intelegeti sa iesiti din scena cu o replica atit de triviala, atit de marunt devotata conjuncturilor. Calibrul dvs. merita un amurg mai nobil. Nobil musiu asta care se zice ca era injurat (daca nu si luat la suturi!) neaos si portuar de Baselu’ da ma rog Nuztu nu obisnuieste locutiuni latine ci maxim latRinare …

Scrisoarea catre maestrul Beligan (are si el niste scaderi .. in Epoca de Aur coclit a cetit niste … scrise cred de altii, plus ca nu era bine sa fii in fata lui cand zicea o tirada ca te „spala pe ochi” da oricum cel mai bun Richard v.3 si adevaratul Romulus cel Mare!) face „valuri” si EvZ „condamna” ba sub semnatura altui intelectual de aeronava : http://www.evz.ro/liiceanu-intervine-in-polemica-plesu-beligan-marile-sale-roluri-ii-pot-spala-artistului-poporului-pacatul-de-a-l-fi-lingusit-pe-ceausescu.html ba ajunge sa il denunte pe nomenclaturistul Beligan : http://www.evz.ro/dosarul-de-cadre-al-lui-radu-beligan-contribuie-efectiv-la-infaptuirea-politicii-partidului-in-domeniul-culturii-si-artei.html .. a se vedea si comentariile pasionatilor de cultura si democratie… ca cum ne-a invatat marlandezu Bolodea in Raporcu sau final ca cum Al treilea strat(al nomenclaturii), foarte heteroclit, se desprindea din cele mai diferite categorii ca: ofiţeri superiori de securitate şi miliţie, conducători de mari întreprinderi, diverşi activişti de partid şi sindicat, lucrători din comerţ, profesori universitari, medici, scriitori, actori, ziarişti, preşedinţi de IAS sau CAP etc. Din categoria micilor nomenclaturişti, din cel de-al treilea strat, făceau parte zeci de mii de oameni. Si uite asa actorii (dar si macelarii, medicii) sunt asimilati coloneilor de securitate… Muotumes fa Hamerlocio!

Insa ca sa ne dea masura adevaratei staturi intelctuale (talia = inaltimea!) Plesu isi „investeste imaginea” in alt catindat pe masura teleptaliatii sale cea de la Mol sugatoare : Andrei Pleşu: Argumentele pentru care îl votez pe Iohannis (adev.ro/ndkumbhttp://adevarul.ro/news/politica/andrei-plesu-vota-klaus-iohannis-1_5440b81b0d133766a801397f/index.html) citand din Dilema Veche Voi vota, în ambele reprize, cu dl Iohannis. Şi nu numai pentru că e mai bine plasat în sondaje. Îi găsesc suficiente calităţi ca să schimbe sunetul de fond al perioadei postelectorale. M-am săturat de clămpănitori şmecheri, de tirade demagogice, de platitudini paradiziace. Vreau alt stil! Altă muzică! Sau nici o muzică! Pariez pe laconismul decent, pe discursul nespectaculos, pe refuzul de a intra în bălăcărela în care ne sufocăm de peste 20 de ani. (http://dilemaveche.ro/sectiune/situa-iunea/articol/cine-votez)
Cu Iohannis 6 case care nici el nu foloseste locutiuni latine… alt stil, alta muzica … Dar ia sa vedem cam ce hram poarta acest Iohanescu :

Klaus Iohannis este un om bogat. Averea lui, la vedere, constă în 6 case achiziţionate timp de 24 de ani. Prima afacere imobiliară a fost pusă la cale în 1992, cînd Iohannis a cumpărat o locuință cu 75 000 de dolari. Pe atunci era un simplu dascăl care preda fizica la Liceul Bruchenthal. Oare de unde a putut sa aduca, în acea perioadă tulbure de după Revoluţie, atâţia bani? Oamenii cunoscători din Sibiu nu se ascund să spună că din trafic de copii. Amintim episodul implicării lui Klaus Iohannis din anii ’90 în intermedierea adopţiilor de copii. Chiar şi în declaraţia sa de avere din zilele noastre, apare un cont de 9000 de dolari din anul 1990. Şi pe atunci era un simplu bugetar, cu un salariu de vreo 2000 de lei, pe vremea aceea.

Cu o precizare: jumătate din averea imobiliară a fost dobândită pe căi ilicite. Înşelăciune, fals şi uz de fals, mărturii mincinoase. Până acum, în două cauze, instanţa s-a pronunţat şi a dat verdictul, iar Iohannis a pierdut o casă și este pe cale să o piardă și pe o a doua. În cazul casei cumpărate în 1997, din strada Pedagogilor 14, care a fost achiziționată în baza legii 112/1995, ea a fost dobândită ilegal prin mărturie mincinoasă pentru că , potrivit actului normativ, era interzisă obținerea unei case naționalizate de către un chiriaș, dacă mai avea în proprietate un alt imobil. Iar la acea data, Iohannis mai avea o casă, cea din strada Bâlea 29.

Despre ce este vorba? Istoria ne duce cu mult înainte de Revoluţie, într-o vreme în care soacra lui Iohannis, o femeie semianalfabetă, era servitoare în casele pe care le-a dobîndit apoi pe căi ilicite. Mai exact, ea a fost femeie de serviciu în familia Ghenea Eliseu, care deţinea imobilele din străzile Magheru 35 şi Bălcescu 29. Acest Ghenea, de loc din Porumbacu de Jos (judeţul Braşov) şi-a făcut averea în SUA, unde a emigrat în perioada interbelică. În America a cunoscut-o pe Maria Baştea, o româncă prostituată, originară din Viştea de Sus ( judeţul Braşov).

Cei doi s-au căsătorit în SUA , dar s-au întors în România şi şi-au cumpărat mai multe case în Sibiu, printre care şi cele două aflate în discuţie. După naţionalizarea din perioada comunistă, Ghenea Eliseu a rămas sărac lipit pământului, comuniştii luându-i toate casele. El s-a întors în satul său natal, la Porumbacu de Sus, unde a şi murit. Fără succesori!

Cine îi vrea averea? Servitoarea lui, soacra lui Iohannis.

După Revoluţie, celebrele case ale lui Ghenea din centrul Sibiului au devenit subiectul și obiectul retrocedărilor. Dar chiaburul care a făcut avere în SUA nu a avut moştenitori de drept care să revendice, în mod corect, imobilele confiscate de comunişti. Cine s-a găsit să pună mâna pe averea lui Ghenea? Servitoarea lui din perioada de glorie. Adică, soacra lui Klaus Iohannis, care a lucrat umăr la umăr, cu fiica sa, Carmen, soţia edilului. Oare Iohannis era strain de aşa ceva? Nicidecum. Doar că numele acestuia nu apare decât la întocmirea finală a documentelor de proprietate.

Procedura de acaparare a averii lui Ghenea Eliseu (în speţă este vorba de 2 case, Magheru 35 şi Bălcescu 29) nu se putea realiza pe căi legale. Am precizat mai sus că acesta nu a avut copii, iar cei care ar fi avut dreptul să le revendice, nu au făcut-o. Aşa că familia Iohannis, în complicitate cu un nepot al lui Ghenea Eliseu, și anume Ghenea Ioan, au fabricat documente false pe bandă rulantă: testamente, adeverinţe, adrese şi inventează un prezumtiv moştenitor: Ghenea Nicolae.

Restu cititi la http://ancheteonline.ro/2014/09/cum-s-a-imbogatit-familia-primarul-sibiului-klaus-iohannis-manual-de-fraudare-a-legii-fals-uz-de-fals-fals-intelectual-marturii-mincinoase/

Deci cam asa… dl intelctual care isi pune dosul la dispozitia Baselui ca sa aiba prezidelu sa isi lustruiasca spitzul adora pre Ionahescu care in virtutea ancilaritatii sale se foloseste de falsuri pentru a isi trage beneficii necuvenite. (Scuze dar rezervele mele de democratie sunt cam limitate. Bunicu Gheorghe o fi fost taran da nu sluga! Taran, adica mic propretar… 4,5 ha si ex acar si invalid CFR…)

Oricum este o evolutie – de la pupat fund de mandru fiu al primei promotiii de ofiteri „democrati” la pupat fund de copil de servitoare este chiar promovare sociala!!
De care este divina „comunismu”…

Oricum zbaterea „democratica” a „Fenomenului Piata cu Golani” s-a dovedit apogeul social al copiilor de servitoare sau chiar numa golani.

PS. Auz ca Baselu – propretar pe baza ce Cod Penal (abuz) al unei case misto – doreste sa isi traga niste propretati mai mult decat mischetaux prin Snagov. Numa 2, si numa 4 hectare ca deh „origine sanatoasa”, ascultat manele si Licheleni si Presu ri asculta de el .. Ei da! Merita sa se faca „anticomunsit” si „antisecurist”

Ghita_Bizonu’

Reclame

Read Full Post »

Recentele discutii despre schimbarile constitutionale, discutii necesare altfel, au fost acoperite repede de stirile momentului. Cea mai “importanta” si mai caraghioasa, aceea ca Gigi Becali nu se mai intoarce in Romania. Drum bun, calatorie sprancenata!
Dintre toate reasezarile constitutionale necesare, relatiile institutionale si rolul institutiei prezidentiale mi se par cele mai acute. O discutie serioasa despre forma democratiei romanesti este imperios necesara.
Dupa ce am consumat, am experimentat mai multe tipuri de presedinti, tipologii umane, stiluri de abordare institutionala, interpretari personale ale institutiei de varf a statului roman, este evident ca institutia prezidentiala ca unica solutie de “domnitor” a ajuns la un final. As putea chiar spune ca institutia prezidentiala a falimentat moral.
Dupa’89, a urmat tranzitia anomica, cautat confuza si ezitanta, in care Romania si-a cautat drumul. Ion Iliescu a vorbit de consens, de multe ori fara argumentatie, punand egal intre consens si constrangere. Putem spune ca a reusit consensul doar cumparandu-l. Oricum, perioada’90-’96 ramane una confuza, in care proiectul national a existat doar theoretic. La adapostul confuziei si ignorantei s-au facut si cele mai mari transferuri de proprietate , multe dintre acestea dubioase si cu finalitate catastrofala.

A urmat Emil Constantinescu, perceput ca slab, un intelectual ezitant, prins intre lumile romanesti, care trebuia sa aleaga intre consens si asezarea Romaniei pe un drum clar. Personal, cred ca istoria va aseza mai bine perioada presedintelui Constantinescu si nu va mai judeca doar din punctul de vedere al guvernamantului. Perioada Constantinescu a reusit sa imprime un drum Romaniei, a reusit sa gaseasca consens pentru cateva obiective mari nationale. NATO si UE au devenit din idei “progresiste” si oarecum exotice (pentru o anumita parte a populatiei) o realitate palpabila si fara echivoc. Reasezarile sociale vor fi o alta transformare a Romaniei cu care istoria va credita regimul Constantinescu la capitolul merite.

Dupa instabilitatea economica si reasezarile sociale dureroase dar necesare ale perioadei Constantinescu, Ion Iliescu a fost unica solutie pentru recastigarea increderii. A fost o surpriza placuta concluzia ca Iliescu a invatat lectiile trecutului, le-a asumat si a dus mandatul presidential mai mult decat onorabil. In general, Iliescu s-a tinut departe de guvernarea in sine, si a gasit in Adrian Nastase un partener nu doar valoros, dar si onest. A fost prima data dupa’90 cand mandatul prezidential a fost discret, depasit ca atentie publica si ca intensitate de actul de guvernamant in sine. Temele majore erau “lucrate” de guvern si nu de administartia prezidentiala. Cu exceptia “norului” gratierii lui Cosma de la finalul mandatului, putem spune ca 2000-2004 a fost cea mai senina administratie prezidentiala. A fost si unica perioada cand societatea si politicul, independent de partizanatul politic in sine, au gasit consensul , s-au aflat pe aceeasi lungime de unda pe temele majore nationale ale integrarii in NATO si EU.

Primul mandat al presedintelui Basescu a fost dominat de scandal. Basescu a procedat ca un jucator de sah fara strategie, dar care castiga jocul speculand greselile adversarului. Politic, Basescu a confiscat ideea de opozitie, si inertial a lasat impresia ca este unicul opozant moral la cupiditatea si stupiditatea clasei politice. Reactia rapida, discursul simplu si eficace, victimizarea si marile greseli ale partidelor i-au creat presedintelui microclimatul perfect. Tentativa de suspendare, propulsarea lui Geoana la prezidentiale si prestatia lamentabila a acestuia in campanie,oboseala mecanismelor de partid, i-au asigurat lui Basescu si al doilea mandat. Toti au sperat , unii au fost convinsi, ca Basescu va fi invatat lectiile trecutului si va actiona altfel. Se pare ca s-au inselat. Al doilea mandat a dat o lovitura finala prezidentialismului. Teoria “presedintelui jucator” a compromis ideea de presedinte, si in extenso, si ideea de republica. „A doua suspendare” a aratat defectele relatiilor institutionale romanesti si vulnerabilitatea stabilitatii la politica viscerala si la plasa de interese ale unor personaje ca Voiculescu. A fost o lectie (sau ar fi trebuit sa fie) pentru ceea ce inseamna (sau ar trebui sa insemne) o Romanie europenizata.

Dupa ce politicul va lua o noua forma, si dupa ce mandatul actualului presedinte se va fi sfarsit, prezidentialismul in Romania , cel putin forma actuala, va fi déjà un cadavru politic si institutional. Nu stiu in ce masura o republica fara presedinte sau o republica formala este de dorit in Romania.
Dar dezbaterea asupra unei republici altfel sau chiar asupra formei de guvernamant trebuie sa inceapa , iar momentele ce vor veni vor aduce si solutia cea mai potrivita. Un referendum constitutional va trebui sa contina cel putin o intrebare despre forma de guvernamant. Pastrarea republicii pentru a-I satisface lui Crin Antonescu ambitiile politice fara support si pentru ca USL-ul “asa s-a inteles” este meschin in comparatie cu miza unei noi Constitutii. “Harjoneala” cu ideea unei monarhii constitutionale a lui Antonescu este neconvingatoare si in stilul politicianului “copil”, propriu lui Crin. Este evident , Casa Regala a Romaniei nu s-a lasat atrasa in acest flirt parsiv. Monarhia insa este o solutie. Poate cea mai buna pentru clarificarea si limpezirea institutionala a Romaniei. Sau nu?

Read Full Post »