Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘energie eoliana’

Poate ați observat că zilili astea mai geroase au fost unele probleme cu consumul de energie. Electricitate. Moristile de vant din Dobrogea au cam somat asa ca s-a facut apel la Complexului Energetic Oltenia care „duduie” la propriu si figurat. Desi nu de mult unii doreau sa il cam inchida si noroc ca a intervenit „raul” de Ponta (care ca premier nu a fost prea rau ca politician … tont nene TONT!)

Poate mai tineti minte – daca ati aflat- cum exportam noi energie „curata” subventionată curat-murdar de romanu de rand spre beneficiul Ungariei, Slovaciei si dublul beneficiu al Cehiei…

Sper sa va prefaceti ca veti fi avut rabdarea de a prcurge urmatoarea poveste de succes. O tara , si ea ex socialista, este azi , fericita propretara a celei mai mari companii publice din Europa Centrală și de Est care ii aduce si o groaza de bani , zeci de miliarde euroi anual.

ČEZ a.s. (în cehă: České Energetické Závody, în română: Centralele electrice cehe) este o companie cehă multinațională de stat cu sediul la Praga. ČEZ este sociatatea-mamă a Grupului CEZ, care este format din 137 de companii (inclusiv ČEZ a.s.), 96 dintre acestea aflându-se în Europa. Activitatea sa de bază este producerea, distribuția, comercializarea și vânzarea de energie electrică și termică, comerțul și vânzările de gaze naturale, precum și extracția cărbunelui. ČEZ Group opereaza, de asemenea, în Bulgaria, Germania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Turcia.

CEZ avea venituri totale de aproximativ 200 de miliarde coroane în 2010 (cca 1.146,788 miliarde RON in 2010) ČEZ este cel mai mare producător de electricitate din Republica Cehă .

Compania ČEZ a.s. a fost înființată în anul 1992, când Fondul Național de Proprietate a transformat fosta întreprindere de stat „České Energetické Závody” într-o societate comercială pe acțiuni care azi este listată la bursele din Praga, Varșovia și Frankfurt și face parte din indicele PX. Din 1992 si pana la sfârșitul anilor 90, parcul de centrale electrice deținut de ČEZ a fost modernizat și extins treptat.[9] În 1993, 27% din acțiunile societății au fost vândute prin intermediul sistemului de vouchere, iar doi ani mai târziu, în 1995, au mai fost vândute alte șase procente.

Din anul 2001, guvernul ceh a început demersurile pentru alegerea unui investitor strategic care să preia pachetul majoritar de acțiuni deținut de Fondul Național de Proprietate la ČEZ și alți șase distribuitori regionali. Valoarea totală a tranzacției se ridica la aproximativ 300 de miliarde de coroane. Printre cei nominalizați se numărau Electrabel din Belgia, Électricité de France, Enel din Italia, Iberdrola din Spania și International Power din Regatul Unit, care au format un consorțiu alături de compania americană NRG Energy. Însă decizia de a vinde tot pachetul odată a descurajat potențialii cumpărtori care nu au reușit să îndeplinească cerințele guvernului. Ca urmare, pe 9 ianuarie 2002, guvernul ceh a abandonat planul de privatizare.

În 2003, ČEZ a.s. a fuzionat cu mai mulți distribuitori regionali de energie electrică (Severoceska energetika, Severomoravska energetika, Stredoceska energeticka, Vychodoceska energetika și Zapadoceska energetika), formând Grupul CEZ. La mijlocul anilor 2000, guvernul a declarat că intenționa să vândă un pachet de 16% vânzarea a 7%. Ca și în celelalte dăți, demersurile nu a fost finalizate, iar compania a fost nevoită să răscumpere acțiunile de pe piață, sporind astfel cota guvernului.

Intre doua incercari nereusite de provatizare în anul 2005 CEZ , propretate a statului ceh , a „privatizat” Electrica Oltenia cumparand pachetul majoritar de acțiuni de 51% de la Statul Român . Valoarea totală a tranzacției s-a ridicat la 151 milioane Euro. AIr in Oltenia cer sa faca cehu? Aplica normele normale cle MittelORRORpeanului kakanesc asa cum invata del de la Habsgurgi . . Adica CeZ a introdus în factura curentă şi estimările de plată pentru următoarele două luni, rezultând o sumă totală de plată mult mai mare decât cea la zi. Deşi obligaţia de plată viza doar factura curentă, este de presupus că mulţi clienţi, în necunoştinţă de cauză sau mizând pe bunacredinţă a furnizorului, au decis să achite tot ce era înscris în factură, creditând astfel compania, cu dobândă 0, pe două luni în avans.

http://www.economica.net/cez-oltenia-a-fost-amendata-de-anre-cu-500-000-de-lei-pentru-facturarea-in-avans-a-energiei-vanduta-clientilor_113267.html#ixzz4VomYSaAx.

Si findca pofta vine mancand CEZ a cumparat si TMK Hydroenergy Power, care detinea patru microhidrocentrale in zona Caras-Severin si era controlata de combinatul siderurgic TMK-Resita. TMK Resita este/era un grup cu capital rusesc.
Apoi a construit – tot ca „privat” parcu ala de la Fântânele-Cogealac .. bazandu-se pe niste subventii mai mult decat generoase . Platote de boii din Romania binemteles!!! Si cu banii din „certificate verzi” doreau sa construiesca 2 grupuri electronucleare la Temelin!

Capacitatile CEZ au evolut si ele dupa cum uremaza : 30 iunie 2004, CEZ dispunea de o capacitate instalată de 12.297 MW si 17.855 angajați. Vânzările de energie electrică au fost de 68 TWh în anul 2004. În mai 2010, CEZ avea aproape șapte milioane de clienți și un portofoliu al capacității instalate de peste 14.300 MW, activând în 11 țări din Europa Centrală și de Sud-Est. În anul 2010, grupul ČEZ a produs și a vândut o cantitate de 61.952 GWh.

Dar ati retinut ? În ciuda numeroaselor demersuri de privatizare, guvernul ceh, prin intermediul ministerului de finanțe, rămâne acționarul majoritar al ČEZ. La data de 25 mai 2011, acționarii societății erau:
Ministerul de Finanțe al Cehiei – 69,78 %
Alte persoane juridice – 2,78 %
Persoane fizice – 4,36 %
Administratori de active – 23,08 % printre care :
Chase Nominees Ltd. (4.83%)
Citibank Europe plc (4.8%)
Private individuals (4.31%)
Československá obchodní banka (4.17%) .

Astfel ČEZ a devenit este cea mai mare mai mare companie furnizoare de servicii publice și cea mai mare companie publică din Europa Centrală și de Est.
CEZ opereaza in prezent :
centrale nucleare
Temelín (2000 MW – 2 * 1000)
Dukovany (2000 MW – 4 * 500)
centralele electrice pe bază de cărbune
termocentrala Dětmarovice (800 MW – 4 * 200)
termocentrala Hodonín (105 MW – 50 + 55) (a treia cea mai mare centrală electrică din lume pe bază de biomasă )
termocentrala Chvaletice 800 MW – 4 * 200)
termocentrala Ledvice (330 MW – 3 * 110)
termocentrala Mělník (770 MW – 2 * 110 + 500)
termocentrala Počerady (1.000 MW – 5 * 200)
termocentrala Poříčí (165 MW – 3 * 55)
termocentrala Prunéřov (1,490 MW – 4 * 110 + 5 * 210)
termocentrala Tisová (295 MW – 3 * 57 + 125 + 13)
termocentrala Tušimice (800 MW – 4 * 200)
termocentrala Elcho (Polonia, 220 MW – 2 * 110)
termocentrala Skawina (Polonia, 492 MW)
termocentrala Varna (Bulgaria, 1,260 MW – 6 * 210)
centrale hidroelectrice
Lipno (122 MW)
Orlík (364 MW)
Kamyk (40 MW)
Slapy (144 MW)
Štěchovice (23 MW)
Vrane (14 MW)
Střekov (20 MW)
lacuri cu acumulare prin pompare
Dalesice (450 MW)
Dlouhé strane (650 MW)
Štěchovice (45 MW)

centralele electrice eoliene
parc eolian Fântânele (România, 600 MW, cel mai mare din Europa
centrale electrice solare
parc solar Mimon (18 MW)
parc solar Ralsko (38 MW)
parc solar Ševětín (30 MW)
parc solar Vranovská Ves (16 MW)

Plus maruntisuri ca alea de langa Resita

(materialul de mai sus este preluat din quaistital din Wiki …)

Nou ? Noi ce am facut ?
Am urlat jos mastodontii si am impartit, subimpartit si rasimpartit ce aveam

Din Wiki :

Regia Autonomă de Electricitate (RENEL) este o fostă companie de stat, înființată în anul 1990, luând locul „Departamentulul Energiei Electrice și Termice” (DEET) – fost „Ministerul Energiei Electrice” (MEE) în perioada regimului comunist.

Societatea deținea toate activitățile în domeniul curentului electric în România: producție, transport, distribuție.

În anul 1998 RENEL este desființată prin împărțirea în:

Compania Națională de Energie Electrică CONEL S.A.
Societatea Națională Nuclearelectrica S.A.
Regia Autonomă pentru Activități Nucleare.

CONEL avea în componență componență trei filiale:

S.C. Termoelectrica S.A. – pentru producerea de energie electrică și termică în termocentrale
S.C. Hidroelectrica S.A. – pentru producerea de energie electrică în hidrocentrale
S.C. Electrica S.A. – pentru distribuția și furnizarea energiei electrice

Compania Națională de Electricitate (CONEL) este o fostă companie de stat înființată în anul 1998 prin reorganizarea RENEL.

CONEL avea în componență componență trei filiale:

S.C. Termoelectrica S.A. – pentru producerea de energie electrică și termică în termocentrale
S.C. Hidroelectrica S.A. – pentru producerea de energie electrică în hidrocentrale
S.C. Electrica S.A. – pentru distribuția și furnizarea energiei electrice

În anul 2000 CONEL, a fost împărțită în următoarele societăți comerciale independente aflate integral în proprietatea statului:

S.C. Termoelectrica S.A.
S.C. Hidroelectrica S.A.
S.C. Electrica S.A.
C.N. Transelectrica S.A., cu rol de Operator de Transport și Sistem, având ca filială cu personalitate juridică S.C. OPCOM S.A.

Ca efect al acestei împărțiri, CONEL a fost desființată.

Adica invers decat ce au facut cehii (daca tineti minte ) care in 2003 au pus impreuna distribuitori regionali de energie electrică cu producatorii.
Adica dintr-un mastodont deja cam mamut au obtinut ceva mai dinosaurian ori ceva gen Indricotherium sau macar dinoterium .

Si al dracului de greu de privatizat.

Noi ?

Noi si „mai bine” am despartit vanzarea de productie si am obtinut cestii ciudate. Oricum Electrica S.A. aia care face comertu avea in 2014 11.740 angajați fata de 30.100 in 2002 si nu mai vine incastaoru la usa. Iar la Electrica Muntenia Sud, Electrica Banat, Electrica Dobrogea sefu este ENEL (italian) , la Electrica Moldova sefu este EON (nemtii) si cum am scris CEZ are Electrica Oltenia…

Adica unii cu munca altii cu banii.

Sa nu mai zic ca modul in care vindem energia este ceva de groaza …

De exmplu Hidorelectirca vinde f ieftin.. asta de obiciei este cumparat de cine treb si vanduta in Strainezia. Eu, tu, vecinii nostri, noi romanii cau prosti platim insa de ne stingem cea mai scumpa energie! Aia a termocentralelor!

Si uite asa era sa bagam in opmanat Hidorelectrica ..

Normalul ar fi ca intreaga productie sa fie intr-o singura firma (ca la CEZ, E.ON, ENEL) si sa se vanda la un pret cel putin „ponderat” daca nu la pretul maxim posibil – ca aici se aplica „renta diferntiata” (vezi https://adriannastase.ro/2012/05/27/destul-2/comment-page-2/#comment-144338) si sa castigam o multime de bani . Noi nu diversi straini (unguri, cehi, sarbi, bilgari, greci cam toti s-au infruptata din cea mai teftina energie romaneasca .. spre folisul li si a cativa „baieti destepti”

Dar la noi ca la nimeni!

Noi facem totul pe dos, intelijentii neamului ne iecsplica ca asa este normal „ca afara” si noi … am plecat ca favoriziti si am ajuns codasii codasilor!

Uite d’aia va zic ca la noi cei mai boi dintre boi nu sunt in staul! Ci pe Calea Victoriei si in Piata Victoriei (asupa romanilor!)

Read Full Post »

Incalzirea globala este o realitate din ce in ce mai prezenta: ghetarii se topesc in ritm alert, banchizele se rup mai repede si se refac mai tarziu, temperaturile medii par sa fie in crestere decisa, conform statisticilor. Sigur, omenirea se afla in plin necunoscut in preajma unor astfel de fenomene, a caror origini, evolutii si tendinte sunt dificil de inteles si interpretat din perspectiva experientei si cunoasterii umane actuale. Constatarile oamenilor de stiinta sunt fara indoiala corecte, dar corelarea datelor si interpetarea cauzala reprezinta o alta chestiune. S-a stabilit cu certitudine ca nivelul de CO2 de-a lungul istoriei geologice a Pamantului , corespunde marilor epoci climatice: cand este ridicat, planeta se incalzeste, cand este scazut, planeta ingheata. Dar ce determina aceasta alternanta? Si este nivelul de CO 2 cauza, sau doar o parte a unor fenomene mai complexe, care contribuie la schimbarile climatice? Reprezinta controlul gazelor cu efect de sera, cum ar fi CO2, dar si metanul, un mecanism efectiv de control al schimbarilor climatice?

Lumea stiintifica de azi, in majoritatea ei, pare convinsa ca da. Si pare convinsa de faptul ca actualele schimbari climatice sunt produse de activitatea umana, care in ultimii 150 de ani a determinat cel mai ridicat nivel al CO2 din ultimii 450.000 de ani, se spune. Varsta geologica a Pamantului este mult mai mare, din care motiv acesti 450.000 de ani s-ar putea sa ofere perspectiva pe care ti-o ofera privitul unui elefant de la 2 cm: imposibil sa-ti dai seama ce inseamna acel perete gri cu peri, daca asta este singura perspectiva posibila. Insa in ciuda acestui fapt, datele la dispozitie au indreptatit cladirea unei teorii care spune ca omul incalzeste planeta si isi pune in pericol habitatul prin inconstienta cu care actioneaza. Urmare a acestei amenintari, o serie de initiative a dus la crearea Protocolului de la Kyoto si a unui intreg sir de acte politice inca neratificate la nivel planetar, avand drept scop diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera. Unul dintre efecte a fost si incurajarea si sustinerea asa ziselor energii verzi, prin politici de stat. Mecanismele sunt diverse, insa in principiu urmaresc evitarea taxarii pur si simplu a productiei poluante de energie din combutibili fosili si crearea unui mecanism de taxare care sa finanteze direct investitiile in energie verde, sau bonificarea producatorilor de energie verde prin tarife. Asa sau asa, efectul este unul de majorare a pretului energiei. Ar fi fost la fel daca producatorii de energie poluanta ar fi obligati la masuri de depoluare sau la plata de externalitati, aceste costuri s-ar regasi in pret. A parut insa sa aiba mai mult sens incurajarea productiei de energie verde, care are un efect direct asupra emisiilor de carbon. In principiu, consumatorul plateste astfel pretul dorintei sale de a se intrepinde masuri concrete pentru oprirea fenomenului de incalzire globala si a prezervarii conditiilor existente de mediu. In ultima instanta insa, certitudinea este cea a cresterii pretului energiei, in vreme ce obiectivul urmarit – reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, ramane incert. Desigur, toate aceste masuri de sustinere prin tarife a productiei de energie verde se doresc a fi temporare, asteptandu-se ca dezvoltarea tehnologiilor antrenate de o astfel de sustinere sa duca la cresterea competitivitatii lor, astfel incat sa nu mai fie nevoie de sustinere dupa un timp. Aceasta teorie nu este verificata in practica decat in proportie modesta: fara tarife de sustinere, energia eoliana si solara in special, dar si alte forme de producere de energie verde, sunt in continuare nerentabile, in ciuda scaderii semnificative a pretului tehnologiei, in special la solar. In plus, aceste doua sisteme de productie pun cele mai mari probleme in utilizare, datorita caracteristicii energiei electrice de a nu putea fi stocata decat in cantitati mici si cu costuri foarte mari. Imprevizibilitatea ori fluctuatia in productie ce tin de caracterul acestor energii dau mari batai de cap retelelor de transport.

Oricum ar fi, Romania a creat si ea, cu ezitari si manevre, o legislatie de sustinere a energiei verzi. In special energia solara a capatat odata cu modificarea legii 220/2008, care nu a fost niciodata cu adevarat in vigoare pana in octombrie 2011, un sprijin surprinzator, avand potentialul de a avea cea mai mare sustinere tarifara prin numarul de certificate verzi atribuite: 6(sase). Ce a urmat, era de anticipat: s-a declansat un adevarat concurs national de facut parcuri fotovoltaice. Efectul asupra pretului energiei este maxim, intrucat un MWh produs cu astfel de energie costa bine peste 300 EUR la producator, doar prin plata certficatelor. Se pare ca peste 700 MW vor intra in piata in acest an, ceea ce inseamna un plus de 250 milioane de EUR in costul energiei doar din certificate, fara a mai socoti si pretul energiei livrate. Costuri cel putin la fel de mari vin si din eoliana, unde capacitati de peste 1000 MW sunt deja conectate, dupa anumite date. Ei bine, odata cu aceste costuri, imaginea frumoasa a energiei verzi dispare din ochii unui consumator cum este cel roman, care sincer fie spus, nu a cerut niciodata asa ceva. Sa recunoastem, cea mai mare parte a romanilor nu au nici o treaba cu energia verde si incalzirea globala. Se pare insa ca suntem insa sensibili la gazele de sist, daca isi mai aduce cineva aminte de hilarele demonstratii de la Barlad. Ei bine, dincolo de aceasta atitudine confuza, ramane valabila intrebarea: este energia verde necesara si reprezinta ea viitorul energetic? Este necesara acceptarea acestui cost, temporar sau nu, pentru a face existenta noastra sustenabila pe Planeta si in urmatoarele sute, mii de ani?

Nu stiu cati sunt constienti de faptul ca prezenta canalizarilor in orase era o raritate fie si numai in urma cu o suta si ceva de ani. Ca perioada de timp de cand exista canalizare, este semnificativ mai scurta decata aceea in care oamenii de la oras isi aruncau dejectiile pe geam, eventual insotite de un strigat de avertisment. Una dintre cele mai mari piedici in initierea si realizarea sistemelor de canalizare, a constituit-o convingerea ca oamenii nu vor fi dispusi sa plateasca pentru costurile generate de acestea. Impactul asupra economiei din acele vremuri este astazi estimat la aprox. 1% din economie, sub forma de cost suplimentar. Dar aceasta inventie, (de fapt folosita inca de catre romani, mai putin epurarea), care inseamna colectarea dejectiilor si epurarea apelor uzate inainte de a fi din nou transmise in sursele naturala de apa, a fost salutara pentru eradicarea epidemiilor care faceau ravagii si a dus la imbunatatirea dramatica a mediei de viata si starii de sanatate generala a comunitatilor. Niste experti au evaluat ca trecerea masiva la energie verde ar avea cam acelasi impact, din punct de vedere al costurilor, dar si din punct de vedere al mentinerii unor conditii care sa faca posibila continuarea existentei noastre pe Pamant. Prin urmare, pare mult mai rational sa acceptam acest cost suplimentar generat de energia verde. Pe vremea initierii introducerii canalizarilor moderne, niste medici stabilisera indubitabil legatura dintre igiena precara, datorata inexistentei unor sisteme de colectare a fecalelor umane, si bolile infectioase care faceau ravagii. Implementarea canalizarilor a demonstrat in cele din urma ca aveau mare dreptate. Astazi, anumiti oameni de stiinta au facut legatura intre emisiile poluante si evolutia nefavorabila a climei, cerand imperativ oprirea arderii de combustibili fosili. S-ar putea sa aiba la fel de multa dreptate, insa doar viitorul o poate confirma pe deplin. Daca insa asteptam, poate nu vom avea un viitor.

Cum pariem?

Read Full Post »