Am vorbit cu ceva timp în urmă despre impactul pe care îl are exploatarea gazelor de șist asupra prețului gazului natural importat din Rusia și de impactul asupra bugetului acesteia. Nu aș fi reluat subiectul, dacă nu aș fi descoperit un interesant articol al China Daily, publicat ieri, despre același subiect. Articolul se intitulează „A geological and geopolitical revolution” și tratează implicațiile geopolitice ale noilor metode de explorare folosite de SUA:
„Revoluţia gazelor de şist afectează nu doar industria de energie, dar și schimbă treptat geopolitica energiei. Succesul economic al gazului şist în Statele Unite din anul 2000, poate transforma în curând cel mai mare importator de petrol din lume într-un exportator net de gaze naturale, iar multe alte ţări încearcă să-i urmeze exemplul. În luna mai, Ministerul Energiei Coreei de Sud a instituit un grup de lucru pentru a explora rezervele de gaze de șist, încercând să reducă costurile ridicate ale importurilor de gaz natural lichefiat […]. China, India, Polonia, Ucraina şi Japonia, într-un efort de a reduce importurile de energie, se grăbesc și ele să-și dezvolte exploatările de gaze de șist”.
Articolul mai subliniază și efectul asupra Rusiei, în al cărui produs național brut, exporturile de gaz și petrol înseamnă aproximativ un sfert, dar și asupra țărilor OPEC, cu predilecție asupra Arabiei Saudite. „Dacă pierderea unui client important este o tragedie, a te uita cum acesta îți devine competitor este incomparabil mai rău.” Articolul mai reamintește de pragul critic de 88$/baril, sub care stabilitatea economică și socială a țării exportatoare este pusă în discuție.
Articolul se încheie cu următoarea întrebare: „În cazul în care Rusia nu va mai fi cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, iar membrii OPEC nu se vor mai bucura de poziţia lor dominantă pe piaţa globală a energiei, ce se va întâmpla în lume după aceea?”
Spre surpriza mea, în lista țărilor enumerate în articol, strălucește prin absență, România. Mă mulțumesc să observ că România a semnat prin Guvernul Ungureanu acorduri de explorare pentru patru zone extrem de promițătoare. Practic acestea au fost ULTIMELE hotărâri ale acelui guvern. Cu siguranță vă amintiți de marele miting ținut la Bârlad împotriva explorărilor aprobate. Vă amintiți de asemenea și de amenințarea directă (că va avea soarta lui Aldo Moro!) făcută de deputatul Solomon către primul ministru de atunci, Mihai Răzvan Ungureanu. Printre organizatorii mitingului se regăsea și omniprezentul colonel Dogaru și a sa asociație a cadrelor militare în rezervă.
De curând, același colonel a reușit să-l pună în dificultate pe Victor Ponta și USL-ul prin anunțul legat de semnarea unui acord. Potrivit anunțului, acordul își propunea să desființeze DNA, ANI și alte câteva instituții cheie. Ulterior, s-a dovedit că anunțul a fost o intoxicare, dar răul produs imaginii externe, într-un context extrem de delicat, nu mai poate fi reparat. M-am întrebat cu acea ocazie, cu ce o fi greșit Victor Ponta în fața celor care-l butonează pe domnul colonel.
Vă adresez și vouă două întrebări:
1. Pe cine ar avea interes Rusia să sprijine? Pe Traian Băsescu sau USL-ul?
2. Care credeți că va fi impactul gazului natural „ieftin” asupra economiei României?
Update: locul 5 în ro.wordpress.com – mulțumiri tuturor comentatorilor și vizitatorilor de astăzi (și sper și de mâine).
Read Full Post »