Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘guvernul’

Presedintele l-a nominalizat astazi pe Victor Ponta premier. L-am urmarit de cateva ori saptamana trecuta pe fostul si viitorul premier stand in fata bradului impodobit de la Palatul Victoria, vorbind apasat, cu expresia de baiat cuminte si timpuriu competent pe fata, despre diverse lucruri. Daca puneai imaginar o barba si plete albe lui Ponta, ti-l puteai inchipui in rolul de Mos Craciun.
USL-ul a promis mai mult decat poate duce „sacul” lui Victor Ponta, inainte de intrarea la prima guvernare din primavara, si inertial pe parcursul primei guvernari Ponta. Pe valul de „razboaie usl-isto-basesciene”, USL-ul, si Victor Ponta personal, au scapat de erodarea la guvernare, desi rezultatul celor 8 luni de guvernare este palid, fara a fi categoric negativ(si in nici un caz pozitiv). Castigand alegerile pe fondul mesajelor populiste si sloganurilor gen „v-am dat salariile inapoi” si a retoricii „antibasiste” ,guvernul Ponta al II-lea va trebui sa faca fata celor 10 puncte(sau provocari):
1. Explicatia celor 8 luni de guvernare Ponta I-ul , perioada marcata prin inactivitate si lipsa de guvernamant, utilizata pe post de campanie electorala prelungita.
2. Guvernul ce sta sa se nasca. Este ca bebelusul de 6 Kg: dificil de extras , prea gras si posibil diabetic, mai are si cordonul infasurat, astfel ca probabil se va face cezariana.
3. Atmosfera de incertitudine si suspiciune la Bruxelles. Nu ca asta ar fi ceva extraordinar sau nou pentru Romania, dar ne-am intors in timp intr-o perioada gri. Victor Ponta poate face giumbuslucuri la ziarele straine si se poate duce imbracat in hainele de duminica la Paris,Londra sau Berlin, dar glumitele sale nu au cu siguranta trecere pe acolo. Vestea buna e ca ne inghesuie in Schengen si pe noi pana la urma, ca nu mai pot lasa Bulgaria pe-afara.
4. Marile promisiuni de campanie, cum ar fi „noi dam , nu luam”, „v-am dat noi ce v-au taiat ceilalti” sunt deja uitate. Cu portofelele inghetate si putina bruma in buzunar, romanii vor trebui sa-l asculte pe Ponta cum explica el competent, presarat cu glumite, ca de fapt n-au promis nimic.
5. Basescu . Aici nu cred ca trebuie sa dau explicatii.
6. Balbaiala cu UDMR-ul. Deja varanul a dat consemn pe unitatea A3 sa tipe tradare in gura mare. „Jurnalistii” USL-istici se isterizeaza deja pentru hartiile lui Traian Basescu si pentru vizitele la ceas de seara ale lui Ponta la Cotroceni.Voiculescu i-a dat peste mana lui Victor Ponta (cu mana lui Crin Antonescu, ca probabil era ocupat cu altceva) si nu l-a lasat sa se harjoneasca cu UDMR-ul. Victor Ponta a pierdut prima batalie in interiorul USL.
7. Bruxellles-ul. Romania nu mai este de capul ei, asa ca nu va putea „sa-si faca de cap”.
8. Baronii si baronetii. In PSD, dar si in PNL (ca in toate partidele care s-au perindat la putere) exista cativa potentati locali gen satrapi. Satrapii nu vor accepta sa nu-si numeasca oamenii in guvern, sa nu impuna linii politice si sa nu ciupeasca posturi, foloase si bomboane de pom.
9. Echilibrul din USL. Cu un partid greoi si nereformat, cu PNL-ul pe cai mari si ajuns partid de masa, si cu Varanul in capul mesei, guvernul Ponta II este prins in melasa jocului politic. Unde te’ntorci dai de un butoi cu pulbere. Noroc ca are 9 vieti.
10. Parlamentul umflat cu steroizi. Un Parlament prea mare, cu membri fie gusogeni , fie penali, fie inutili, va fi o piatra de moara pentru guvernarea Ponta. Un astfel de Parlament , unde interesele colcaie si doamna Justitia va fi fugarita pe toate stradutele laturalnice din Casa Poporului, format din oameni cu interese obscure si metode ingalate, va fi o piatra de moara de gatul guvernului. De la Verginel Gireada pana la Ion Stan, actualul Parlament va fi probabil cel mai slab calitativ si cel mai caraghios legislativ pe care l-a avut Romania din’90 incoace.
Desigur, nu trebuie sa uitam principalul challenge: coabitarea. Toate partile vor trebui sa deprinda acest joc. Se pare ca scrisoarea de raspuns la „hartiile lui Basescu”, venita de la Bruxelles si adresata lui Ponta, asa spune.

Sacul lui Mos Craciun mai are multe daruri pentru romani dupa guvernul obez si coabitare. E incapator. La fundul sacului e ceva care va ajunge la toti romanii. Fiecare se va procopsi cu o bucatica. Se numeste „deceptia”.

Reclame

Read Full Post »

Desi multi spun ca alegerile de ieri din Grecia nu schimba mare lucru, exista mari diferente fata de alegerile din 6Mai.Au intrat in Parlament aceleasi 7 partide ca si in Mai, dar rezultatele, schimba mult configuratia politica, si mai ales concluziile si posibilitatile de viitor. Ceea ce este sigur e faptul ca grecii vor avea guvern,scorul electoral, fata de alegerile din Mai face posibila o coalitie care sa guverneze. Este dificil pentru partidele politice grecesti sa negocieze o coalitie, deoarece se afla intr-o situatie cu totul noua. Daca pana anul acesta sistemul politic grecesc si bipartidismul oferea majoritati absolute si guverne monocolor, schimbarea majora a spectrului politic grecesc in urma crizei, permite doar formarea de guvern in urma unei coalitii. “Spargerea” unitatii atat la dreapta cat si la stanga, face dificila negocierea, si permite majoritati formate din forte politice pana mai ieri pe pozitii ireductibile. Probabil, guvernul rezultat va fi cel format in urma coalitiei partidelor moderate si pro-europene. Scopurile politice in Grecia s-au schimbat mult in ultimii trei ani. Nu se mai pune problema masurilor de dreapta sau de stanga, se pune problema optiunii europene a Greciei, si nuantelor pe care Grecia ar dori sa le negocieze, sau renegocieze cu partenerii europeni. Iata si rezultatele, impreuna cu explicatiile necesare:

Castigatorul absolut al scrutinului este Noua Democratie, cu 29,8% si 129 de locuri in Parlament. Fata de cele 108 locuri castigate la alegerile din 6 Mai, ND reuseste o performanta. Partid cu traditie, cu radacini in sec.XIX si o continuitate ideatica, ideologica si de suprafata sociala, ND este un partid ce poate oferi Greciei solutii. Programatic, ND doreste mentinerea Greciei in zona Euro, fiind dispus sa aplice masuri de austeritate, cu anumite nuante si renegocieri . Ceea ce aduce insa nou, este rediscutarea Tratatului Fiscal, si dorinta de dezvoltare(cuvantul dezvoltare a fost cel mai folosit in aceasta campanie), situandu-se mai mult de partea discursului lui Hollande decat de partea lui Merkel. Antonis Samaras, primul-ministru desemnat (si mai mult ca sigur urmatorul prim-ministru) este economist de formatie, personaj de suprafata politica europeana, cultivat si de incredere, si face parte dintr-o familie foarte veche (cu oarecari radacini aristocratice, conectat prin familia mamei cu fanariotii), cu traditie politica.

SYRIZA, denumita generic si “stanga radicala”(pentru a fi diferentiata de celelalte doua partide de centru-stanga, percepute moderate) reuseste performanta unui procent de 26,9%, obtinand 71 de locuri in Parlament, fata de 58 la alegerile din 6 Mai. SYRIZA este cea mai mare surpriza electorala, un partid care acum 3 ani se situa undeva in jurul a 3%(pragul de intrare in Parlament) , reuseste sa ajunga a doua forta politica a Greciei in mai putin de doi ani, detronand la stanga vechiul si traditionalul PASOK. O retorica plina de demagogie, populista si charisma lui Alexis Tsipras, par a fi ingredientele succesului. Syriza nu are multe solutii, dar promite rediscutarea tuturor contractelor de imprumut, respingerea Tratatului Fiscal, mentinerea Greciei in Euro (cu o schimbare radicala de discurs in aceasta privinta, acum un an, militau pentru iesirea Greciei din Euro). Nu se stie cum vor face toate cele de mai sus, solutiile fiind doar declaratii de intentie, pe care publicul le percepe ca aventuriste. Tsipras este un vorbitor excellent, un orator(in Grecia exista o veche traditie a discursurilor in piata publica, la adunari politice), si are bune legaturi europene cu partidele “surori” din Franta, Portugalia, Italia si Spania(reprezentantii acestora au participat la sarbatorirea victoriei scorului bun, duminca seara). Marea majoritate insa, percep SYRIZA nepregatita de guvernare, iar un guvern in jurul acestui partid este de multe ori catalogat drept aventura.

PASOK,cu 12,4% din sufragii si 33 de locuri in Parlament (fata de 41 in 6 Mai) este marele perdant al crizei si “beneficiarul” pedepsei publice pentru guvernarea Papandreu. Detronat de SYRIZA, PASOK pluteste intre traditia pro-europeana, moderata si perceptia de “soft”, si nevoia publicului de solutii indraznete, idei noi si suflu proaspat. Nevoia electoratului a fost mai bine implinita de SYRIZA. Scandalurile de coruptie in jurul PASOK(si arestarea unui fost ministru PASOK al Apararii, dovedit ca beneficiar de comisioane pentru achizitii de armament) au cantarit greu in ochii electoratului. PASOK se gaseste intr-un cerc vicios: neparticiparea la guvernare si radicalizarea l-ar aduce pe acelasi plan cu SYRIZA(si ar pierde electoratul moderat, traditional de centru-stanga), participarea la guvernare ii va eroda procentul lasand SYRIZA  spatiu de miscare maxim la stanga politica.

Anexartiti Elines(AE) , partid desprins din Noua Democratie, sustinator al suveranismului, reuseste doar 7,5% si 20 de locuri in Parlament, fata de 33 in 6 Mai. Principala diferenta fata de ND este opozitia fata de Tratatul Fiscal si atitudinea suveranista (respingerea unei Europe federaliste, si sustinerea unei Europe a natiunilor). Cu o retorica destul de percutanta, si un lider foarte vocal, AE nu a mai convins la fel ca in 6 Mai, alegatorii de dreapta intelegand probabil ca ND este mai sigur decat “aventurosul” Khamennos (liderul AE) si partidul sau.

Hrisi Avgi (XA) , surpriza neplacuta a acestor alegeri, reuseste o performanta ceva mai slaba decat in 6 Mai, adica 6,8% si 18 locuri in Parlament, fata de 21 de locuri in 6 Mai. Partid fara programe, doar retorica, gestica si declaratii uluitoare, XA s-a ridicat in special pe sentimental anti-imigrationist al grecilor. Fara traditia imigrationista a Frantei sau Angliei (sau a altor vestici), si fara legi clare in ceea ce priveste imigratia, Grecia s-a trezit in ultimii 25 de ani, invadata de valuri imigrationiste ce s-au dovedit din ce in ce mai greu de absorbit. Criza, si cresterea somajului au acutizat aceste (re)sentimente. La asta se adauga numarul din ce in ce mai mare de asiatici si africani care au ajuns in Grecia in ultimii 15 ani, si care incearca sa se stabileasca acolo. Inainte de 6 Mai cu o saptamana, un imigrant pakistanez a ucis cu bestialitate o familie din Patras in timpul unui jaf (altul, srilankez a violat o fetita de 15 ani intr-o suburbie a Atenei, mutiland-o pe viata), iar XA a profitat de aceste evenimente, scorul de 7,5% din 6 Mai aproape dublandu-se fata de procentul cu care erau creditati in sondaje. Cu o populatie de 11 milioane, Grecia pare incapabila sa faca fata fenomenului imigratiei in actualul context. Rezolvarea prin legiferare a imigratiei, si o eventuala imblanzire a crizei, va trimite acest partid inapoi, adica la 0,01% de unde a venit.

DIMAR(Stanga democrata) , un PASOK mai mic  a reusit, prin atragerea nemultumitilor PASOK sa stranga un istoric maxim 6,3% si 17 locuri in Parlament (fata de 15 in 6Mai). Un partid responsabil, de lider (Fotis Kouvelis, un batran stangist, perceput ca cinstit si onest) , DIMAR va fi probabil un partener la guvernare.

KKE (Partidul Comunist) , a ajuns la minimul istoric, adica 3,9% si 12 locuri in Parlament (fata de 24 in 6 Mai). Retorica prafuita ,anti-orice, opozitia la orice coalitie si declaratia de intentie de a schimba totul (si de fapt nimic), cuplata cu stilul de viata luxos (si foarte capitalist) a liderilor partidului(Aleka Papariga, liderul partidului,locuieste in zona Ekale,una din cele mai exclusiviste a Atenei), au dus KKE la limita intrarii in Parlament.

In acest peisaj, cu Antonis Samaras desemnat prim-ministru, guvernul va fi format probabil cu PASOK si DIMAR, care impreuna ar strange 179 de locuri din cele 300 ale Parlamentului grec, si ar asigura majoritate. La asta , s-ar putea adauga si AE, daca exista consens in a rediscuta Tratatul Fiscal(asta ar duce la majoritate de 66%, adica 200 de locuri in Parlament). Asta inseamna ca grecii au votat majoritar pentru Grecia europeana si pentru ramanerea in zona Euro. PASOK este in orice situatie marele perdant, participarea la guvernare cu ND contanand chiar riscul disparitiei PASOK ca partid. De aici si reticentele exprimate de PASOK la formarea unui guvern fara SYRIZA(care in opozitie, ar reusi sa “desire” si procentele ramase la PASOK).Dar se pare ca Venizelos, unul din cei mai respectati lideri politici(si seful PASOK) isi va asuma acest risc, in speranta ca nucleul de 12% pe care-l are totusi PASOK, nu-i va parasi.

Astazi se duc discutii importante pentru formarea guvernului. Eu sper, pentru binele Greciei, ca Antonis Samaras sa aiba success.Succesul lui Antonis Samaras poate insemna pentru Grecia si inceputul sfarsitului tragediei prezente, si speranta revenirii la normalitate. Sa fie aceste alegeri pentru tara lui Eschil, ultima tragedie?

UPDATE: Se pare ca s-au inteles: guvernul de la Athena, va avea drept prim-ministru pe A.Samaras, cu participarea ND,PASOK si DIMAR.

UPDATE1: O observatie: am urmarit pe ERT Live stirile duminica seara si ieri. Nici unul dintre partide, si nici un om politic nu a pus in discutie corectitudinea alegerilor(lucru care s-a intamplat oricum foarte rar in ultimii 40 de ani), si nu a existat nici o acuza de furt de voturi.

UPDATE2: Alegerile din 17 iunie au avut o acoperire mediatica  mult mai mare,si au fost mai urmarite decat alegerile din Franta. Impactul lor este mai mare decat miza strict politica. Iar pentru regiunea noastra, au o importanta mai mare decat multe alte evenimente.

Read Full Post »

Cei trei copresedinti ai USL se vor lupta maine in Parlament cu hydra puterii. Cu panza neagra pentru “mazil” intr-o mana,gata de asezat pe umarul lui MRU, si cu foaia pe care e notat “guvernul de 60 de secunde”in cealalta, USL se pregateste responsabil si hotarat sa preia puterea, sa scurteze capetele hydrei si sa dea drumul raurilor de lapte, miere si unt pe care PDL-ul le tine inchise in turn, spre folosinta proprie, si nu le da poporului. Motiunea este de fier, multi deputati ai puterii au avut revelatii politice majore si subite iluminari si au trecut la USL, in urma discutiilor “ca’ntre gentlemen-i” cu Ponta si Antonescu. Contrastant, MRU a dat dovada de siguranta de sine, si a dat o palma PDL-ului, prin lipsa de consultare si absenta unei minime intalniri publice inaintea motiunii cu partidul care se presupune c-ar trebui sa-l sustina. Este un semnal de distantare al lui MRU de PDL si de coalitia la putere.

Motiunea de cenzura este un exercitiu democratic, destul de uzitat si la noi in ultimul timp. Dar in acest caz, nu mi se pare deloc un gest al democratiei. In zdrente, gusata, schioapa, cu dioptrii mari si celulita, democratia romaneasca primeste prin aceasta motiune un nou scuipat intre ochi. Asa cum lui Basescu nu i-a pasat sa schimonoseasca votul din 2008 prin incurajarea aparitiei UNPR si distorsiunea rezultatului electoral, nici Ponta sau Antonescu nu ezita sa se joace cu locurile din Parlament, incurajand si gazduind transferul politic fara discernamant. Orice calcul politic arata ca motiunea poate trece doar in cazul in care parlamentari ai puterii voteaza pentru aceasta, sau trec la USL cu arme si bagaje. Usurinta de care dau dovada majoritatea politicienilor romani de a-si urmari interesul politic fara a tine cont de minima moralia si de cateva principii simple(baza interesului comun), au adus democratia din Romania in starea pe care am descris-o. Establishment-ul politic isi atrage oprobiul prin acest tip de actiune. Nu am nimic cu motiunea in sine, dar sunt impotriva mijloacelor prin care aceasta ar putea trece. Negocierea politica “de culise”, opaca si plina de secrete fetide, se poate intoarce mai tarziu impotriva celor care o practica. Motiunea de cenzura ar fi trebuit sa treaca doar prin spargerea coalitiei la guvernare, prin negociere politica intre USL si unul dintre grupurile aflate la putere. Oricum, chiar daca am gandi in termeni de realpolitik, motiunea este ruginita inaintea folosirii, USL-ul greseste daca are impresia ca guvernarea(o luna, doua sau sase ) nu-I va erode sansele. In acest caz ar fi fost bine daca Ponta il asculta pe Iliescu mai atent, sau daca Antonescu l-ar consulta din cand in cand pe Djuvara. Motiunea, si mai ales succesul acesteia, nu ar face decat sa-I largeasca terenul de joaca lui Traian Basescu, aducand din nou in centrul atentiei “presedintele jucator” si bilele sale colorate. Schimbarea politica in Romania trebuie validata doar prin alegeri, eventual anticipate.

Norocul lor este ca motiunea nu va trece. Vom asista ulterior la “plansete”, la victimizari si acuze de tradare , la caruselul obisnuit al emisiunilor TV pline de “analisti” si politicieni-bocitoare, care vor plange pe catafalcul unei defuncte motiuni. Probabil si la exagerari de limbaj, asa cum ne-am obisnuit in ultimul timp.

Ultima saptamana a fost si un soi de olimpiada de primavara la sectiunea “cine spune mai multe enormitati pe unitatea de timp”. Iata si rezultatele:

Locul I, la o distanta uriasa fata de ceilalti,- deputatul de Barlad caruia i-am si uitat numele. Am auzit ca e professor de istorie, dar cred ca a studiat la fara frecventa undeva la o universitate obscura probabil. Nu doar ca nu stie ce spune (banuiesc ca nu stia exact semnificatia cuvintelor utilizate) , dar explicatiile date ulterior denota o lipsa totala de bun simt. “Soarta lui Aldo Moro” contine nu doar un asasinat, dar un intreg sir de evenimente triste si reprobabile care au dus la acest asasinat, si o amintire dureroasa care tine de terrorism, violenta si organizatii dubioase.Personajul, aparut de nicaieri, nu ar trebui sa-si mai gaseasca locul in partidul care l-a produs si nici pe o lista electorala.

Locul II, pentru dramatism si politicianisme de opereta – Sever Voinescu. In replica data lui Victor Ponta, Voinescu demonstreaza ca poate fi (si) tinichea politica. Modul teatral in care incerca sa convinga ca Ponta ii va ucide pe toti, a fost caraghios si pueril. Cu aceasta interpretare ,falsa,icnita,si caragialesca, nu ar fi intrat oricum la Institutul de Arta Dramatica.

Locul III, pentru reintoarcerea la “grupa mica”- Victor Ponta. Lider al unui partid mare si aspirant la functia de premier, Ponta ar trebui sa-si controleze caderile cam frecvente in liga mica de politicieni incepatori. Perspectivele sale politice si pretentiile de presedinte de partid il obliga pe Ponta la autocontrol, autocontrol de care nu a dat dovada in interventia in care afirma ca “nici daca ar fi impuscati” sau ceva de gen.

Mentiune speciala, si premiul de popularitate- Roberta Anastase. Transpirata, despletita, incercanata si deosebit de ingrijorata, Roberta parea ca isi face bagajele pentru a parasi castelul inainte ca Ponta sa navaleasca cu hoardele de revolutionari ca sa o duca la ghilotina. Cu ochii in lacrimi, si tremolo in voce, Roberta il explica pe Ponta si-I prezicea un viitor de “serial killer”. In sfarsit, norocul este ca “Grasa si proasta” este titlul unui roman de Rodica Ojog Brasoveanu.

Limbajul de tinichea, in deschiderea campaniei electorale, nu promite nici dezbatere de calitate, nici solutii de guvernare. Dar deschide o cutie a Pandorei in legatura cu “libertinajul” lingvistic si de exprimare. Politicienii ar trebui sa fie (si) exemple, sa dea dovada de  retinere, de discretie a comportamentului si limbajului. De ce sa ne miram atunci ca tinicheaua “din varf” cade pe trotuar si ne loveste zilnic simtul acustic si estetic?

Si motiunea? Romanii se pregatesc de minivacanta, pana pe 2 Mai toata lumea va uita de motiune. Si o luam de la capat.

UPDATE

Well, m-am inselat. Uite ca a picat guvernul. Exista doua posibilitati, cu multime de variante, in functie de mood-urile, umorile si jocurile lui Basescu si a celor din (deja fosta) opozitie. Prima posibilitate ar fi ca Basescu sa-l desemneze pe Ponta, si acesta sa accepte sa formeze guvernul. Mai ramane solutia alegerilor anticipate, care mie mi s-ar parea cea mai onorabila pentru toata lumea. Vom avea ocazia sa analizam, din nefericire traim timpuri interesante.

Read Full Post »