Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Harvard’

M-am mai uitat încă o dată la înregistrarea întâlnirii dintre Traian Băsescu, Victor Ponta și Ioana Petrescu și amuză nesimțirea cu care Băsescu i se adresează Ioanei Petrescu: “Unde ziceați că ați terminat? La Harvard, la Oxford?”

Dar dumneavoastră, domnule președinte, unde ați terminat facultatea? În România lui Traian Băsescu, marinarii, frizerii și dentiștii dau lecții de economie celor cu doctorat la Harvard.

Trecând peste faptul că singurul scop al lui TB era să demoleze cu golănii orice argumentație a celor din Executiv, nu pot să nu observ diferența uriașă între gândirea (presupus social-democrată) a Ioanei Petrescu, doctor în economie la Harvard PE TEMA TAXĂRII și gândirea (presupus de dreapta) a marinarului cu studii la Securitate.

După întâlnirea ratată cu Executivul, Președintele a convocat câțiva oameni de afaceri (pompos denumiți reprezentanți ai mediului de afaceri), care de altfel i-au spus ce i-a spus și Ioana Petrescu: scăderea CAS-ului este o măsură benefică. În primul rând pentru că lasă banii celor ce-i produc și care îi vor investi cu siguranță mai eficient decât statul.

Firește, există îngrijorarea cu privire la deficitul bugetar astfel creat. Însă Ioana Petrescu a spus foarte clar (min 19:50) “Pentru acest an, există cele 850 de milioane, care înseamnă efectul STRICT CONTABIL asupra bugetului, iar pentru anul următor…” Exact când încerca să spună cum se va compensa deficitul, Mârlanul Național o întrerupe cu brutalitate și-i cere… “o fișă sub semnătura dumneavoastră”. Mentalitate de securist prost.

Ceea ce arată că de fapt nici măcar nu-l interesa dacă fondurile există sau nu. Ceea își dorea individul era doar să facă praf argumentația celor din executiv. De asta și primul ministru și ministrul de finanțe au evitat să intre într-o discuție pe cifre cu șmenarul.

În plus pe Băsescu, îl deranjează tăierea investițiilor publice. Cele care fac să funcționeze “crony-capitalismul” de partid și de stat. Cel de pe urma căruia trăiesc toți Pieroții și Renații de dreapta sau de stânga. Să-l cităm din nou pe Nașul Crony-Capitalismului (min 20:50): “Și că nu se vor tăia investiții ca să se compenseze. Și că… Pentru că, uitați-vă, anul acesta aveți douăj’… două… douăj’cinci de procente mai puțin la investiții”.

Da Domnu’ Comandant. Statul a investit mai puțin iar rezultatul este creștere economică. Exact când “Franța, Germania și Italia au intrat în declin”, ca să vă cităm. Exact asta încerca să explice și Ioana Petrescu pe înțelesul băse-babuinilor: taxe mari și investiții publice mari – rău; taxe mici, investiții private – bun.

Hai să ne amintim cine a mărit CAS-ul și TVA-ul. Cine oare? Un alt băse-babuin, pe numele lui Emil Boc. Normal că-mi vine să-i dau dreptate lui Victor Ponta când zice că nu are încredere în gândirea economică a lui Băse. Harvardul și Băse-babuinismul Popular sunt școli diferite de gândire economică.

Read Full Post »

Sătul de permanentele bătălii politice, replici, contra-replici, dezertări la inamic sau dimpotrivă „schimbări lucide” (depinzând de partea din care privești) am decis să o invit pe doamna du Vallon la restaurant. Cum fructele de mare, care îmi plac mie, nu-i plac dânsei și în plus au colesterol am hotărât să mergem la o friptură de vită „dietetică”, adică fără garnitură de carbohidrați.

Din fericire, la 10 minute (plimbare) se găsește restaurantul Osho specializat în astfel de preparate „dietetice”. Am făcut rezervarea și în aproximativ o oră am fost invitați să ne alegem una din mesele libere. „Surpriza” plăcută este că de fiecare dată, atât calitatea preparatelor cât și promptitudinea și precizia serviciului sunt aceleași. Impecabile!

Ai spune că un grătar de vită e ceva banal și orice grataragiu cât de cât priceput îl poate produce fără mari surprize. Însă la Osho poți înțelege subtila diferență dintre o friptură de vită „fresh” și una „aged”, care e mai fragedă decât vițelul. Nu sunt surprize nici la modul în care e preparată, un „medium-rare” (preferat de mine) fiind substanțial diferit de „medium” (preferat de consoartă).

În timp ce-mi savuram friptura, admirându-i textura, culoarea și firește gustul, sorbind din vinul casei (un vin roșu ușor, italian, de Bardolino), mă gândeam de ce carnea de vită americană, ca și rețetele OSHO (de altfel banale, fără ingrediente speciale) sunt totuși atât de diferite de cele domestice. Răspunsul este: pentru că regulile se păstrează cu strictețe. De la modul în care este hrănit animalul, aleasă carnea, modul în care se păstrează și se „învechește”, iar apoi se prepară – totul este respectat cu strictețe. Nu există excepții sau lucruri trecute cu vederea.

Cu tristețe, m-am gândit la enervanta reclamă LIDL, care subliniază că singurul fel de mâncare pe care noi românii putem să-l facem și singuri fără a-l greși prea tare, sunt mititeii. La carnea tocată, nu mai contează cum au fost alese bucățile de carne sau cum au fost tăiate. În final ajung tot împreună, iar mărunțirea nu e vreo știință în sine. În plus nici măcar nu este un fel original, din moment ce poate fi găsit și în meniul grecesc sau cel turcesc.

Probabil incapacitatea noastră de a respecta chiar și regulile simple, în timp ce vorbim despre obiective sofisticate și complexe, ne face să fim o națiune de perdanți. Exact din același motiv și politica românească este un fel de mlaștină urât mirositoare și murdară. Respectarea proprietății private este un lucru sofisticat, care necesită nenumărate dezbateri, în timp ce „protecția socială” e ceva banal și ușor de înțeles de toată lumea. Încearcă să-i explici bizonului domestic că pentru a ajunge să vorbești de RESPECTAREA interesul public, ai nevoie de morală și de explicația libertății în sens „kantian”. „Astea-s mofturi!” va replica relaxat bizonul.

(pentru cei interesați, episoadele 3 si 6 din cursul de la Harvard al profesorului Michael Sandel: „Free To Choose” și „The Supreme Principle Of Morality”)

Mai trebuie deci să ne mirăm că în politică, cei care până ieri erau prieteni se transformă peste noapte în escroci și invers? Amintiți-vă de Oprea sau Frunzăverde. Iar când cineva e prins într-o situație jenantă atât pentru el cât și pentru restul conaționalilor, așa cum s-a întâmplat cu Severin, găsim întotdeauna explicații sau în lipsa acestora ne amintim că e „băiat deștept, săracu”, de parcă asta ar scuza imoralitatea.

Ca și în cazul rețetei micilor, am învățat morală de la turci și greci.

Așa că până când vom învăța să respectăm cu toții regulile, ne vom mulțumi cu carne tocată pe post de specialitate națională și cu politicieni hoți și mincinoși pe post de lideri naționali.

Read Full Post »