Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Mugur Isărescu’

Discutam astăzi cu un coleg despre cine va fi viitorul prim ministru al României. Spre surpriza mea a pomenit un nume pe care l-am mai auzit tangențial: Calin Georgescu.

Am început să caut mai multe informații despre aceastaă posibilitate. Și am găsit (în ordinea Google):

1) Sputnik Moldova (14 iunie 2016): „Dr. Călin Georgescu va fi viitorul prim-ministru”

Arhicunoscut şi apreciat în afara țării, susținut pe plan internațional să fie primul-ministru al României, profesorul Georgescu se lovește însă de cozile de topor de la București care i-au adus pe români în ultimul grad de decadență și subdezvoltare.

2) Russia Today (14 iunie 2016): „Dr. Călin Georgescu va fi viitorul prim-ministru al României”

Dr. Călin Georgescu este, acum la începutul mileniului III, cel mai mare expert în dezvoltare din toți câți există în lume. Doctorul Georgescu asta știe să facă: să elaboreze strategii de dezvoltare şi să creeze nivel de trai ridicat în orice țară a lumii, indiferent de poziția geografică şi de resursele naturale pe care le are. Conferințele dumnealui arată în același timp o personalitate cu o cultură bine structurată şi un diplomat de talie mondială cum probabil România nu a mai avut în ultimul secol. Cunoscător în amănunt al doctrinelor politice şi economice, dar şi extrem de informat în privinţa trendurilor geopolitice, doctorul Georgescu, fără îndoială un strateg absolut, știe mai bine decât oricine încotro se îndreaptă lumea şi dacă România are sau nu viitor.

3) Nasul TV (9 noiembrie 2015): Pe cine ar vrea Dan Puric prim ministru | “Eu l-am propus pe Călin Georgescu. E un spirit cinstit, incoruptibil care nu are niciun lucru de corupție pe CV”

“Eu l-am propus pe Călin Georgescu. A fost în structurile ONU 17 ani. E singurul om care are o strategie de dezvoltare. E primul care a tras alarma că spre 2020 se va trece la criza de hrană și apă, a subliniat fondul de aur al țării. E un spirit cinstit, incoruptibil care nu are niciun lucru de corupție pe CV. Pe Călin Georgescu l-am propus ca prim-ministru”, l-a descris Puric pe Georgescu, în cadrul emisiunii „Ultimul Cuvânt”, moderată de Cătălin Striblea și difuzată de B1 TV

4) Buciumul.ro (Mediafax 3 nov 2016): „Comunicat. Societatea civilă cere: CĂLIN GEORGESCU – PRIM-MINISTRU!”

Noi, Federația Societatea Civilă Românească, constituită din 12 entități juridice reprezentative la nivel național care au încheiat mai multe parteneriate și protocoale de colaborare cu ONG-uri din educație, sănătate, cultură, energie, diplomație și din mediul de afaceri, reprezentând interesele a peste 3 milioane de cetățeni profund nemulțumiți de felul în care arată astăzi țara, facem apel către clasa politică să ia în considerare propunerea societății civile pentru funcția de Prim-ministru al României, în persoana domnului Călin Georgescu.

5) Active News (29 Noiembrie 2016): „Dr. Călin Georgescu: Proiectul înseamnă întoarcerea la Hristos. Vreau ca poporul român să trăiască în demnitate și prosperitate, să NU mai fie sluga nimănui, să păstrăm linia neamului. UE pentru moment este un maldăr de cioburi”

Se zicea despre Călin Georgescu că este membru al „Clubului de la Roma” ca și Mugur Isărescu. Din câte știu eu, a fost dat afară acum câțiva ani pentru că a folosit numele și reputația Clubului într-un mod inadecvat. Însă se pare că a uitat să-și aducă la zi CV-ul.

Dacă PSD-ul îl propune sau Johannis îl nominalizează, înseamnă cu suntem din nou în orbita Rusiei. Ca și Ungaria, Grecia, Bulgaria, Serbia, șamd. E o foarte bună ocazie de văzut, care sunt organizațiile și oamenii care fac jocul Rusiei.

PS: Mor de curiozitate să știu ce va zice Ion Iliescu.

Reclame

Read Full Post »

În ultimele săptămâni am avut mai multe întâlniri cu diverse IFN-uri (Instituții Financiare Non-bancare) de creditare decât în precedenții zece ani. Ușor șocant. Zeci de mici companii încearcă să muște din cota de piață a giganților bancari. Deocamdată „mușcatul” seamănă mai degrabă cu ciugulitul firimiturilor de către vrăbii la un fast-food.

Dacă o bancă de retail din top 5 are un buget de creditare de peste un miliard de euro pentru persoane fizice și aproximativ încă pe atât pentru PFA, micro, SME și „large corporate”, un astfel de IFN leșină de fericire dacă depășește 10 milioane de euro anual. Mă refer firește la amatori, pentru că IFN-urile băncilor sunt și ele în zona sutelor de milioane de euro. Și tot acolo sunt și restul băncilor din top 10.

Una peste alta, o adevărată cascadă de bani se revarsă peste doritorii de credite. Iar tâmpeniile făcute de dragul nostru Parlament (ex. Legea dării în plată) seamănă cu bolovanii ce par a sta în calea șuvoiului doar pentru a fi luate la vale și înecate de torentul generat de ploaia de bani tipăriți de ECB pentru a acoperi găurile făcute de PIGS.

Pare că Mario Draghi s-a transformat în Nicholas Flamel, a descoperit formula minune a pietrei filozofale și acum transformă totul în aur.

Cam la fel a fost în 2007-2008. Cifrele de atunci erau chiar și mai mari (uneori duble), însă declanșarea crizei „subprime” (creditele de tip „prima casă”, acordate celor care nu se califică altfel, prin „garantarea” lor de către stat) a secat cvasi-instantaneu șuvoiul de bani. Iar cei care s-au avântat prea curajos, s-au trezit precum peștii pe uscat zbătându-se să supraviețuiască până la următoarea băltoacă, doar pentru a-și da duhul înecați în noroiul datoriilor.

Întrebarea care mă bântuie acum este „cum se va sfârși de data asta?”. Vom reuși un „soft-landing” (vorba guvernatorului BNR) precum la precedenta criză, fără falimente bancare și fără deponenți sinucigași sau va urma un dezastru de dimensiuni mai ample decât în 2008?

De altfel și „soft landing”-ul înseamnă de fapt că marea de bani nou tipăriți a erodat din valoarea economiilor fraierilor care au fost prudenți și au făcut depozite. Deși încă nu ne dăm seama, valoarea dolarului și a euro a ajuns doar o fracțiune din valoarea de acum 10 de ani. Doar „întărirea” parțială a francului elvețian și creșterea prețului aurului ne arată ce s-a întâmplat cu adevărat în economie.

În ce mă privește, deși pare că economia „duduie” și lucrăm mai mult ca niciodată, am un sentiment că de fapt gonim tot mai repede către o curbă în ac de păr pe marginea unei prăpăstii. Și îmi vine să trag pe dreapta și să mă pensionez, obosit de toți zăpăciții care mă depășesc în trombă pe care-i revăd după câteva minute într-o tandră îmbrățișare cu copacii de pe marginea drumului sau întinși cu roțile în sus pe iarbă.

Recunosc că ăsta-i semn că am îmbătrânit. Și probabil că ar fi momentul să las locul liber cuiva mai tânăr decât mine.

Read Full Post »

Puțini dintre cei care au fost atrași de reclama vioaie și serviciile bune ale ING Romania conștientizează că de fapt își pun de fapt banii la dispoziția unei bănci aflate în altă țară. La prima vedere nu pare a fi o mare problemă, țara respectivă aflându-se în Uniunea Europeană, cu o economie robustă și un sistem financiar la fel de solid.

Însă două lucruri ar trebui să-i facă să se gândească mai atent.

1. Sucursala românească a lui Bank of Cyprus este practic în aceeași situație cu banca mamă. Ceea ce înseamnă că sumele de bani mai mari de 100000 Eur nu sunt garantate. Și să nu uităm că au fost discuții în care se dorea taxarea chiar și a sumelor mai mici de 100000 Eur.

2. ING Olanda este o instituție bancară solidă. Însă și ABN-AMRO părea la fel de solidă. Practic, trebuie să ai încredere că în eventualitatea unui eveniment nefericit, cineva va interveni evitând falimentul. Așa cum s-a întâmplat în cazul ABN-AMRO, devenită Royal Bank of Scotland. Însă sunt și cazuri de faliment, inclusiv în Anglia, caz în care singura protecție este acea „garantare” a depozitelor de 100000 Euro.

Sunt mai sigure băncile românești cu capital străin de tipul BCR-Erste, Raiffeisen Bank sau Unicredit Țiriac? Greu de spus. În orice caz, aceste instituții de credit, spre deosebire de sucursalele băncilor străine, au capital propriu și se supun reglementărilor dure ale BNR în materie de bănci. Ceea ce înseamnă că în eventualitatea neplăcută a falimentului băncii mamă, entitățile românești pot (măcar teoretic) să supraviețuiască.

În cazul sucursalelor băncilor străine, în cazul falimentului băncii mamă, entitatea românească are automat aceeași soartă. Au constatat-o pe pielea lor cei ce au avut încredere în Bank of Cyprus. Din acest motiv băncile de tipul Alpha Bank Romania, Bancpost sau National Bank of Greece Romania, impropriu numite „bănci grecești”, de fapt bănci românești cu capital străin, și-ar putea continua activitatea chiar dacă băncile grecești „mamă” ar da faliment.

Firește că există o expunere către băncile mamă. Foarte puține bănci românești au raport depozite/credite supraunitar. Ceea ce înseamnă că diferența dintre creditele acordate și depozitele atrase trebuie finanțată de undeva. Și de obicei finanțarea vine de la banca mamă. În cazul în care banca mamă nu mai este în poziția de prelungi finanțarea inițială, banca românească fiică ar avea probleme de lichiditate. Dar nu ar intra în faliment și nu ar bloca conturile deponenților. Firește că Banca Națională ar interveni ajutând-o așa cum s-a și întâmplat cu ceva timp în urmă cu o bancă românească. Criza a trecut, iar lucrurile încet-încet s-au liniștit.

În concluzie, să ne uităm cu atenție la ce se va întâmpla cu filiala românească a Bank of Cyprus și să sperăm că ING, Citi, CAIXABANK, BNP Paribas și celelalte bănci străine prezente în România prin filiale nu vor avea probleme.

Cineva scria astazi ca nu a spus nimeni, in special de la Banca Nationala si sa le fie rusine celor de la Banca Nationala, si imi asum aceasta rusine ca depozitele, este adevarat, sunt garantate pana la 100.000 euro, dar ca dupa 100.000 euro fiecare merge pe cont propriu (…) ca aceasta suma nu mai este garantata. Mi se pare suparator. Ce concluzii tragem? Ca in situatii de panica, de durere, judecatile normale nu mai sunt valabile. Atentie, garantat pana la 100.000 euro. Punct, fraza a doua, dupa 100.000 euro nu mai este garantata, eu credeam că se subînțelege.„, a spus luni Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, la lansarea volumului „Politica monetara: ipostaze neconventionale”, scrisa de consilierul sau Lucian Croitoru.

Clar ca lumina zilei…

Voi unde vă țineți banii? Într-o bancă românească sau într-o sucursală gen ING?

M-a întrebat un amic zilele trecute cum ar putea să fie sigur că nu își pierde banii. I-am recomandat să-i transforme în aur și să-l pună într-un safe la o bancă. În cazul falimentului și-ar recupera cu siguranță aurul.

Însă următoarea întrebare m-a lăsat cu gura căscată: “și nu primesc dobândă la sumă?”. Voi ce ziceți, primește?

Read Full Post »