Nu se rupe, doar se-ndoaie…

Recunosc că nu aveam pic de inspirație. Și am simțit că distinșii comentatori ai acestui blog nu sunt entuziaști nici la ideile mele libertariene legate de taxe și nici la războaiele cibernetice purtate între Liliput (Spamhaus) și Brobdingnag (Republic of CyberBunker).

Din fericire, exact când eram gata să mă las păgubaș și să las articolul iepurașului încă o zi (a patra!), am dat peste o „analiză”. Am pus ghilimele, pentru că demult nu am mai citit o astfel de colecție de aiureli pompoase, pe care ori le știe toată lumea pentru că sunt evidente, ori nu au nicio legătură cu realitatea înconjurătoare.

Recunosc sincer că puțin îmi pasă de USL și dacă acesta se rupe ori nu. De altfel mi-ar păsa în exact același mod de întreaga clasă politică, dacă președintele jucător m-ar lăsa și nu ar apărea periodic să-mi reamintească cât de inteligent a fost el și de ce națiunea trebuie să-i fie etern recunoscătoare că ne-a trecut (măiastru Cârmaciul!) prin furtuna crizei și a ancorat zdravăn epava României la chei. Asta după ce s-a lăudat în toamna lui 2009 cu cele mai mari creșteri de salarii și pensii întâmplate „în mandatul lui”, pentru ca DUPĂ ALEGERI să taie cu sete 25% din ele! Și după ce a mâncat împreună cu guvernele de escroci sau în cel mai bun caz incompetenți zecile de miliarde împrumutate de la FMI. Cum naiba să nu te apuce dracii și să nu-ți vină să-i tragi în șut în fund nesimțitului doar când încearcă să deschidă gura să se laude?

Revenind la chestia deștept intitulată „Și dacă se rupe?”, am sperat că nu am făcut de pomană efortul de a încerca să o citesc. Degeaba. Pentru că oricât m-am străduit să o citesc până la capăt, mi-a fost cu neputință. Adormeam invariabil la sfârșitul paragrafului doi, la următoarea frază: „Social democratii sunt mult mai avantajati in alianta, si in avantaj in conditiile unei despartiri”. Huh!? Ce!? Vă rog să mă treziți când termină. Zzzz…

Inițial m-am gândit că dau încă o dată dovadă de lipsă de colegialitate. Apoi am realizat că ar fi ne-colegial să nu-i spui omului deschis că a produs o bășină fâsâită pe un subiect interesant doar pentru de turma de băsiști, care mai speră să revină vreodată în politică.

Dacă totuși vă interesează cine ar putea fi noul președinte la alegerile din 2014, vă recomand călduros o analiză făcută de un sociolog adevărat: „Prezidenţiale: repere statistice la sfârşit de aprilie 2013”.

Dacă totuși nu aveți chef să dați un click, vă postez aici concluziile:

„1. Antonescu dominant.
2. Un bazin electoral pentru triada Dan Diaconescu-Vadim-Becali care, în funcţie de circumstanţe, variază între 14% şi 25%.
3. În restul opoziţiei, voturile se împart între prezidenţiabilul cel mai vizibil (MRU), vectorul principal de legitimare (Traian Băsescu) şi partidul cel mai puternic (PDL). Aria despre care vorbim: minim 19%, maxim 30%.
4. Câteva procente fluctuează sau aparţin UDMR.”

În ce mă privește, după Președintele Jucător, mi-ar plăcea un Președinte Adormit, care să se mai trezească doar când i se termină mandatul. Iar între timp ceilalți să-și poată vedea liniștiți de ce treburile lor: Parlamentul de parlamentat steril (m-aș bucura să nu mai adopte nicio lege), Executivul de executat banii publici, dacă se poate într-un mod transparent, renunțând la HG-uri și OUG-uri, iar Justiția de curățat mizeria produsă de Monicuțele, Vasilicii și de ceilalți mutanți băsiști deghizați în magistrați.

Sunt sigur că nu aveați chef de politică, exact ca și mine, însă nu m-am putut abține. Prea se potrivea titlul. Am dreptate că și vouă vi se rupe?

Reclame

Read Full Post »

Sloganuri de campanie

ARD dixit: ”Reporneste inima României!”

După ce faci asta, ”Înlocuieste rinichii României!” ca să elimine mai bine reziduurile și ”Fă-i transplant de ficat!” că a făcut ciroză de la otrăvurile din corp.

”Micsoreaza stomacul României!” să ajungă puțina mâncare pe care-o avem.  Apoi ”Du-o  la psihiatru!”. Este evident de ce: a luat-o razna!

Și nu uita de oftalmolog, sa vada pe ce lume traieste, și de ORL, să-și pună dopuri în urechi, să nu-i mai audă pe toți demagogii.

 La final, roagă un chirurg sa-i amputeze partile infectate si un oncolog sa-i extirpe cancerul.

•  Și poate va trăi!

După cum se vede, sloganul ARD este incomplet, la ce țară bolnavă e România nu-i de-ajuns un singur cabinet, îi trebuie un spital întreg.

În plus, cei din ARD s-or fi vrând ei cardiologi, dar nu sunt decât niște lucrători sanitari rămași repetenți la școală.

Printre altele, au aflat din ”Medicina în familie” că ”presiunea arterială” de 16% este prea mare și promit s-o scadă la 12%, au aflat ei că așa pacientul se pune pe picioare. Au stat cu manualul în față 4 ani și taman acum, când au rămas fără loc de muncă, au ajuns la pagina lămuritoare. Doamne, ce încet citesc băieții ăștia! E drept că n-au luat în considerare efectele secundare, gen irigare proastă a trupului, necesitatea de a amputa niște membre.

Nu știu cum se face că în Opoziție toți sunt doctori pricepuți iar când ajung la Putere se transformă în infirmieri nepricepuți.

Mai sunt prin preajmă și niște brancardieri, care și-au pus și ei ecusoane mincinoase și care au același tip de tratament simplu, dar cu efecte magice: scădem ”presiunea arterială” și mărim confortul pacientului. Din tot manualul de medicină atât au reținut.

Ai impresia că toată lumea a descoperit brusc beneficiile unei presiuni ”arteriale scăzute”! Ce revelație! E o întrecere așa de mare între ”doctori” încât precis vor ajunge la concluzia că ”presiunea arterială” ZERO îți oferă o viață lungă, sănătoasă și minunată. Dacă întrebi totuși cum naiba mai ajung substanțele nutritive, oxigenul la organe, în atare condiții, ți se va spune să nu-ți obosești creierașul cu noțiuni de specialitate care te depășesc. Să dormim noi liniștiți, că trăiesc ei și pentru noi! Scuze, am vrut să spun: că gândesc ei și pentru noi.

Nici unii nu spun că în realitate gândește FMIul pentru toți.

De fapt, tratamentul oferit pacientului de către pseudomedicii de mai sus nu ține nici de cardiologie, nici de chirurgie, ține exclusiv de anestezie. Și după ce-ai ajuns inconștient pe masa lor de operație, și ăia stau cu bisturiul în mână, să vezi hăcuială!!

P.S. Dacă vi se pare prea morbid articolul fantezist de mai sus, gândiți-vă cum arată lumea noastră în realitate!

Read Full Post »

„Din oltchimuri, elodii şi moroi,Iscat-am voturi şi ratinguri noi.”

„Din oltchimuri, elodii şi moroi,

Iscat-am voturi şi ratinguri noi.”

 

 

 

Nu înţeleg de ce Dan Diaconescu este aşa de blamat. Domnu‘ Dan face ce a văzut că face tot capitalistu‘ într-o piaţă liberă. Suntem sau nu suntem libertarieni? Suntem sau nu într-o piaţă liberă? Atunci de ce nu lăsăm micile firme să concureze cu trusturile?! Omul şi-a înfiinţat şi el o întreprindere, un Partid pe persoană fizică autorizată, aşa cum alţii, mai potenţi, mai abili, au furat startul şi au înfiinţat Partide ca societăţi pe acţiuni.

Care-i problema până aici?! PFA-ul are o contabilitate mai uşoară, se pot deduce nişte cheltuieli, plăteşti mai puţine impozite şi nici nu-ţi trebuie cine ştie ce capital la înfiinţare.

PP-DD, ca PFA ce e, nu are anvergura celorlalte firme de pe piaţă în acest bussines numit politică şi face ce poate pentru a intra pe piaţă.

Hai să ne gândim la cum a intrat în bussines USLul acum câteva luni şi să facem comparaţia:

 

1. În primul rând, USL.s.a. are ca acţionari mari câţiva baroni locali, câţiva proprietari de media şi potenţi oameni de afaceri, iar ca acţionari minoritari simpli membri de partid şi oameni de afaceri fără pretenţii deosebite, fiecare având procente diferite de acţiuni, în funcţie de investiţia iniţială. Nimic deosebit deci, aşa se petrec lucrurile la orice societate pe acţiuni.

PP-DD, ca PFA, are drept acţionar unic pe Dan Diaconescu. Patron de televiziune şi acţionar la diferite firme şi firmuliţe falimentare, dar nu mai multe decât al celor ce compun mamutul, megacompania USL s.a.

 

2. Pentru a intra în bussines, PP-DD a promis că salvează Oltchimul, oamenii care o compun, să spunem vreo 3000. Pentru acapararea pieţii, USLul a promis că salvează milioane.  O acţiune eficientă de marketing de ambele părţi, cu menţiunea că PFA-ul atât a putut investi în reclamă.

 

3. Să vedem acum cu ce bani au promis că salvează. Domnu‘ Dan a zis că sacrifică banii lui. USLul a promis că-i salvează cu banii noştri. Domnu‘ Dan a zis că banii lui sunt la bancă. USLul a zis că banii lui, adică ai noştri, sunt pe undeva pe aproape, ascunşi de vechiul Guvern, dar garantează ei că-i găsesc. Domnu‘ Dan s-a dus la bancă şi a arătat CEVA bani, USLul s-a dus la FMI , iar acesta i-a arătat UNDE sunt banii. Exact în altă parte decât spuneau. Scrisoarea de garanţie bancară a lui DD face la fel de mult ca şi scrisoarea de garanţie pe care-o flutura USLul în Opoziţie. Adică nimic, o bucată de hârtie fără valoare. Doar că domnu‘ Dan vorbeşte de 45 de milioane amărâte, iar ceilalţi vorbeau de miliarde. Care-i mai mincinos?

 

4. OTVul zice de domnu‘ Dan că salvează România de ciocoi, Antena 3 zice de domnu‘ Antonescu că nu doarme niciodată, de Ponta că spune numai adevărul iar de Voiculescu că habar n-are ce-i aia Securitate.

 

5. USLul vorbea, pe vremea când era în Opoziţie,  de incompetenţii şi mafioţii de la Putere. Domnu Dan, aflat în Opoziţie, face acum la fel.

 

6. USLul zicea de licitaţii cu dedicaţie; domnu‘ Dan la fel.

 

7. USLul înjura FMIul şi nu vroia să ne vindem ţara la străini; domnu‘ Dan, la fel.

 

8. USLul promitea investiţii străine de zeci de miliarde, domnu‘ Dan doar de câteva sute. Guvernul Ponta a  ras banii de investiţii din buget, domnu’ Dan a ras ratingul altora.

 

9. USLul zice că nu-i bună austeritatea, că vrea consum, domnu‘ Dan zice la fel, chiar vrea să dea 20.000 de EURO la cetăţeni.

 

10. Domnu‘ Dan susţinea că dă bani la toţi din combinat, USLul că dă bani la toţi din ţară.

 

Observăm deci o similitudine de acţiuni. PFA ul domnului Dan urmează exact aceeaşi paşi pe care i-a făcut puternica S.A. pentru a intra în acest bussines, dar la o scară mult mai mică. Fiecare după posibilităţi.

Aşa că domnu‘ Ponta şi domnu‘ Antonescu ar trebui să se uite cu simpatie îngăduitoare la PFA-ul domnului Dan, amintindu-şi cu nostalgie de începuturile lor în afacere.

Read Full Post »