Un 2016 normal!

Sunt printre cei cărora sărbătorile de iarnă le aduc, nu liniște și odihnă, ci agitație, stres și multă muncă. An după an, luna decembrie aduce eforturi suplimentare pentru a termina ceea ce era planificat pentru anul în curs.

Să nu mă înțelegeți greșit, nu mă plâng. În decembrie se cheltuie o bună parte din bugetele anuale. Banii rămași necheltuiți și care s-ar „pierde”, sunt alocați pe ultima sută de metri pentru proiecte pe care clienții le-ar fi vrut, dar nu știau dacă se vor găsi bani pentru ele.

Și 2015 a fost la fel, adică a fost un an foarte bun. Aș zice chiar cel mai bun an de la „criză” încoace.

Nu sunt un fan al luptei anti-corupție, dar trebuie să recunosc că parcă lucrurile s-au mai normalizat. Am avut (pentru prima dată) proiecte cu instituții de stat, câștigate prin licitații publice deschise, de care am auzit atunci când s-au publicat. Inițial nici nu mi-a venit să cred că mai este posibil așa ceva. Am participat fără prea multe speranțe și fără tragere de inimă și am fost surprins să constat că am câștigat licitația.

Am fost apoi îngrijorat că ceva nu va merge cum trebuie și vor apărea probleme la implementare. Și firește că au apărut, dar nimic care să nu poată fi gestionat. Per total a fost o experiență foarte plăcută, cu clienți care știau exact ce voiau și care s-au purtat cel puțin la fel de profesional ca și companiile private (bănci și telecom) cu care eram obișnuiți.

În 2015 nu am mai avut senzația că mai suntem în veșnica tranziție din ultimii 25 de ani. Parcă și plecarea lui Victor Ponta a calmat cumva lupta politică. Cine l-a vrut plecat, a obținut ceea ce a vrut. Acum avem un guvern de „tehnocrați” și sper că nu mai este niciun obstacol (politic) către intrarea în normalitatea de care tot vorbim și care părea că nu mai vine.

O altă surpriză plăcută, Netflix este acum disponibil și în România. Probabil că tot din cauza lui Ponta nu veneau.

Read Full Post »

Țara lui DNA

Suntem în plină campanie electorală. În mod normal ar trebui să discutăm despre IDEILE celor dintre care va trebui să-l alegem pe cel ce va deveni Președintele României. În loc de asta discutăm despre Dosare, despre Stenograme, despre Audieri și despre Arestări. Clasa politică, bancherii și mai ales oamenii de afaceri au devenit pericol public generalizat. Descinderile cu mascați și arestările PREVENTIVE pentru motive ridicole sunt la ordinea zilei. Grotescul și Abuzul a devenit normalitate în România lui 2014.

Am uitat deja cum se poate discuta în România despre Drepturi și Libertăți. A devenit delict să-ți dorești ceva. Nici nu contează ce. Vrei să construiești ceva și discuți cu un amic ideea, DNA-ul te saltă. A fost trafic de influență. Sau primire de foloase necuvenite. Sau naiba… pardon DNA-ul știe ce. Precis există câte un articol de lege pentru orice.

Ești doctor și pleci la un seminar pentru a prezenta concluziile studiului? Ești deja suspect pentru luare de mită sau măcar primire de foloase necuvenite. I-ai dat bani copilului plecat la studii în afară pentru a-și plăti cazarea? Ești deja suspect de spălare de bani, iar copilul a devenit infractor, suspectat de evaziune fiscală pentru că nu a declarat „venitul”. Ai avut ghinionul să discuți lucrurile astea la telefon? Fii sigur că DNA-ul ȘTIE. E doar o problemă de timp până când Dosarul tău va fi folosit. Singura ta șansă este să nu deranjezi pe nimeni sau nimeni să nu aibă nevoie de serviciile tale. Să fii Neinteresant. Dacă ești Nimeni, poți să dormi liniștit. Deși convorbirile tale telefonice sunt înregistrate și arhivate, nu se obosește nimeni să se uite în ele.

Odată cu intensificarea „luptei politice” a crescut, cum altfel decât exponențial, și numărul de mandate de interceptare pentru siguranță națională, dar și pentru infracțiuni de drept comun. Sincer, eu trăiam cu impresia că interceptările se pot face doar pentru cazuri de siguranță națională. Așa cum se întâmplă în toate democrațiile vestice, SUA fiind exemplul cel mai bun. Însă în România în anul 2014, lupta anti-corupție a devenit mai importantă decât siguranța națională. Sau s-a substituit acesteia.

Clanul mafiot care controlează serviciile se folosește fără nicio limită de arma numită Interceptări. Singura opreliște pare a fi pierderea controlului DEMOCRATIC al serviciilor prin terminarea mandatului de Președinte. Însă până atunci se mai pot întâmpla multe lucruri. Mă întreb ce va fi dacă în ajunul turului 2, ambii candidați vor deveni „indisponibili”? Sunt convins că se vor găsi destui care să spună că e normal. Dacă sunt vinovați, asta este. E NORMAL, nu?

Read Full Post »

Traian Băsescu și presa aservită

Am încercat să văd ce mai zice presa internațională despre omniprezentul nostru președinte, iar căutarea mi-a returnat pe prima poziție următoarea știre (veche de fapt de câteva luni) din The Economist: „Oh Brother – Traian Basescu is ending his presidency amid a corruption scandal„.

Deci, în ciuda gargarei „acoperiților” din presa românească, în afară se vede doar atât. Și mai cheltuie și bani publici de pomană. Dacă mai stătea un mandat, jurnaliștii „independenți” de tipul lui Cristoiu, Turcescu și Pora ne-ar fi oferit și citate din opera „Tovarășului”.

Cel de-al doilea link aparține lui Fox News și pointează către… neant. Nu este nimic acolo despre Traian Băsescu. Cum zicea „Tovarășul”? Axa București-Londra-…

Cel de-al treilea link, Euronews de data aceasta, abordează noul subiect lansat de aprigul nostru președinte: „Romanian president accuses prime minister of having been a secret agent”. Mai jos alte două titluri: „Romania president finally reappoints rival Ponta as PM” și „Victor Ponta re-appointed prime minister of Romania”. Mai că îți vine să-l întrebi: „Bine măi nene, dacă știai că e agent secret, și știai pentru că până și Vocea Rusiei știa că știai, de ce nu ai spus de atunci? Te-ai trezit abia acum din mahmureală?”

Cel de-al patrulea link… Sigur vreți să știți? Huffington post despre Traian Băsescu: „Romanian President Cautioned For Discriminatory Remarks”, „Romania Witches Use Spells To Protest New Taxes, „Romanian President Accused Of Assaulting Lawyer”.

Gata, mă dau bătut. E clar că presa aservită își bate joc de Președintele nostru. Al naibii Varan. Și din pușcărie îl lucrează.

Read Full Post »

Vine-o criză…

Nu, nu mă doare nici capul, nici dinții și nici nu am draci. Dimpotrivă. Am avut o zi bunicică, cu o prezentare reușită la un client mare, care s-a terminat cu felicitări.

Însă după ce m-am întors la birou, am greșit și am dat drumul la televizor. Și mă uit la șeful Băncii Centrale Europene, care vorbește de „potential universe for purchases 1 Trillion euros”. Nici nu înțeleg exact cât înseamna asta. Mult. Cam tot PIB României pe 5-6 ani. Și mă întreb ce l-a apucat.

Mai devreme am văzut o altă știre. De patru zile bursa (NYSE) se tot duce la vale. Explicația este că nimeni nu mai are încredere în bursă, așa că majoritatea „bogaților” își țin o bună parte din bani în „cash”. Gata să fugă în direcția care pare mai sigură.

Deocamdată prețul la petrol scade. Sau cum zice Draghi: „drop in energy prices has been significant”. Asta e nașpa pentru Rusia. Dacă mai scade mult, s-ar putea ca Putin să dea de dracu’. Și să se gândească că un mic război de apărare a etnicilor ruși din Ucraina, ar distrage un pic atenția de la economie. Așa cum a făcut și junta argentiniană în războiul din Malvine. Din partea cealaltă SUA trimite „IronHorse” să apere țările baltice. Vreo 150 de militari și 20 de tancuri. Gestul contează.

Însă să ne întoarcem la Banca Centrală Europeană. Ce-i doare pe ei este că banii nu mai circulă. Indiferent cât au tăiat ei dobânzile, ajungând la dobânzi NEGATIVE (adică să-ți ia bani dacă îi ții la bancă), băncile tot nu au dat drumul la împrumuturi. Mă întreb dacă cineva observă că tot băncile centrale sunt cele ce au cerut mai multă prudență ca urmare a crizei subprime. Și acum tot ele sunt cele ce vor să „stimuleze” economia. Rețeta perfectă pentru un dezastru total.

Între timp, pe plaiurile dâmbovițene, toți „catindații” își fac reclamă. Cea mai tare mi s-a părut reclama lui Ponta în Hotnews. Articolul vorbea despre filiera hoților din dosarul Microsoft. Imediat sub titlu, apare poza lui Ponta și sloganul „Președintele care unește”.

Pe urmă mi-a părut rău că nu am făcut un Print Screen, așa că m-am dus să mai citesc o dată articolul. De data asta a apărut Johannis și „România lucrului bine făcut”. Are dreptate omul, dacă era bine făcut, nu afla nici dracu’. De asta e nevoie de-un neamț. Pe mine m-a convins.

Read Full Post »

Intre influenta si manipulare

Influența este o componenta normală și necesară a comportamentului ființei umane. Intreaga noastra viata este un proces de influentare reciproca, face parte din procesul invatarii. Sa ne gandim ce ar insemna daca fiecare actiune pe care o desfasuram ar pretinde un proces complet nou, respectiv ce ar insemna sa invatam prin incercari succesive individuale, fara legatura cu experiente si modele existente. De neimaginat, fara indoiala, este limpede ca daca nu am fi capabili sa influentam si sa fim influentati, nu am exista ca specie.
Toate normele si tiparele ce sunt in cele din urma general acceptate, sunt rezultatul unui proces de influenta. Sa reflectam si la modul in care spusele si actiunile unor semeni ai nostri ne inspira si ne determina propria gandire si actiune.

Influentarea reprezinta fara indoiala un proces necesar si pozitiv, determinand in mod decisiv dezvoltarea fiintei si societatii omenesti.

Teritoriul firesc si legitim al influentarii se invecineaza insa prin granite greu de identificat de cel malefic al manipularii. Unele comentarii din precedentul articol imi sugereaza ca ar fi un exercitiu util trasarea cu acuratete sporita a acestei frontiere, incercand sa aruncam mai multa lumina pe zona aceea neclara care le separa.

Asadar, cand influentam si cand manipulam?

Read Full Post »

Somnorosul, mincinosul și imaculatul

L-am ascultat acum câteva zile pe Băsescu. Cu un ochi eram pe blogul nostru şi cu o ureche la conferinţa lui. Îmi spuneam că-i deştept şi competent.

Sau cel puţin asta-mi transmitea modulaţia vocii, timbrul, siguranţa care se degaja din rostirea frazelor, pentru că eu nu am putut fi atent la detaliile tehnice, simţeam că mă ia cu picoteală…Ce vreţi, mesajul ce se revărsa din televizor era că ţara e pe mâini bune, să dorm liniştit că Preşedintele ştie ce face!

Tocmai când dădeam să aţipesc de-a binelea, în siguranţă, au apărut ziariştii cu întrebările lor agitatoare. Ce-a urmat a fost un fel de one man show, iar eu am trecut prin mai toate stările sufleteşti. Am râs la faza cu Antonescu, m-am îngrozit la aia cu Ponta, am rămas perplex la moş Teacă, am plâns… de la mirosul de ceapă prăjită venit de la vecina. Pe când mergeam să închid geamul, l-am auzit pe domnu Preşedinte atrăgând cu dispreţ atenţia politicienilor să lase gargara iefină…  Politicienii!? Ce vrea să spună, că el nu e politician?! Atunci mi s-au strepezit dinţii prima oară. De-abia mă obişnuisem cu senzaţia, că domnu’ Preşedinte a mai atras încă o dată atenţia politicienilor să lase demagogia deoparte şi să vină cu soluţii viabile…Am zis că dau în gingivită!!

Pe urmă am avut o revelaţie: domnu’ nostru Preşedinte se crede un fel de monarh, dumnealui n-are treabă cu politica, a ajuns acolo, sus, nu mergând prin noroaiele politicii ci călcând pe apele cristaline ale destinului, fără ca măcar să-şi ude picioarele! Uscat, călcat, catifelat, așa se prezintă  ‘mnealui!

Domnu’ Preşedinte vorbeşte despre cel somnoros, cel mincinos şi despre moş Teacă. Nu-i vorbă că şi eu am aceeaşi percepţie despre Antonescu, Ponta şi Dobriţoiu. Diferenţa e că eu sunt un amărât de muschetar al cărui zăngănit de spadă nu se aude în hărmălaia naţională, şi chiar dacă prin absurd s-ar auzi, n-ar da nimeni doi bani pe el, pe când vorbele imaculatul nostru Preşedinte au asemenea impact de zici că dă cu bomba. Şi asta o face doar ca să le cadă lui Antonescu şi Ponta…trompa!

N-am avut pretenţia ca marinarul să se transforme într-un lord englez (cred că nici nu l-ar prinde), dar am avut o oarecare speranţă că se va abţine de la caftul pe stradă. Ţi-ai găsit!  Acolo se simte el bine, un cap în gură face cât tot Oxfordu! Ungureanu se chinuie să vorbească în ungureşte în secuime! Ce papagal!  De aia ARDul are scor electoral mai prost decât PDLul, că face ăsta pe intelectualu’!! Pe când „o perversă de Târgu Ocna” a lu Băsescu adaugă un 1% intenţie de vot.

Dar ce să te mai miri, dacă te uiţi în sondaje la cei mai populari lideri politici, observi că toţi, mai bătrâni sau mai tineri, mai începători sau mai veterani, au unele trăsături comune fără de care nu prea poţi răzbate la vârf  în România politică: un pic tupeişti, un pic mincinoşi, unii neeleganţi, alții demagogi de mare clasă. Probabil că poporul vede altceva: curaj, sinceritate, fermitate, empatie, de vreme ce aceşti indivizi ajung la cifre ameţitoare în sondaje.

Am un comentariu scurt şi deloc încurajator şi pentru alți fani : Antonescu, Ponta, Diaconescu sunt copii nereuşite ale lui Băsescu, având chiar mai multe defecte şi mai puţine calităţi decât el. Căutaţi-vă alţi lideri, oameni buni!

P.S.

Părerea mea despre justificarea sentinţei în cazul Năstase este clar aşteptată de toţi cu interes. Unii pentru a mă înjura, alţii pentru a mă lăuda. Totuşi, sunt destul de convins că numai eu aş putea reuşi, fără efort, performanţa să fiu înjurat de ambele tabere.

(Trebuie să mă grăbesc să termin articolul pentru că am fost anunţaţi că la ora 10.25 se va lua curentul pentru nu ştiu ce lucrări, sper să am timp să vă spun ce cred eu despre justificare…)

Din fericire pentru mine lucrurile aici sunt destul de clare şi simple, din două vorbe vă lămuresc. Părerea mea este următoarea: citind justificarea am ajuns la concluzia că

 

Read Full Post »

Poporul, iubirea şi judecătorii

„Presedintele Traian Basescu a tinut sa salute decizia Curtii Constitutionale referitoare la incetarea mandatului senatorului PNL Mircea Diaconu.
„E o mare nedreptate ce i se intampla lui Mircea Diaconu. Nu stiu de ce e asa de fericit domnul Basescu ca l-a invins pe Mircea Diaconu. Intrebati romanii pe cine iubesc mai tare, pe Mircea Diaconu sau pe Traian Basescu sau pe judecatorii de la Curtea Constitutionala.””
Tot felul de politruci vin şi se lamentează că vina domnului Diaconu este minoră în comparaţie cu jaful generalizat din perioada pedelistă, că vezi Doamne, s-a găsit vinovatul de serviciu, că stau în libertate marii hoţi ( pe locuri fruntaşe sunt , cum altfel, Videanu şi Udrea). În plus, capac peste toate, poporul îi urăşte.
Vina domnului Diaconu este prin comparaţie atât de minoră încât se face o mare nedreptate, se comite un sacrilegiu, atunci când te iei de nevinovatul om, care doar a băgat şi el puţin degetele în borcanul cu miere, chiar dacă pe el era pusă mare eticheta de „Interzis”. În plus, de fapt argumentul suprem, el este şi iubit de popor.
Mi-l amintesc pe domnul Diaconu cum devenise un fel de Monica Tatoiu, prestând la mai multe televiziuni, la diferite emisiuni, la indiferent ce subiecte. Tot timpul secat de problemele ţării, cu o mirare permanentă despre micimea fiinţei politice româneşti, părea ultima vertebrată într-o mare de nevertebrate. Degaja verticalitate, transparenţă. Mare om, mare caracter? Mai degrabă mare actor.
Ca toate gogoşile politice ale României s-a dezumflat şi el, penibil, dovedindu-se pe scena politică doar un …mărunt actor.
Dar nu de el vreau să scriu, oricum cariera domnului Diaconu în politică e terminată deoarece până să se întoarcă dumnealui pe cai albi în PNL, protectorul lui, Antonescu, va fi istorie. Poate va încerca la pesedişti, cine ştie!
De fapt pe mine mă surprinde iar neplăcut acest tânăr şmecheroid numit Ponta. Domle, omul ăsta are o „clasă” de bătrân stalinist! Nici Băsescu şi Iliescu în zilele lor bune nu produceau atâtea perle de demagogie PERICULOASĂ ca acest cuplu de clovni periculoşi, Ponta-Antonescu, în general, sau Ponta în particular.
Ca să induci tu, fost procuror, actual premier, ideea că actul de justiţie ar trebui condiţionat de popularitatea sau afecţiunea poporului pentru un individ sau altul, denotă o iresponsabilitate extrem de periculoasă. La fel şi sugestia că judecătorii CC sunt duşmanii poporului, de parcă am avea de-a face cu două clase antagonice.
De remarcat că această „logică” a inviolabilităţii şi atotputerniciei oferite de popor funcţionează de la o vreme excelent şi în Parlamentul USList, acesta părând că este deasupra tuturor, ca un Olimp al Zeilor.

Poate ar fi cazul să-i facem o sugestie domnului Ponta, cred că Doru Octavian Dumitru e un tip mai iubit de popor decât Diaconu. El, împreună cu cei de la Vacanţa Mare, Florin Salam şi cei de la „Trăsniţi în NATO” ar putea fi nişte excelenţi judecători la Curtea Constituţională. Vor fi aşa iubiţi de popor…o nebunie, parol!

Read Full Post »

„Din oltchimuri, elodii şi moroi,Iscat-am voturi şi ratinguri noi.”

„Din oltchimuri, elodii şi moroi,

Iscat-am voturi şi ratinguri noi.”

 

 

 

Nu înţeleg de ce Dan Diaconescu este aşa de blamat. Domnu‘ Dan face ce a văzut că face tot capitalistu‘ într-o piaţă liberă. Suntem sau nu suntem libertarieni? Suntem sau nu într-o piaţă liberă? Atunci de ce nu lăsăm micile firme să concureze cu trusturile?! Omul şi-a înfiinţat şi el o întreprindere, un Partid pe persoană fizică autorizată, aşa cum alţii, mai potenţi, mai abili, au furat startul şi au înfiinţat Partide ca societăţi pe acţiuni.

Care-i problema până aici?! PFA-ul are o contabilitate mai uşoară, se pot deduce nişte cheltuieli, plăteşti mai puţine impozite şi nici nu-ţi trebuie cine ştie ce capital la înfiinţare.

PP-DD, ca PFA ce e, nu are anvergura celorlalte firme de pe piaţă în acest bussines numit politică şi face ce poate pentru a intra pe piaţă.

Hai să ne gândim la cum a intrat în bussines USLul acum câteva luni şi să facem comparaţia:

 

1. În primul rând, USL.s.a. are ca acţionari mari câţiva baroni locali, câţiva proprietari de media şi potenţi oameni de afaceri, iar ca acţionari minoritari simpli membri de partid şi oameni de afaceri fără pretenţii deosebite, fiecare având procente diferite de acţiuni, în funcţie de investiţia iniţială. Nimic deosebit deci, aşa se petrec lucrurile la orice societate pe acţiuni.

PP-DD, ca PFA, are drept acţionar unic pe Dan Diaconescu. Patron de televiziune şi acţionar la diferite firme şi firmuliţe falimentare, dar nu mai multe decât al celor ce compun mamutul, megacompania USL s.a.

 

2. Pentru a intra în bussines, PP-DD a promis că salvează Oltchimul, oamenii care o compun, să spunem vreo 3000. Pentru acapararea pieţii, USLul a promis că salvează milioane.  O acţiune eficientă de marketing de ambele părţi, cu menţiunea că PFA-ul atât a putut investi în reclamă.

 

3. Să vedem acum cu ce bani au promis că salvează. Domnu‘ Dan a zis că sacrifică banii lui. USLul a promis că-i salvează cu banii noştri. Domnu‘ Dan a zis că banii lui sunt la bancă. USLul a zis că banii lui, adică ai noştri, sunt pe undeva pe aproape, ascunşi de vechiul Guvern, dar garantează ei că-i găsesc. Domnu‘ Dan s-a dus la bancă şi a arătat CEVA bani, USLul s-a dus la FMI , iar acesta i-a arătat UNDE sunt banii. Exact în altă parte decât spuneau. Scrisoarea de garanţie bancară a lui DD face la fel de mult ca şi scrisoarea de garanţie pe care-o flutura USLul în Opoziţie. Adică nimic, o bucată de hârtie fără valoare. Doar că domnu‘ Dan vorbeşte de 45 de milioane amărâte, iar ceilalţi vorbeau de miliarde. Care-i mai mincinos?

 

4. OTVul zice de domnu‘ Dan că salvează România de ciocoi, Antena 3 zice de domnu‘ Antonescu că nu doarme niciodată, de Ponta că spune numai adevărul iar de Voiculescu că habar n-are ce-i aia Securitate.

 

5. USLul vorbea, pe vremea când era în Opoziţie,  de incompetenţii şi mafioţii de la Putere. Domnu Dan, aflat în Opoziţie, face acum la fel.

 

6. USLul zicea de licitaţii cu dedicaţie; domnu‘ Dan la fel.

 

7. USLul înjura FMIul şi nu vroia să ne vindem ţara la străini; domnu‘ Dan, la fel.

 

8. USLul promitea investiţii străine de zeci de miliarde, domnu‘ Dan doar de câteva sute. Guvernul Ponta a  ras banii de investiţii din buget, domnu’ Dan a ras ratingul altora.

 

9. USLul zice că nu-i bună austeritatea, că vrea consum, domnu‘ Dan zice la fel, chiar vrea să dea 20.000 de EURO la cetăţeni.

 

10. Domnu‘ Dan susţinea că dă bani la toţi din combinat, USLul că dă bani la toţi din ţară.

 

Observăm deci o similitudine de acţiuni. PFA ul domnului Dan urmează exact aceeaşi paşi pe care i-a făcut puternica S.A. pentru a intra în acest bussines, dar la o scară mult mai mică. Fiecare după posibilităţi.

Aşa că domnu‘ Ponta şi domnu‘ Antonescu ar trebui să se uite cu simpatie îngăduitoare la PFA-ul domnului Dan, amintindu-şi cu nostalgie de începuturile lor în afacere.

Read Full Post »

Om bun, om rău

1. Pentru ca răul să triumfe este suficient ca cei buni sa nu facă nimic

Mie mi se strepezesc dinţii la citate de genul acesta şi nu din vina autorului ci a celor ce le flutură ca pe-o profesiune de credinţă, trântindu-le doct şi apocaliptic ori în vreun comentariu sau articol ori, şi mai şi, pe post de motto pe blogurile personale. Adică, vor să spună ei, aici e treabă serioasă, domle, suntem în plin război şi ghici care sunt băieţii buni? De dimineaţă se scoală cu duşmanu’ între dinţi şi muşcă de el până seara târziu. Nu sunt dispuşi să nu facă nimic iar ei ştiu foarte clar unde este răul, care-i sunt slujitorii, cu ce arme să lupte. Nu vor să facă nici o concesie în misiunea lor mesianică. La o adică ţi-o servesc şi pe aia:” Somnul raţiunii naşte monştri”.

Unii iau somnifere pentru somn, ei sunt dispuşi să stea într-o permanentă stare de veghe.

Mai sunt câţiva care te bagă în lipituri, informându-te sec „Adevarul e stăpânul nostru, nu noi stăpânim adevarul.”. Lucru’ mare, abisal. Totuşi, printr-un nu ştiu ce miracol, se simt stăpânii adevărului. E destul o emisiune de-a lui Gâdea (sau o vorbă de-a lui Băsescu) pentru asta! Îndoiala nu există, adevărul este unul singur şi se închină la el. O singură ezitare din partea ta, o nelămurire, o nuanţă, te expediază în tabăra manipulaţilor sau manipulanţilor. Mişto tare e când citatul acesta îl citeşti sau îl auzi de la vreun membru de partid.

Alţii te avertizează dur că sunt cu poporul:” Patria este norodul iar nu tagma jefuitorilor!”. Sună bine, sună de adunare, de revoltă permanentă. Dacă e şi vreun „şarpe” care să „îţi iasă înainte”, şi se găseşte întotdeauna un „şarpe”, „ dai cu ciomagul de-l loveşti”.

Aceşti cetăţeni cu atitudine civică şi scopuri măreţe sunt fără doar şi poate oamenii buni din societatea noastră, activi şi implicaţi. Cum eu am fost deseori admonestat dur de către aceştia, nu-mi rămâne decât să cred că eu sunt the bad guy: manipulat sau manipulant, cretinel sau intrigant, un pic jefuitor sau neimplicat, mincinos sau slab cu duhul.

2. Pentru ca răul să triumfe este suficient ca cei buni sa nu facă nimic

Domnul Dan a sesizat pericolul şi s-a implicat. Doreşte să facă ceva, mai precis doreşte să privatizeze o companie a poporului pentru a o da… poporului.E ceva mai complicat de înţeles, vorba e că omul se implică, nu lasă răul să triumfe.

Domnul Dan e un om bun. O spectatoare OTV care a pierdut banii la un sistem de câştig la loterie Ogică-Diaconescu spune că nu-i pare rău de bani deoarece domnu Dan e om cinstit, ţine cu poporu…Sunt mulţi care cred că domnu Dan e om bun. Pot să-i contrazici?Nu poţi.

Domnul Gâdea se implică în fiecare seară făcând dezvăluiri peste dezvăluiri. Domnu Vanghelie face Revelioane pentru profesorii săraci şi dă mici şi bere la popor. Domnu Mazăre face pachete pentru pensionarii amărâţi.

Domnii Antonescu, Băsescu, Ponta, Videanu, Dragnea, Voiculescu, toţi fac ceva pentru ca răul să nu triumfe. Toţi sunt băieţii buni.

Dar care sunt băieţii răi? Care este răul?

De aia zic, sunt niţel dezorientat şi iritat pentru că nu mă pot orienta. Vreau să intru în rândul lumii, să fac ceva, să lupt şi eu pentru ca răul să nu triumfe…dar nici măcar despre mine nu sunt lămurit dacă sunt om bun sau rău.

UPDATE: Deci cei care mă dispreţuiesc sunt  cei implicaţi până peste poate în lupta contra Răului. Micile aprecieri pe care le mai am sunt de la cei care susţin că ei scriu „despre nimic”!  Ar trebui să-mi dea de gândit chestia asta…

Read Full Post »

De prin minte adunate…neuronul 4

Este un neuron al contradicţiilor.

Stânga sau dreapta?

Atâtea discuţii superelitiste despre măsurile de dreapta sau de stânga ce trebuie luate pentru ca scumpa noastră ţărişoară să nu se înece la malul Europei…

Vorbim pătimaş de stat minimal, de libertate socială şi economică, de taxe (unice, progresive, lipsă), de stat social, de jupuirea bogaţilor şi ajutorarea săracilor, de stimularea bogaţilor şi jupuirea săracilor, de alocaţii prea mici sau prea mari…discuţii docte, de laureaţi ai premiului Nobel pentru economie!

De observat că, în general, cu cât se subţiază portofelul cu atât omul se duce mai în „stânga” (excepţie făcând politicienii care reprezintă doctrina şi vuvuzelele media care plâng pe umărul săracilor după care se urcă în Mercedes) şi cu cât se îngroaşă portofelul cu atât valorile de „dreapta” par mai atrăgătoare.

Mi se cere ultimativ să spun dacă sunt de dreapta sau de stânga. Că dacă-s de dreapta sunt cam băsist şi dacă-s de stânga sunt cam uselist, de parcă poporul acesta a ajuns la un aşa grad de educaţie politică încât lupta electorală se dă pe ideologii şi nu pe golul din stomac.

Recunosc că nu ştiu dacă sunt de dreapta sau de stânga deoarece şi în acest caz funcţionează relativitatea, eu de exemplu fiind probabil de dreapta faţă de Bibliotecaru şi sigur comunist faţă de Porthos.

În spaţiul public lucrurile se discută numai la nivel de esenţă, fără compromisuri şi ajustări. Dacă apuci să zici că trebuie asigurat de către stat un nivel minimal de asistenţă socială şi educaţie îţi sar în cap fundamentaliştii de dreapta; dacă susţii că trebuie închise nişte şcoli sau spitale care sunt ilogice pentru raportul eficienţă-costuri  îţi sar în cap fundamentaliştii de stânga care te acuză de genocid şi ţinerea în intuneric a tineretului studios.

Dar dacă îmi spuneţi care ideologie aplică câteva chestii de BUN SIMŢ, atunci mă hotărăsc şi eu. Pentru că până la luarea a nu ştiu căror măsuri extraordinar de deştepte , complicate şi doctrinare, ar trebui luate nişte măsuri minimale fără culoare politică care să ducă la stoparea hemoragiei brutale a banului public: de la transparenţa cheltuielilor Guvernului, trecând prin cernerea alocaţiilor şi pensiilor pe caz de boală, a umflării devizelor, până la stoparea mituirii revoluţionarilor. Sunt măsuri care se văd din avion. În afară de asta, din ce parte a eşicherului politic trebuie să faci parte ca să creşti gradul de absorbţie al fondurilor europene?!

Găină sau cocoş?

Aud la Antena 3 cum se comentează ironic: „Victor Ponta, cocoş în ţară, găină la Bruxelles !”Bineînţeles că deranjează…domnii de acolo şi şeful lor direct doresc ca Ponta să fie cocoş la Bruxelles şi găină în ţară.

P.S.Cred totuşi că ironia este deplasată. Ca şi la lumină, la Ponta există un fenomen de dualitate: aşa cum lumina este şi particulă şi undă, aşa şi Ponta este şi găină şi cocoş. În acelaşi timp.

Singur sau cu Băsescu?

Potrivit ultimului sondaj MRU este pe locul doi, după Victor Ponta,cu 23%. Adică 6% ale lui plus 17% ale lui Băsescu…

Antonescu se duce la vale şi bine face, îi doresc un coeficient de frecare minim.

Privatizare sau naţionalizare?

Când sapi groapa altuia, cazi şi tu în ea…

Aflaţi în Opoziţie, useliştii au isterizat o ţară-ntreagă cu pericolul înstrăinării activelor statului. Retorica anilor 90 a revenit în forţă, la pachet cu un discursul naţionalist deşănţat. Chestia asta a alienat o parte din electorat dar a adus voturi.

Cocoş în Opoziţie, găină la guvernare. Acum fac ce trebuie făcut.

Dar a venit Profesorul care le dă clasă. La privatizarea Oltchim a apărut şi dl Daaaan Diaconescuuuu!!!…care spune că acest combinat este un bun al întregului popor, aşa că vrea să-l privatizeze împreună cu Poporul pentru a-l …naţionaliza! Prin urmare o parte a electoratului, cel „educat” de USL în spiritul „nu ne vindem ţara”, va migra către o retorică mai tâmpită decât cea iniţială.

CSM sau Pivniceru?

Care s-ar traduce probabil în: UE sau baronii, conţii,marchizii, ducii USL? Licuriciul Barosso a atenţionat găina Ponta să nu îndrăznească să facă pe cocoşul în bătătura locală şi i-a transmis că stă cu ochiu’ pe el, dorind transparenţă totală la numirile procurorului general şi şefului DNA.

Cum deja procedura de numire dorită de madam Pivniceru e contestată de CSM ca fiind netransparentă ( şi chiar pare!), Ponta va avea la următoarea întâlnire cu „barosul” soarta lui Aldo Moro, ca să plagiez şi eu un celebru gânditor pesedist.

Buridan, un scriitor francez, povestea că un măgar a fost pus între două căpiţe de fân iar acesta a murit de foame neputându-se hotărî din care să mănânce.

Cred că dl Ponta ar trebui să citească cu atenţie povestea.

 

Read Full Post »