Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘restituiri’

Am urmărit cu o oarecare stupefacție „dezbateri” pseudo-intelectuale pe tema corectitudinii despăgubirilor acordate celor ce au avut proprietăți confiscate de regimul comunist. Dacă despăgubirile ar trebui acordate în bani, prin retrocedare sau prin Fondul Proprietatea. Dacă ar trebui să fie „in integrum” sau doar parțiale, șamd.

Mie o astfel de punere a problemei, în contextul dat, mi se pare a fi de aceeași natură cu dezbaterea pe tema legalizării prostituției, purtată în contextul unui proces de viol în grup. Îți vine să te întrebi dacă distinșii intelectuali sunt doar naivi sau sunt parte a scamatoriei numită guvernarea Băsescu.

Dacă au avut ceva de câștigat din astfel exerciții ridicole (precum postacii plătiți de Elena Udrea), poți să spui „ok, sunt și ei oameni, mănâncă o pâine”. Probabil că există și moduri mai cinstite de a câștiga bani, dar pot înțelege.

Dacă însă vorbim de naivitate și de bună credință, atunci… Nu știu ce să zic. Uneori, inteligența e doar aparentă. Oameni educați se dovedesc a fi de o prostie monumentală. Cred că și Gigi Becali s-ar rușina dacă ar fi suspectat de așa ceva.

Am citit astăzi două știri care m-au făcut să mă gândesc mai bine la modul în care percepem „realitatea”.

Prima se refera la modul în care erau plătiți suporterii on-line ai PDL-ului: „Apropiaţii lui Udrea foloseau banii din mită în interesul ei, al PDL şi pentru „postaci” de pe net„. Nimic spectaculos. După Turcescu, mă aștept la orice.

Cea de a doua se referă la modul în care funcționa Sistemul (inclusiv al retrocedărilor):

„Dosarul „Moşia Brătienilor”, privind retrocedări ilegale de terenuri din Argeş, în care este urmărit penal şi avocatul Radu Pricop, ginerele lui Traian Băsescu, şi în care este implicată şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca parte civilă, va fi cercetat de DNA.

Dosarul a ajuns la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), după ce DIICOT şi-a declinat competenţa, în 16 martie.

Iniţial, cazul a fost anchetat de procurorii de la Parchetul instanţei supreme. Această structură şi-a declinat competenţa în favoarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), care, la rândul său, a stabilit că nu este competentă de ancheteze acest caz.

Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în 11 aprilie 2014, a fost începută urmărirea penală într-un dosar privind restituirea unor proprietăţi, iar în 26 mai 2014 a fost dispusă urmărirea penală şi în cazul lui Radu Pricop, ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu, pentru fals şi înşelăciune.

Alături de Radu Pricop, în acest dosar sunt vizate alte 11 persoane. De asemenea, în dosar este implicată şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, care este parte civilă.

Presa a relatat că dosarul vizează un teren de 90 de hectare din localitatea Ştefăneşti (Argeş), care a aparţinut familiei Brătianu şi care ar fi fost retrocedat ilegal.

Astfel, Radu Pricop a cumpărat, împreună cu cele 11 persoane vizate în dosar, drepturi de moştenire asupra terenului respectiv de la urmaşii familiei Brătianu. După ce a câştigat mai multe procese în instanţă cu statul român, Radu Pricop şi partenerii săi au obţinut de la ANRP despăgubiri de 10 milioane de euro, folosind însă documente false.

Radu Pricop este soţul Ioanei Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu.

Ceea ce mi se pare infiorător este modul în care dosarul a fost pasat între „instituțiile” statului. Vorbim de ginerele Președintelui României. Abia după dispariția Nașului, lucrurile au reînceput să se miște. Mare minune dacă pe parcursul procesului nu a mai fost pensionat și câte-un procuror incomod, cum s-a întâmplat la Slatina.

Aici postacii portocalii sau cei cu mintea în deplasare ar putea remarca normalitatea procesului. Poate că procesul nu era de competența PÎCCJ. Și nici de competența DIICOT. Și poate că nu este nici de competența DNA.

Poate că e mai bine să ne întrebăm dacă restituirile ar trebui să se facă sau nu „in integrum”.

Revenind la plastica comparație cu violul, martorii după ce au asistat la ceea ce s-a întâmplat, încep să dezbată dacă victima ar trebui sau nu să fie plătită sau dacă dimpotrivă ar trebui să plătească, totul continuând cu o dezbatere academică pe tema necesității legalizării prostituției.

Prostitutio. In integrum.

Reclame

Read Full Post »