Scuze pentru absența din ultimele zile, însă lucrăm mai mult ca niciodată. La prima vedere pare că „economia duduie”. Însă dacă te uiți mai cu atenție constați că e multă agitație (RfI-uri, RfQ-uri, oferte, cotații bugetare, propuneri de contracte, chiar contracte „cadru”) sterilă și prea puțină activitate reală. Adică lucrări urmate de facturi.
Spre profunda mea neplăcere, creșterea (noastră) de anul acesta s-a bazat pe contracte cu clienți ce au accesat fonduri europene și pe licitații publice.
Băncile și telecom-urile, clienții noștri tradiționali par a fi ajuns la un moment de răscruce, când trebuie să se reinventeze. Spre surpriza noastră, telecom-urile se „reinventează” apucându-se de activități la care nu se pricep și unde își concurează foștii clienți și parteneri: încearcă activități financiare și devin integratori și/sau revânzători de soluții IT. Probabil că integratorii și băncile ar trebui să treacă la telecom.
În bănci, lucrurile sunt și mai complicate, pentru că modelele tradiționale de business (creditarea) au atins o limită dincolo de care e foarte complicat de trecut.
Băncile grecești, care nu mai pot conta pe suportul firmelor mamă, sunt într-o goană disperată după lichiditate, cam la fel cum era Columna înaintea falimentului.
Băncile austriece, în general sănătoase (cu excepția Volksbank, preluat acum de Transilvania) păreau fericite că au reușit să-și curețe bilanțurile, dar constată că portofoliul de credite continuă să se degradeze, mai repede decât reușesc ele să-l repare.
Practic NU EXISTĂ model viabil de risc care să-ți permită să creditezi IMM-urile. Iar între timp a crăpat și „soluția” ajutorului de stat prin fondul de garantare a IMM-urilor, care s-a dovedit a fi doar o șmecherie prostească. Dacă băncile nu pot construi modele risc, tu stat nu ai nicio șansă. Din două motive: nici nu te pricepi (specialiștii în risc lucrează în bănci) și nici nu ești cinstit (angajații statului sunt tradițional șpăgari).
Referitor la băncile românești, cred că de aici va începe dezastrul. Transilvania a crescut artificial, stahanovist și mă aștept ca la un control mai dur al BNR să se dovedească că toată „soliditatea” creditării IMM-urilor să fie asemeni „zânului” din reclamă: un papagal cu fustiță de balerină, care se preface că produce minuni.
O criză a Băncii Transilvania probabil că va trimite la pământ tot sectorul bancar. Moment în care Mugur Isărescu și ultimii oameni normali la cap din industrie vor fi forțați să demisioneze, lăsând locul „experților” gen Liviu Voinea și Florin Georgescu. Comunistoizii cu față umană.
Horror!