Despre alegerile din 2009

Mediafax: Comisia pentru alegerile din 2009 îşi prezintă concluziile / De la audierile MARATON au lipsit trei personaje cheie: Laura Codruţa Kovesi, Florian Coldea şi Gabriel Oprea / Cum s-a aflat că şefa DNA a fost în sufrageria lui Oprea

În 5 septembrie, Comisia a făcut public un Raport parţial care conţine printre concluzii faptul că preşedintele Traian Băsescu şi guvernul Boc au întreprins ”acţiuni concrete pentru favorizarea fraudării alegerilor” ca posibile infracţiuni fiind indicate constituirea de grup infracţional, fal şi uz de fals.

”Comisia a constatat acţiuni concrete ale instituţiei prezidenţiale reprezentate de Traian Băsescu şi ale guvernului condus de Emil Boc pentru favorizarea fraudării alegerilor în avantajul candidatului Traian Băsescu. Aceste acţiuni ale celor două instituţii au fost perfect sincronizate dovedind astfel că făceau parte dintr-un plan amplu şi bine pus la punct, acţiunile fiind premeditate. În realizarea planului privind fraudarea alegerilor prezidenţiale, reprezentanţii celor două instituţii au acţionat în forţă, cu rea credinţă, în total dispreţ faţă de lege”, se arată în concluziile raportului parţial.

Amploarea acţiunilor care li se impută fostului preşedinte şi membrilor Guvernului PDL de atunci a fost de natură de a schimba rezultatul alegerilor, se precizează în raportul comisiei.

Faptele pe care se întemeiază concluzia comisiei se referă la demiterea ministrului de Interne Dan Nica, urmată de schimbarea tuturor miniştrilor PSD cu miniştri interimari de la PDL pe 1 octombrie 2010. Prin decrete prezidenţiale.

„Preşedintele României – Traian Băsescu- , împreună cu primul ministru al Guvernului – Emil Boc – şi cu ceilalţi membri ai Guvernului României – Vasile Blaga, Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Gabriela Udrea, Radu Mircea Berceanu, Cătălin Marian Predoiu, Adriean Videanu şi Sorina Luminiţa Plăcintă s-au asociat în vederea comiterii de infracţiuni care să aibă drept consecinţă favorizarea comiterii de infracţiuni electorale, cu scopul de a-l avantaja pe candidatul Traian Băsescu”, se arată în raport.

Preşedintele Băsescu este acuzat şi fals intelectual şi uz de fals, iar membrii guvernului Boc de abuz în serviciu prin Hotărârile de Guvern privind schimbarea prefecţilor. În ce priveşte măsurile propuse, comisia susţine că numai Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate decide dacă începe sau nu urmărirea penală împotriva lui Traian Băsescu.

În ce priveşte membrii guvernului Boc, Comisia apreciază că rămâne la latitudinea preşedintelui României dacă cere urmărirea penală a foştilor membri ai guvernului care nu au în prezent calitatea de parlamentar, respectiv Emil Boc, Vasile Blaga,Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Gabriela Udrea, Radu Mircea Berceanu, Adriean Videanu şi Sorina Luminiţa Plăcintă şi rămâne la latitudinea Camerei Deputaţilor dacă cere urmărirea penală a lui Cătălin Marian Predoiu, fost membru al guvernului care în prezent are calitatea de deputat.

De asemenea, Comisia precizează, în Raportul parţial din septembrie, că aflarea adevărului în privinţa acuzaţiei publice de implicare a SRI şi DNA în favorizarea fraudării alegerilor din 2009 nu s-a putut realiza deoarece activitatea Comisiei de anchetă a fost blocată.

„Aflarea adevărului în privinţa acuzaţiei publice de implicare a SRI şi DNA în favorizarea fraudării alegerilor, ca urmare a prezenţei conducătorilor acestor instituţii în locuinţa domnului Gabriel Oprea în seara alegerilor, nu s-a putut realiza deoarece activitatea Comisiei parlamentare de anchetă a fost blocată”, se menţionează în Raport.

Potrivit sursei citate, activitatea Comisiei de anchetă a fost blocată prin refuzul persoanelor audiate care nu au răspuns la toate întrebările comisiei motivând că „există o anchetă în desfăşurare”, precum şi prin refuzul persoanelor care au transmis în scris că nu pot da curs solicitărilor comisiei motivând că acelaşi lucru.

Raportul menţionează că activitatea comisiei a fost blocată şi prin refuzul procurorului şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, de a răspunde la întrebarea dacă a fost prezentă în noaptea de 5-6 decembrie 2009 în casa domnului Gabriel Oprea. […]

Dintre cele patru persoane menţionate de Dan Andronic, doar George Maior a dat curs invitaţiei de a se prezenta la audieri, unde a admis că a fost în seara scrutinului la Gabriel Oprea acasă, la un „eveniment privat”, el menţionând că are o relaţie de prietenie cu Oprea.

Spre deosebire de Maior, Coldea, Kovesi şi Oprea au folosit stilul epistolar pentru a coresponda cu membrii Comisiei. Astfel, fostul prim-adjunct al directorului SRI, Florian Coldea, a transmis o scrisoare Comisiei în care a precizat că în cursul zilei de 6 decembrie 2009, cât şi anterior şi ulterior acesteia, a avut, „ocazional”, şi „activităţi cu caracter privat”.

Kovesi a refuzat în mod repetat invitaţia de a se prezenta la audieri, deşi Comisia a transmis solicitări sucesive. Kovesi a transmis, însă, mai multe scrisori Comisiei în care precizează că nu va da curs invitaţiei de a se prezenta la audieri, ea motivând fie că procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitatea de martori în faţa comisiilor parlamentare, fie că nu are cunoştinţe despre aspecte care să servească la aflarea adevărului, raportat la obiectul de activitate al Comisiei.

Read Full Post »

Комиссары (sau cine ne conduce)

Realități de necontestat:

1. SRI are bugetul mult mai mare decât Parlamentul (Senat + Camera deputaților). STS are bugetul mai mare decât Senatul.
2. Numărul angajaților SRI este mai mare decât cel al angajaților fostei Securități.
3. Hotărârea CSAT din 2005 (referitoare la corupție), prin care SRI s-a implicat în anchetele DNA privitoare la corupție este neconstituțională.
4. SRI (Florian Coldea) a șantajat judecătorii Curții Constituționale încă din 2007. SRI (Florian Coldea) împreună cu DNA a reușit schimbarea a cel puțin un judecător de la Curtea Constituțională care s-a opus legii „Big Brother”.
5. Iohannis încearcă să blocheze în CSAT scăderea bugetelor serviciilor.

Metodele folosite de Băsescu, Macovei, Coldea, Covesi, Stanciu, șamd nu sunt inventate de ei. Au fost aplicate începând cu 2000 de Vladimir Putin. Sub pretextul luptei anti-corupție AU ÎNTĂRIT ROLUL STATULUI, adică exact sursa corupției.

Să ne uităm un pic la Putin:

Putin’s reasoning was all very simple: in his nightmares, he saw elite-led unrest in Russia’s far-flung regions and infighting among the Moscow elite bringing down his regime. The traumatic fragmentation of the 1990s haunted him. Demurring on corruption, he believed, was key to exerting control — or at least buying it from elites. To provide enough patronage to go around, he dramatically increased the size of the bureaucracy. From 2000 to 2012, the number of state officials increased by more than 65 percent — from 1.3 million to 2.1 million. And the number of security personnel in Russia, excluding the military, reached 2.3 million. Corrupt state officials have become the most important support group for the regime. So instead of reducing the corrupt bureaucracy or purging it, Putin decided to enlarge it. In the 1990s, business captured the state in Russia; after Putin’s ascendance, the state captured business.

Metoda brevetată de Putin pentru a lupta cu lumea liberă a fost copiată după alegerile de la sfârșitul lui 2004 de Traian Băsescu și Monica Macovei, iar după dispariția lor de către Florian Coldea și Codruța Kovesi.

Firește că oricine (Năstase, Ponta, Dragnea) ar încerca să reducă rolul organelor de represiune și să le scadă bugetele devine inamic și trebuie TERMINAT ca om politic.

Masa de manevră a Noii Securități este formată din tinerii sub 40 de ani, pentru care metodele fostei Securități sunt o poveste spusă de părinți și bunici pentru a-i speria. Realitatea corupției omni-prezente (reprezentată de Ghiță & Co) rezonează mult mai bine în mințile lor decât presupusa încălcare a libertăților constituționale.

Prima îi afectează financiar în timp ce a doua e mai mult un exercițiu filozofic. Ca urmare vor ieși bucuroși în stradă înarmați cu elefănței de pluș, pentru a manifesta împotriva „hoților din Parlament”, fără a realiza că devin de fapt susținători ai mecanismului ce i-a creat pe Ghiță, Tender, Adamescu, Urdăreanu, Păunescu, șamd. Cei care l-a rândul lor alimentează cu bani „presa liberă” a „colonelului” Turcescu.

(va urma)

Read Full Post »

O glumă bună și una proastă

Gluma bună este că Luluța a devenit profesoară de mate’ la Colegiul Nenițescu. Vestea proastă este că nu-i adevărat. E doar o glumă proastă făcută de șefa DNA.

Elevii Colegiului Tehnic «Costin Neniţescu» din Bucureşti au avut parte de o surpriză vineri dimineaţa. La ora 9.00, în loc de profesorul obişnuit, s-au pomenit că o au în faţă pe Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA, pentru o lecţie de educaţie juridică, anunţă ”stiripesurse.ro”.

”Intră «profesorul» surpriză: Bună ziua! Am două veşti pentru voi. Una bună şi una proastă. Cea proastă: De astăzi sunt noua voastră profesoară de matematică. Cea bună: Aceasta este o glumă. Sunt Laura Codruţa Kovesi şi sunt procurorul-şef al DNA. Vreau să vă întreb dacă ştiţi ce este DNA?”

Nu era mai elegant să-i sperie direct? Bu-hu-hu! Vă ascult telefoanele! Vă citesc smseurile! Vă mănânc de pomană taxele! Bu-hu-hu! Vă bag zdup! Mânca-v-ar mama de drăgălași…

Și uite așa elevii iau contact de timpuriu cu DNA-ul. Probabil ca să nu se mire mai târziu când vor fi invitați la audieri. Sau dimpotrivă să le creeze apetitul pentru a-și „audia” colegii. Altfel, eu nu înțeleg deloc logica unui astfel de demers. Mie mi se pare o mare idioțenie. Și mă întreb dacă a cerut cineva acordul părinților pentru a stabili o astfel de întâlnire de gradul trei cu una dintre cele mai controversate figuri publice din ultimii 20 de ani. Cred că mai poate fi întrecută în acest sens doar de părinții ei spirituali: Băse’ Marinarul și MacMoni, Mama DNA-ului.

O explicație ar fi că se gândește să intre în politică, având în vedere că generația anterioară de securiști e deja expirată. Însă mă îndoiesc că poate fi cineva atât de stupid încât să spere să adune cu o ideologie bazată pe anti-corupție mai mult decât „epsilon” electorat.

O altă explicație ar fi că încearcă să-i îndoctrineze pe copii cu tâmpenii în stilul de dinainte de ’90. Poate vă mai amintiți: omul nou, multilateral dezvoltat, șoimii patriei, pionerii și uteciștii – comuniștii de mâine. Probabil că a uitat că rezultatele erau nule sau cu efect invers.

Însă nu e o inițiativă singulară. Și Danilețul cel tâmpit practică același tip de activități. Îndoctrinarea. În cazul lui lucrurile sunt și mai muncite. A publicat un „ghid”, „Educație juridică pentru liceeni. Ghid practic despre drept şi justiţie”, care are pe coperta patru (conform danilețului) nici mai mult nici mai puțin decât următorul slogan „Lege=Libertate”.

Cum mama naibii o fi raționat Danilețul? Eu credeam că noțiunile de justiție (lege) și libertate sunt antinomice. Ar fi interesant de citit „ghidul” Danilețului. Din păcate, deocamdată am alte priorități. dacă voi aveți timp și chef, am postat linkul către opera „maestrului”.

Read Full Post »

De prin ziare adunate si bizonic prezentate – guestpost Ghiță Bizonu’

De prin ziare adunate si bizonic prezentate …

Într-un singur an, „Ficusul” Iohannis a devenit „lider maxim”!
Radu Moraru • Publicat: 10 Noi 2015, 20:09 • Actualizat: acum 1 săptămână • • comentarii

Iohannis a avut „noroc”! Fara sa faca nimic, fara ca micul PNL sa faca ceva, Iohannis este de astazi Stapinul Romaniei.

1. Prin MRU stapineste SIE, serviciu care prin adjunctul Predoiu fusese oricum alaturi de candidatul Iohannis.
2. Prin Hellwig stapineste SRI, care SRI stapineste celelalte servicii secrete (Maior reusise aceasta performanta!) . E adevarat, adjunctul Coldea de la SRI a facut campanie electorala pentru Iohannis si i s-a daruit cu totul!

Ambii adjuncti pot fi demisi intr-o clipa, cu pixul sefilor, la primul rictus al Presedintelui.

Asadar, Presedintele are Serviciile, le are mai ales dupa ce Oprea a fost ingropat definitiv. Doi si-un sfert nu mai raporteaza la Oprea.

3. Are Guvern convenabil, doar pentru 1 an! Deci are Politia, Jandarmii, Armata, ANAF (deci toate organele represive) si toate Institutiile de Control! Plus toti sefii de Puscarii!

4. Dupa executarea lui Oprea, Iohannis are acum toti ziaristii sub acoperire, precum si toata Justitia acoperita. Pina acum, listele cu acoperitii erau la Coldea si Oprea! Oprea si-a predat lista…

5. In curind Presedintele va avea si CNA -ul dupa plecarea Hoatei de Georgescu.

6. Dupa Masacrul din Colectiv si Protestele de Strada, Iohannis are un Parlament speriat si corupt, cu insi care se bucura ca vor mai prinde 1 an de mandat (sint fericiti ca Stapinul nu i-a „dizolvat”!). Nu mai vorbim despre „marii” lideri Dragnea, Oprea, Blaga & Gorghiu, toti cu schelete in dulap! Nu vedeti cum miauna ca niste soricei cind ii „binecuvinteaza” Stapinul cu un zimbet rece?

7. Singurul care mai miriie stirb e Basescu! Tocmai ce l-a avertizat Dan Tapalaga de la Hotnews : „Eu zic ca are griji mai mari pe lumea asta: fratele, nepotul, ginerele, protejata nu mai vorbesc”. Si Tapalaga are dreptate in replica ofitereasca pe care i-o da lui Comandante.

Daca mi-a scapat ceva, oricum TOATE sint ale lui Iohannis sau vor fi curind.

Asadar, Presedintele Klaus Iohannis, „Ficusul”, a devenit intr-un singur an, Stapinul Romaniei ! Daca am fi naivi, am spune ca e o minune, ca e ceva de Cartea Recordurilor!

Deocamdata pot sa spun ca Presedintele Romaniei are si o uriasa VULNERABILITATE ! El va fi vinovat de tot ce se va intimpla rau in Romania! Dar, daca omul chiar vrea sa schimbe Romania in bine, si are TOTUL pentru a o face, atunci va intra in istorie ca Salvatorul Romaniei ! Daca nu as fi trait acesti ultimi 25 de ani in mocirla dimboviteana, as mai fi avut naivitatea sa cred in Santa Klaus! Om trai si om vedea.

Ii dau un sfat Presedintelui si echipelor sale din fata si din spate: Nu transformati Ghinionul Colectiv tot in Norocul Sistemului ! E mult prea mult dupa cit Ghinion a avut acest neam numai in acesti 25 de ani!

Radu Moraru

Uriasa VULNERABILITATE preezidentiala are alt nume : Carmen!

Si i s-a aratat PISICA:

Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia acestuia au pierdut definitiv un proces privind un imobil pe care îl cumpăraseră în centrul municipiului Sibiu, după ce Curtea de Apel Braşov a menţinut, joi, o decizie prin care contractul de vânzare-cumpărare era anulat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Admite excepţia tardivităţii motivelor de recurs depuse la termenul din 03.09.2015, excepţie invocată de intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi în consecinţă: Constată nule motivele de recurs formulate de recurenţii pârâţi Lazurca Georgeta, Johannis Carmen Georgeta şi Johannis Klaus Werner prin memoriul de recurs din 03.09.2015 împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 pronunţată de Tribunalul Braşov. Admite cererea de anulare a recursului declarat de recurentul pârât Statul Român prin Municipiul Sibiu, prin Primar, pentru lipsa dovezii mandatului de reprezentare a Statului Român, cerere formulată de intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi în consecinţă:Anulează recursul formulat şi precizat de recurentul pârât Statul Român prin Municipiul Sibiu, prin Primar împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 pronunţată de Tribunalul Braşov. Respinge recursul formulat de recurenţii pârâţi Lazurca Georgeta, Johannis Carmen Georgeta şi Johannis Klaus Werner împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 a Tribunalului Braşov, pe care o menţine”
(sursa http://www.mediafax.ro/social/klaus-iohannis-si-sotia-acestuia-au-pierdut-definitiv-un-proces-privind-un-imobil-cumparat-in-sibiu-foto-14884244)

De ce pisica? Pai fiindca draga de Mediafax omite ASTA:

A trecut pe partea cealaltă a „Străzii”: la posibilii penali

Klaus Iohannis a pierdut casa luată prin uz de fals şi trebuie să dea statului 320.000 de euro

După ce a pierdut definitiv casa din Sibiu, închiriată de ani de zile băncii Reifeissen Bank, Klaus Iohannis nu va mai rosti cuvîntul corupţie nici măcar în forma lui germană: KORRUPTION! Preşedintele a devenit astfel frate de cruce cu toţi cei pe care-i poftea să plece din politică la simpla bănuială că s-au spurcat la bani murdari.

Cazul imobilului din Sibiu, strada N. Bălcescu nr. 29 este binecunoscut din excepţionalele anchete realizate fie de „Rise Project” sau „Justiţiarul”.

Acest imobil are o poveste încîlcită în care apare iniţial Carmen Iohannis şi mama ei, apoi Klaus Iohannis, un secretar de primărie, un notar etc. Procesul a durat vreo 14 ani, însă acum este la final, după ce ieri sentinţa Tribunalului Braşov a rămas definitvă şi la Curtea de Apel. Iată cum suna sentinţa pronunţată anul trecut, devenită acum definitivă, înainte ca Iohannis să devină Preşedinte:

…… sar cateva randuri

Prima filă a Rechizitorului dovedeşte existenţa unui dosar penal în care inculpat era Liviu Munteanu, secretarul Primăriei Porumbacu. Pe fila2 de mai sus afăm că „învinuitul” Munteanu „a consemnat în mod eronat… că moştenitorii defunctei Ghenea Maria, decedată la 09.07.1962 sunt Ghenea Eliseu, Bastea Ioan, LAZURCA GEORGETA şi JOHANNIS CARMEN, iar moştenitorii lui Ghena Eliseu sunt Bastea Ioan, LAZURCA GEORGETA şi JOHANNIS CARMEN”! Aţi reţinut, desigur, că Lazurca Georgeta este mama lui Carmen Iohannis, deci soacra domnului preşedunte al României!

Pe ultima filă a Rechizitoriul întocmit de procurorul Ioan Mureşan, apare şi numele lui KLAUS IOHANNIS, nu la „părţi vătămate”, nici la „martori”, nici la „scoaterea de sub urmărirea penală”, nici la „neînceperea urmăririi penale”, ci la capitolul „DISJUNGEREA CAUZEI”!

Să citim: „Disjungerea cauzei în ceea ce-i priveşte pe numiţii Mărginean Romul, LAZURCA GEORGETA, JOHANNIS CARMEN, JOHANNIS KLAUS… şi trimiterea ei la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sibiu PENTRU EFECTUAREA CERCETĂRILOR PENALE necesare soluţionrăii cauzei sub aspectul SĂVÎRŞIRII INFRACŢIUNILOR prevăzute de art 260, rap la art 289 şi 291 C. pen”!

Ce avem noi aici? Procurorul disjunge cauza pentru cîteva persoane, între care şi cei din familia Iohannis, aceştia urmînd să fie anchetaţi separat pentru mărturie mincinoasă, fals în înscrisuri şi uz de fals.
restul la http://m.cotidianul.ro/article.php?id=271351

V-ati prins ?
Presedintele are imunitate de tip „sanctuar”. Este de neatins! Intangibil!
Dar nu si sotia presedintelui…

Ma rog sunt soti gata sa zica „Slava Diavolului!” daca scapa de nefasta.
Insa sunt (mult mai putini) si soti devotati. De exem[plu Klaus Werner cel iute zvarlitor de palton ….

România nu are preşedinte în weekend. Se duce să-şi vadă nevasta!

Publicat Luni, 16 noiembrie 2015

Ceva îngrijorător se întîmplă chiar la instituţia prezidenţială din România: indiferent de ce se petrece în ţară şi în lume, Klaus Iohannis pleacă în weekend să-şi vadă soţia la Sibiu! În weekend-ul trecut, după tragedia de la „Colectiv”, lumea era în stradă şi guvernul căzuse. În acesta, a fost atacul terorist de la Paris.

Nimeni din presă sau din viaţa politică nu pare să fie deranjat de această situaţie, în afara celor aflaţi în trafic vineri după-amiaza şi duminică seara, cînd coloana oficială uriaşă a preşedintelui opreşte totul în calea sa: trece El! Dar nu aceasta este problema principală, deşi, veţi vedea!, nici ea nu este neglijabilă.

Grav, foarte grav, este faptul că vineri, în momentul în care s-a urcat în limuzina prezidenţială şi coloana oficială s-a pus în mişcare, România pare să nu mai aibă preşedinte pentru că nimic nu-l întoarce pe domnul Iohannis din drum! Să luăm la analiză ultimele două weekend-uri, în care s-au derulat două evenimente tragice, cu consecinţe interne şi internaţionale fără precedent:

– între 4 şi 8 noiembrie, zeci de mii de oameni erau în stradă în Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării. Căzuse Guvernul şi oamenii cereau să vină preşedintele şi scandau că vor un guvern tehnocrat.

– vineri, 13 noiembrie, la Paris are loc un atac terorist cu peste 150 de morţi şi alte sute de răniţi.

Ceea ce a făcut preşedintele Klaus Iohannis în faţa ambelor situaţii ar trebui analizat în Parlamentul României, ca o problemă de siguranţă naţională! Nu este absolut nici o exagerare, căci iată ce a făcut preşedintele în aceste weekend-uri:

– TRAGEDIA DE LA „COLECTIV”. După zilele de doliu de după incendiul în care şi-au pierdut viaţa pînă acum 56 de tineri, peste 25.000 de oameni au protestat în tot Bucureştiul, generînd Demisia Guvernului. Preşedintele a avut prima rundă de negocieri cu partidele, pe care le-a întrerupt brusc vineri pentru a pleca la Sibiu, acolo unde este soţia sa, Carmen! Nu s-a întors decît duminică seara, cînd s-a dus şi în Piaţa Universităţii, acolo unde mai erau doar cîteva sute de manifestanţi! Dacă ar fi renunţat să plece în vizită la soţie, negocierile cu partidele ar fi devansat anunţarea listei cu noii miniştri cu două zile, ceea ce ar fi redus şi interimatul unui guvern cu atribuţii limitate!

– ATACUL TERORIST DE LA PARIS. Ghinion, şi acesta a avut loc tot în weekend, mai exact vineri seara, tîrziu, în urma căruia au murit peste 150 de persoane, între care şi 2 români, şi rănite alte cîteva sute! După numai cîteva minute, întrerupînd orice activitate (în SUA era după-amiază), Barack Obama a ieşit la pupitrul de la Casa Albă şi a transmis un mesaj care a fost preluat de întreaga lume. La fel a făcut şi cancelarul german Angela Merkel. Preşedintele Franţei, care se afla pe stadionul din apropierea locului unde s-a întîmplat atacul terorist, a anunţat imediat declanşarea stării de necesitate.

Preşedintelui României nu i s-a auzit glasul, căci el se afla, evident, la Sibiu pentru a-şi vizita soţia! A venit în Bucureşti abia duminică seara, ducîndu-se chiar atunci la Ambasada Franţei pentru a semna în Cartea de condoleanţe! Fără îndoială că ambasadorul şi portarul au fost anunţaţi de venirea preşedintelui României, altfel, la acea oră, ar fi găsit poarta închisă şi ar fi fost somat de soldatul din gheretă!

Puțini cunosc explicaţia acestei situaţii. Cînd Klaus Iohannis a fost invitat la Bucureşti pentru a prelua conducerea PNL şi pentru a candida la Preşedinţia României, el le-a spus liberalilor un lucru: ”Am discutat cu soţia mea şi este de acord cu o singură condiţie. Ca duminica şi în weekend să fiu acasă şi să stăm în familie!”.

Aşa se explică de ce în campania electorală Klaus Iohannis n-a prea fost văzut pe la mitinguri şi nici la întîlniri politice, fiind înlocuit de conducerea PNL, lăsată de neveste sau de bărbaţi să umble singură prin ţară. Aşa se şi explică de ce vineri, pe la orele 11-12, Klaus Iohannis părăseşte instituţia şi Bucureştiul se mută în coloana oficială, un cîrnat de automobile cu maşini de la circulaţie, cu gărzi şi cu salvare pentru a ajunge cît mai repede la nevastă.

Aşadar, în două weekend-uri consecutive, în Bucureşti şi, respectiv, la Paris au avut loc două tragedii uriaşe, pe care Klaus Iohannis le-a tratat cu spatele, nu pentru că, din motive de sănătate, n-ar fi putut să fie acolo unde trebuia să stea şeful statului, ci întrucît pentru domnia sa era mult mai important să-şi vadă soţia decît să vadă de interesele ţării! Ştiu că este o acuzaţie extrem de gravă, însă, după cum se vede, chiar dumnealui oferă argumentele prin atitudinea sa!

Practic, dacă, Doamne fereşte!, România ar fi atacată militar din afară, nu ne-ar rămîne decît să ne rugăm ca duşmanii să nu-şi trimită armatele la graniţa noastră în weekend, căci Comandantul nostru suprem s-ar afla în cuibuşorul său de nebunii din Sibiu, iar de acolo, după cum am văzut, nu-l scoate nici un incendiu de proporţii şi nici măcar un atac terorist!

Revenind la acest drum Bucureşti-Sibiu, pe care Klaus Iohannis îl face la sfîrşit de săptămînă, trebuie luate în calcul forţele SPP şi ale Poliţiei care sînt angrenate în aceste deplasări, precum şi deranjul uriaş pe care-l provoacă. Surse din SPP ne-au comunicat că pentru orice deplasare în afara Bucureştiului este nevoie de o coloană oficială completă, întrucît, potrivit procedurilor, în cazul unui atac al acesteia, nu ar putea fi chemate în ajutor forţele necesare protecţiei preşedintelui, aşa încît toate efectivele necesare trebuie incluse în coloana oficială. Alături de acestea, în coloană se află maşinile antemergătoare, ambulanţa, forţele antitero. În total, este vorba despre cîteva zeci de persoane, care trebuie să fie cazate, hrănite şi plătite la Sibiu în perioada cît aşteaptă ca preşedintele să decidă revenirea în Bucureşti!

Nu trebuie uitat nici faptul că între Bucureşti şi Sibiu nu este nici o autostradă, astfel că această coloană oficială enormă, cu zeci de girofaruri în funcţiune continuă, trebuie să treacă prin zeci de localităţi, oprind peste tot circulaţia, astfel încît viteza de deplasare să fie foarte mare, aşa cum prevede protocolul, căci viteza este considerată unul dintre mijloacele de apărare pentru a se evita o eventuală transformare în ţintă a preşedintelui!

În aceste condiţii, se pune întrebarea firească: nu ar fi mai potrivit ca, dacă le este aşa de dor unul de celălalt, Klaus şi Carmen Iohannis să aleagă o soluţie mai puţin costisitoare şi care să-l lase pe preşedinte să fie permanent la dispoziţia ţării? Cum ar fi, de exemplu, ca Prima Doamnă să se urce în maşină sau în tren şi, cu un serviciu de pază mult mai mic, să vină în Bucureşti pentru a petrece cele 2 zile de weekend alături de soţul său!

Un calcul simplu arată că, din cei 5 ani ai mandatului lui Iohannis, aproape un sfert din timp (2 zile din cele 7 ale săptămînii!) România nu are preşedintele în stare de a reacţiona imediat la evenimentele în care este implicată ţara! Acest sfert înseamnă aproape 1 an şi 3 luni! Este cel puţin imoral să ceri întregii populaţii să renunţe la o parte din drepturile şi libertăţile sale, cum sînt cele solicitate chiar de Iohannis prin Legea Big Brother, sub motivaţia contextului internaţional, iar dumnealui, ca şef al statului, să plece atît de des la Sibiu, lăsînd baltă toate problemele ţării!

Avem aşadar o problemă. Sâmbăta şi duminica nu prea avem preşedinte. Iar în caz de urgenţă, preşedintele trebuie să-şi încalce promisiunea faţă de nevastă sau să îşi ceară scuze de la dânsa şi să dea fuga la Bucureşti.

E… si daca Carmen ar fi bagata la preventie ? Vreo 6 luni? (Nici macar nu ar fi prea orijinela cestia … cetateanca Ekaterina Ivanovna Kalinina intre anii 1938-1946 era bagata in GULAG. Sotul ei era Mihail Ivanovici Kalinin ( n. 19 noiembrie 1875 — d. 3 iunie 1946) carele era Președintele Prezidului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice (adica presu .. ) Moartea lui a eliberat-o pe Kalinina.La propriu (detentia ei nu mai era „necesara”)
Oare ar accepta KW desparturea de Carmen ?

Deci cine pe cine calareste?!
Chiar o fi el cel mai tare din parcare?

Read Full Post »

Ritualurile cultului Cargo

În timpul celui de-al doilea război mondial, sălbaticii din insulele Pacificului au observat că oameni cu căști, butonând cutii (radiouri), făceau să apară păsări uriașe din care cădeau provizii, mâncare, medicamente și arme. Firește, după terminarea războiului, oamenii cu căști au dispărut și odată cu ei au dispărut și „păsările” care aduceau provizii.

Așa că în vremuri de criză, un lider charismatic și vizionar a văzut soluția: un cult religios care să readucă bunăstarea pe insula lor. Așa că au apărut preoți cu căști de lemn la urechi, așa cum văzuseră că aveau controlorii de zbor, cei care chemau și dirijau avioanele. Preoții butonau radiouri de lemn, copii exacte ale radio-telefoanelor, exact așa cum făceau și ceilalți.

Însă avioanele nu au venit. Și atunci, liderul le-a spus că nu se străduie și nu cred destul în venirea proviziilor. Și și-au făcut arme de lemn și și-au pictat decorații și grade pentru a semăna cu soldații care preluau proviziile. Au construit chiar și avioane de lemn în speranța că vor zbura și vor veni cu mâncare. Însă firește că nu s-a întâmplat nimic. Iar șeful de trib a sacrificat pe câțiva dintre cei care nu credeau suficient în reîntoarcerea bunăstării prin religie.

Tot acest efort steril și absurd îmi amintește de Cultul Românesc al Anti-Corupției. Vedem cu toții, că în ciuda ritualurilor de luptă, corupția înflorește mai frumos ca niciodată. Însă Șeful de Trib, ne spune că nu luptăm suficient și că trebuie să sacrificăm doi-trei (oponenți) pentru ca Lupta să aibă succes. Preoții (judecătorii și procurorii nou-numiți) au îndeplinit ritualul lipsit de sens, care maimuțărește justiția reală, dar este complet lipsit de noimă pentru restul lumii.

Însă corupția a continuat să înflorească. Pentru că înșiși preoții nu înțeleg nimic din ceea ce fac. Veți fi uimiți că există procurori și judecători tineri (firește promovați în timpul domniei Șefului de Trib) care își doresc din răsputeri să lupte cu corupția, dar care nu fac diferența dintre moral și legal. De fapt habar nu au nici măcar ce înseamnă ce înseamnă moral. Iar pentru „legal” au dispreț suveran, pentru că legile sunt scrise de un Parlament format din „infractori”. Și atunci singurul ghid moral este ceea ce spune Șeful de Trib. Sau Marea Preoteasă a Justiției. Iar dacă va fi nevoie, chiar și ei pot fi sacrificați.

PS: articolul nu este câtuși de puțin original, fiind inspirat de ideile lui Richard Feynman pe care le puteți citi aici. Observațiile făcute de Feynman cu privire la metodele unor „oameni de știință” se potrivesc cu situația din România.

PPS: Filmul l-am găsit după ce am postat articolul. Merită văzut. La noi e mai rău decât la sălbaticii din film. „Sălbaticii” noștri nu s-au mai chinuit să-și facă un aeroport și recuzită din lemn. Au preluat pur și simplu controlul aeroportului și i-au prăjit pe cei care l-au construit. Acum așteptăm ca restul sălbaticilor să se plictisească așteptând sosirea Anti-corupției și să-și halească șeful drept ofrandă.

Read Full Post »

Dura Lex, S… Lex

Sunt momente în viață în care te întrebi cum naiba de ai putut să te înșeli atât de mult în privința unor oameni cu care te-ai împrietenit. Virtual sau în persoană, contează mai puțin. Oameni altfel simpatici și amuzanți. Dar un pic… nu știu cum să zic. Termenul care îmi vine în minte este „gagá”.

Altfel, nu știu cum să interpretez credința lor naivă în Justiția Reformată. Nu sunt rău intenționați. Sunt, cel puțin la prima vedere, educați și inteligenți. Deși este evident pentru orice om de bun simț, că atât timp cât a fost Traian Băsescu președinte, vajnica „Justiție” a inventat moduri uimitoare de a interpreta legea pentru a-i aresta pe inamicii președintelui și de a-i ocoli pe cei apropiați lui.

M-am amuzat de câteva ori de modul emfatic cu care unul sau altul dintre distinșii domni scriau „dura lex, sed lex”, cu aerul că Justiția Băsistă este implacabilă și imparțială. Mai mult sunt gata să citeze drept dovadă însuși faptul că Elena Udrea este anchetată, ignorând că acest lucru s-a întâmplat ABIA ACUM. Deși SRI-ul susține că a trimis informări de CÂȚIVA ANI cu privire la jaful sistematic practicat de cuplul Udrea-Cocoș și apropiați ai lor. Mă întreb, cum poate cineva justifica, ignorarea informațiilor trimise de SRI.

Ultimele zile ne-au arătat dimensiunea caracatiței patronate de Traian Băsescu. Șefi de parchet, miniștri ai regimului Băsescu și/sau apropiați ai lui. Culmea ridicolului, „arestarea” din această seară a Elenei Udrea, ne arată încă o dată bătaia de joc practicată PUBLIC de reprezentanții „Justiției”. Elena Udrea a plecat cu cătușe de la DNA însă se dă jos din mașină FĂRĂ. Nu comentez dacă e legal sau nu. Subliniez doar absurdul situației.

Mă opresc aici pentru că situația îmi provoacă o uriașă greață. Exact de același tip cu cea provocată de comparația bășcălioasă Năstase-Mandela. Îmi este peste puteri să spun în România post Băsescu, „dura lex, sed lex”. Vă las pe voi să completați spațiul liber din titlu.

Read Full Post »

„Intelectualii”, Milady, SRI-ul și Justiția

Subtitlul: „Microsoft, Folcloristele și Corporate Responsability”

Recunosc că sunt invidios. Eu, Porthos, baron du Vallon, muschetar în slujba regelui, mă simt umilit de gestul cavaleresc al domnilor Liiceanu și Pleșu. Într-un moment greu pentru blonda ex-candidată la funcția de Președinte, adusă cu mandat la DNA pentru a fi interogată pentru fapte de corupție, comise de soțul dânsei (nu vorbesc despre Traian Băsescu, deși așa pare), în apărarea ei sar doi monștri „sacri” cu un „apel la calm, raţiune şi solidaritate”.

Ok, nu s-a întâmplat așa ceva. A fost doar o glumă a unui site. Însă domnii „intelectuali” s-au înfruptat din banii din licențe la fel ca și Elena Udrea.

Dau aici un citat și link-ul către articolul lui Mircea Mihăeș din România Literară (deși este posibil ca articolul să dispară după un timp, pe motiv de risc de explicații la DNA):

„În decembrie 2003, inauguram la Timişoara o aventură intelectuală, de cunoaştere şi comunicare, a cărei anvergură o visam, dar n-o credeam chiar atât de uşor de pus în practică. E vorba de Conferinţele Microsoft. Totul a început simplu: Ioan T. Morar mi-a vorbit de existenţa la Microsoft România a unor oameni neobişnuiţi (cuvântul lui era, cred, „improbabili”). Adică nişte profesionişti de elită care arătau o deschidere cu totul admirabilă pentru spaţiul culturii. Am cunoscut-o mai întâi pe Paula Apreutesei, apoi pe Silviu Hotăran. Câteva săptămâni mai târziu, ei s-au întâlnit cu Adriana Babeţi şi cu Marius Lazurca. Fără multe cuvinte, fără obişnuitele complicaţii şi conflicte când doi sau mai mulţi români se pun pe lucru, am desenat proiectul, l-am umplut cu substanţă şi l-am pus în practică.

Până în clipa de faţă s-au desfăşurat şapte astfel de conferinţe: două la Timişoara, câte una la Arad, Oradea, Braşov, Cluj şi Iaşi. Succesul a fost fenomenal – o spun cu toată obiectivitatea. Cred că niciodată în ultimii cincisprezece ani nişte intelectuali români n-au adunat atât de mulţi oameni într-un singur loc. Şi era vorba de teme serioase, chiar abstracte, şi nu de vreun bairam cu mici pe gratis şi bere la butoi. Nu. S-a vorbit despre scris şi imaginaţie, despre tăcerile şi capcanele filozofiei, despre îngeri, despre cosmologia lui Dante.

Cu acele prilejuri s-au lansat cărţi ce aveau să aibă un remarcabil succes de librărie (Despre îngeri, de Andrei Pleşu, Crase banalităţi metafizice, de Alexandru Dragomir, iar recent Discernământul modernizării. Şapte conferinţe despre starea de fapt şi Ochii Beatricei. Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante, de H.-R. Patapievici), s-a discutat aprins cu publicul, s-a polemizat, s-a aplaudat frenetic. Într-un interviu din noua revista ieşană, „Suplimentul de cultură”, H.-R. Patapievici a descris cât se poate de exact atmosfera care a însoţit Conferinţele Microsoft în absolut toate oraşele unde s-a desfăşurat până acum: „ştiţi cum a fost la Timişoara? Nu mai încăpea lumea în Aula Universităţii. La Oradea am fost la Muzeul Ţării Crişurilor şi a rămas lumea pe scări”.

Ulterior, după preluarea puterii de către Traian Băsescu și accesul direct la banii publici, „intelectualii” au putut fi recompensați direct, prin numirea în diverse posturi publice. Amuzant este că ceea ce îi incriminează (relația ciudată și improbabilă cu Microsoft), datează din perioada pre-Băsescu. Însă asta ne ajută să înțelegem principiile de funcționare ale diverselor aripi pro-Băsescu.

Eu mă bucur că au reușit în sfârșit să se încaiere. Aripa de „business”, Iordache, Pinalti, Cocoș, Bica, Stelian, Videanu, Udrea a intrat sau urmează să intre la pușcărie cu suportul direct al aripii „justițiare”: Coldea, Kovesi. Surprinzător, până acum, Monica Macovei a fost destul de tăcută. La fel și „intelectualii” justițiari și moraliști. Însă sunt convins ca pe parcurs va fi relevată și implicarea lor, pe care eu o bănuiesc a fi coordonată din zona „serviciilor”.

Deocamdată contraatacul lui Udrea la adresa cuplului Coldea-Kovesi, readuce în prim-plan și celelalte dedesubturi ale caracatiței lui Traian Băsescu, deja revelate de fostul ministru Gabriel Sandu, în special relația dintre conducerea PDL-ului și miniștrii numiți de partid:

„Aşteptările liderilor politici ai PDL erau să sprijin campaniile electorale. Astfel, toate cheltuielile şi obligaţiile cu acest scop au fost dispuse, ordonate chiar, sub presiuni efectuate de conducerea PDL, respectiv Emil Boc, Elena Udrea, Vasile Blaga, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Roberta Anastase, Alin Albu, Gheorghe Ştefan etc. Iar asumarea de către mine a acestor obligaţii viza condiţionarea pentru menţinerea în funcţia de ministru”.

Practic, un ministru al PDL, spune în timpul procesului, ceea ce bănuiam cu toții. Minunata tabără băsistă, autoarea „reformării” Justiției, este doar o adunătură mafiotă a cărei coeziune este asigurată doar de faptul că toți fură la unison.

Până acum au intrat la apă doar „oamenii de afaceri”. Însă odată audiată la DNA, Elena Udrea, adică unul din colaboratorii direcți ai lui Traian Băsescu, dezvăluirile ricoșează și către SRI și DNA:

„Elena Udrea: Nu, nu, nu. Eu sunt in prim-plan de la inceputul-inceputului. De la momentul la care a aparut acest dosar si a aparut numele fostului meu sot, chiar daca pana ieri nu exista nicio acuzatie oficiala la adresa mea, subiectul a fost Elena Udrea. Toate documentele aparute pe surse se refereau la Elena Udrea. Toate dezbaterile, intr-o anumite parte a presei, erau despre Elena Udrea. De aceea am si iesit public sa spun ca nu mi se pare normal in momentul in care in acest dosar, spre exemplu, sunt numite, sunt pomenite de martori nume mari de lideri politici, cum ar fi Victor Ponta, dl Vasile Blaga, asta de catre martorul care l-a pomenit si pe Dorin Cocos. Tot acel martor a spus ca i-a dat bani lui Vasile Blaga.

Dan Tapalaga: Cine a spus asta?
Elena Udrea: Domnul Florin… sau… cel de la… partenerul lui Pescariu…

Cristian Pantazi: Florica de la Fujitsu Siemens?
Elena Udrea: Florica, da.

Dan Tapalaga: Ati vazut dumneavoastra aceasta declaratie in dosar?
Elena Udrea: Sigur ca da. Dar a aparut la televizor. In campanie a aparut pentru 2 ore, in scurt, la televiziunea domnului Ghita, a aparut acest document. Ulterior a fost retras. La intrebarea pe care am pus-o: De ce nu s-a dezbatut la fel de intens documentul in care a aparut numele dlui Vasile Blaga, asa cum s-a dezbatut in continuu in campania in care candidam la prezidentiale implicarea fostului meu sot in acest dosar? raspunsul lui Sebastian Ghita a fost: Pentru ca generalul Coldea, de la SRI, i-a cerut sa retraga acest document. […]

Cristian Pantazi: Inainte sa trecem la realitatea relatiei din cuplul dvs, care e teoria dvs. legata de modul in care ati fost implicata? Care e adevarul dvs?
Elena Udrea: Incepusem prin a va spune ca intr-o tara in care pe oricine aproape ai putea sa acuzi in orice moment, cel care are catusele este si cel care conduce Romania. Ganditi-va cine ar avea curaj sa se opuna sau care dintre oamenii politici ii vedeti ca au curaj sa abordeze frontal acest subiect al finantarii partidelor politice sau al finantarii campaniilor electorale? Nimeni, toata lumea se ascunde, desi stim cu totii ca in mare parte exact asa procedeaza oricine candideaza si asa procedeaza orice partid. Care politician il vedeti in comisia de supraveghere a serviciilor secrete capabil sa initieze cu adevarat un control asupra activitatii acestor servicii, cand aproape toti de acolo oameni politici pot fi, ca dl. Grebla, chemati a doua zi la parchet. […]

Cristian Pantazi: Dar despre cine e vorba?
Dan Tapalaga: Vorbiti in clar!
Elena Udrea: Evident ca vorbim in clar. In spatele unui plan pe care eu il vad foarte bine asezat si care este pus in practica de ceva timp, pas cu pas, si ce-am aici sunt lucruri pe care de luni de zile eu le scriu… si constatand toate acestea, se afla un om care detine in acest moment toate aceste secrete, pentru ca le are de la mii de oameni, de ofiteri care le aduna. Este seful actual al Serviciului Roman de Informatii, este dl Florin Coldea. Deci dl Coldea este cel care, in acest moment, detine aceasta putere, pentru ca pe de o parte detine toate secretele, este depozitarul tuturor secretelor tuturor, pe de alta parte are o foarte buna relatie cu dna Kovesi. Si va spun eu, care am intervenit in numirea dnei Kovesi in functia de procuror DNA…

Dan Tapalaga: In ce sens ati intervenit?
Elena Udrea: In sensul in care dl Victor Ponta nu era de acord sa se faca numirile procurorilor si numirea dnei Kovesi, era singurul nume de interes, care il interesa pe presedintele Traian Basescu. Singurul nume care interesa era Codruta Kovesi; fusese o propunere a domnului Coldea, doamna Codruta Kovesi.”

Ca personaj al lui Dumas, blonda doamnă îmi amintește de Milady de Winter, iar Traian Băsescu de Richelieu. În punctul acesta, eu însumi mă simt un pic vinovat de a mă fi asociat din neștiință cu Gărzile Cardinalului. Însă e bine că apele s-au limpezit și fiecare și-a văzut de drumul lui.

Read Full Post »

Din nou despre modele de guvernare

Cu aproape doi ani în urmă am scris un articol despre modelul de guvernare chinez, mai concret despre combinația dintre democrație și meritocrație. Cel puțin din punct de vedere al performanței economice, lucrurile stau foarte bine pentru China, deși este discutabil dacă acest „bine” se transferă și către cetățeni. Eu personal înclin să cred că da, măcar parțial, dacă luăm în considerare creșterea nivelului de trai pentru un procent semnificativ din populația chineză. Practic, în ultimii 20 de ani, China a reușit să se transforme dintr-o țară relativ înapoiată economic în una dintre super-puterile tehnologice ale lumii. Prețul plătit este însă destul de mare. Libertățile individuale există doar în teorie.

La fel se întâmplă și în Rusia, care a lăsat la o parte aparențele de democrație și s-a concentrat pe revenirea economică și pe urmărirea intereselor sale strategice, chiar dacă pentru asta a fost nevoie de ignorarea convențiilor internaționale și/sau a drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

În partea cealaltă, în „lumea (presupus) liberă” și democratică, lucrurile stau tot mai prost. Cheltuielile guvernamentale au luat-o razna și tind să sufoce încet, dar sigur, pe cei tot mai puțini, care alimentează cancerul numit STAT.

La prima vedere, pare că soluția problemei economice este întărirea statului și limitarea drepturilor individuale pentru a permite STATULUI să se desfășoare în voie.

Paradoxal, România este una din puținele țări unde lucrurile evoluează în direcția inversă. După „soluțiile” de dreapta, ce au constat în mărirea taxelor și impozitelor, se dorește (măcar în teorie) reducerea taxării pentru a crea noi locuri de muncă. Teoretic, taxe mai mici, aplicate mai multor contribuabili. Prin comparație cu Grecia sau Franța, „stânga” noastră e de admirat.

Ne-am tot obișnuit să ne înjurăm politicienii, pentru că sunt neserioși, oportuniști sau de-a dreptul mincinoși. Oare e adevărat că politicienii noștri sunt de mai proastă calitate decât „ai lor”? Uitându-mă la rezultate aș zice că nu. Ba chiar dimpotrivă.

Dacă problema este de fapt ascunsă în altă parte? Dacă sistemul „democratic” are de fapt un defect intrinsec? Eu unul înclin spre această variantă. După părerea mea, accesul la putere a unor mincinoși, trișori, cabotini, șamd este consecința metodei prin care ne „alegem” conducătorii. Practic, doar o foarte mică parte din electorat înțelege (cât de cât) care este miza unei decizii „politice”. Chiar și acolo părerile sunt împărțite – a se vedea discuțiile de aici purtate cu oameni, relativ educați, aproximativ de aceeași vârstă și pregătire, dar cu convingeri diametral opuse, pe probleme nu foarte complexe.

Practic alegem politicienii după percepții și nu după calitatea ideilor exprimate. Iar problema apare peste tot în „lumea liberă”. Noi nu suntem excepția.

În încheiere, fac și eu precum stimabilul Traian și îmi amintesc de un serial american, cât se poate de educativ: „House of cards” cu Kevin Spacey. Dacă cineva a văzut măcar un episod din serialul mai sus amintit, va înțelege despre ce vorbesc. Nu-i așa așa că prin comparație cu distinsul congressman Underwood, atât Traian Băsescu, cât și Victor Ponta par niște îngerași?

Am revăzut de curând (procesul de la) Nuremberg – filmul. Apare la un moment dat reflecția unuia din procurori (căpitanul Gilbert cred), de origine evreu, care explică consecința tragediei provocate de Hitler, ca fiind reflexul cetățeanului german de a se supune autorității, fără a mai judeca corectitudinea acesteia. La aceasta s-a adăugat accesul la noile tehnologii de comunicare (radioul) al unui individ charismatic, dar nereprezentativ pentru poporul german. Ce a urmat este istorie.

Mi-e teamă că situația actuală nu este fundamental diferită. Oare cum ar arăta „lumea liberă” condusă de domnul Underwood?

Read Full Post »

Speranța moare ultima

Am citit în dimineața acesta despre o decizie controversată, am putea spune greșită, a Curții Supreme. Nu, nu cea de pe plaiurile mioritice, care mi se pare o glumă proastă, ci aceea din Statele Unite.

Este vorba de procesul intentat de rețeaua ABC, producătorului de echipamente Aereo. Acesta din urmă, oferă un serviciu interesant, care permite înregistrarea canalelor TV „free-to-air” și urmărirea „live” sau ca înregistrare pe orice device compatibil (TV, tabletă, telefon, computer sau STB).

Discuția pe care o propun nu se referă la corectitudinea sau incorectitudinea deciziei, ci la modul în care societatea ÎȘI PERMITE să evalueze o sentință a unui proces de manual (cum ar zice partizanii justiției „reformate”). Mai mult, unul din judecătorii care a votat împotrivă, judecătorul Scalia își permite să ridiculizeze modul în care a motivat sentința colegul său Breyer.

Îmi amintesc (cu o oarecare lehamite) de modul în care partizanii justiției „reformate” sau chiar oameni de bună credință îmi puneau la îndoială dreptul meu de a crede că uneori chiar și deciziile „istorice” pot fi greșite. Mai ales când sunt stimulate de lupta politică, transformată în luptă anti-corupție.

Oameni inteligenți și cu discernământ încercau să mă convingă că nu avem voie să punem la îndoială deciziile justiției, chiar și atunci când motivarea unei sentințe aste ambiguă (sau de-a dreptul cretină, cum e aceea a condamnării cu „titlul de exemplu”).

Nu e niciun secret că domnul Renato, baron local PSD, îmi e profund antipatic. Poate și pentru că e aproximativ de vârsta mea, iar averea și-o datorează carierei politice și nu vreunei afaceri la vedere. Iar faptul că a semnat un acord cu Securitatea, la o vârsta la care cei mai mulți nici nu înțelegeau cu ce se ocupă Securitatea, nu mi-l face mai simpatic, ci dimpotrivă.

Însă dacă aș vedea că este condamnat cu „titlul de exemplu” și pentru că „toată lumea știe că e un corupt” aș fi primul care m-aș revolta. Pentru că treaba Justiției nu este facă planul la condamnări și nici să acopere golurile legislative (așa cum susține judecătorul Scaglia că a făcut Curtea Supremă în procesul ABC vs. Aereo).

În același registru, condamnarea unui mafiot pentru neplata amenzilor și nu pentru crimele comise mi se pare un act de justiție jenant. Un fel de scuză puerilă pentru neputința procurorilor de a documenta un lucru evident. Mai grav este când neputința se datorează (poate) inexistenței „crimei”. Așa cum s-a întâmplat (poate) în cazul mitei pentru AN la casa din Zambaccian. Condamnarea a venit pentru… șantaj. O schimbare de încadrare și o motivare ridicolă după părerea mea.

Și mă gândeam că oameni, altfel inteligenți, care se minunează cum poate fi mituit electoratul cu un kilogram de zahăr sau de ulei, pot fi prostiți în așa hal încât să înghită astfel de aberații. Nici până astăzi nu am auzit O SINGURĂ OPINIE care să merite să fie luată în considerare a celor care susțin că procesul a fost unul corect. Mai mult, am auzit de nenumărate ori, „iar discutăm asta?”.

Însă tot am speranța (ea moare ultima, nu-i așa?) că lucrurile se vor clarifica cumva și în Justiția română. Poate după ce TB (pe care sunt convins că am să-l regret din alte puncte de vedere), va fi devenit istorie.

Read Full Post »

Declarația domnului președinte Băsescu

“Eu cunosc varianta fratelui meu în acest caz încă de anul trecut, atunci când mi-a spus că este şantajat şi i-am recomandat să se prezinte la Parchetul din Constanţa şi să informeze asupra acestui lucru, urmând ca organele statului să ia măsurile care se cuvin într-o astfel de situaţie. Nu o voi prezenta public, pentru că nu sunt dispus să cred decât în varianta justiţiei, şi nu în varianta fratelui meu. Nu pentru că nu am încredere în el, dar, într-un stat de drept, varianta justiţiei este cea adevărată. Aşa că nu mă voi transforma într-un avocat al lui, cu atât mai mult cu cât mi se pare că s-a implicat într-o zonă cu oameni în care n-ar fi trebuit să se implice.”

Read Full Post »