Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Ungureanu’

L-am ascultat acum câteva zile pe Băsescu. Cu un ochi eram pe blogul nostru şi cu o ureche la conferinţa lui. Îmi spuneam că-i deştept şi competent.

Sau cel puţin asta-mi transmitea modulaţia vocii, timbrul, siguranţa care se degaja din rostirea frazelor, pentru că eu nu am putut fi atent la detaliile tehnice, simţeam că mă ia cu picoteală…Ce vreţi, mesajul ce se revărsa din televizor era că ţara e pe mâini bune, să dorm liniştit că Preşedintele ştie ce face!

Tocmai când dădeam să aţipesc de-a binelea, în siguranţă, au apărut ziariştii cu întrebările lor agitatoare. Ce-a urmat a fost un fel de one man show, iar eu am trecut prin mai toate stările sufleteşti. Am râs la faza cu Antonescu, m-am îngrozit la aia cu Ponta, am rămas perplex la moş Teacă, am plâns… de la mirosul de ceapă prăjită venit de la vecina. Pe când mergeam să închid geamul, l-am auzit pe domnu Preşedinte atrăgând cu dispreţ atenţia politicienilor să lase gargara iefină…  Politicienii!? Ce vrea să spună, că el nu e politician?! Atunci mi s-au strepezit dinţii prima oară. De-abia mă obişnuisem cu senzaţia, că domnu’ Preşedinte a mai atras încă o dată atenţia politicienilor să lase demagogia deoparte şi să vină cu soluţii viabile…Am zis că dau în gingivită!!

Pe urmă am avut o revelaţie: domnu’ nostru Preşedinte se crede un fel de monarh, dumnealui n-are treabă cu politica, a ajuns acolo, sus, nu mergând prin noroaiele politicii ci călcând pe apele cristaline ale destinului, fără ca măcar să-şi ude picioarele! Uscat, călcat, catifelat, așa se prezintă  ‘mnealui!

Domnu’ Preşedinte vorbeşte despre cel somnoros, cel mincinos şi despre moş Teacă. Nu-i vorbă că şi eu am aceeaşi percepţie despre Antonescu, Ponta şi Dobriţoiu. Diferenţa e că eu sunt un amărât de muschetar al cărui zăngănit de spadă nu se aude în hărmălaia naţională, şi chiar dacă prin absurd s-ar auzi, n-ar da nimeni doi bani pe el, pe când vorbele imaculatul nostru Preşedinte au asemenea impact de zici că dă cu bomba. Şi asta o face doar ca să le cadă lui Antonescu şi Ponta…trompa!

N-am avut pretenţia ca marinarul să se transforme într-un lord englez (cred că nici nu l-ar prinde), dar am avut o oarecare speranţă că se va abţine de la caftul pe stradă. Ţi-ai găsit!  Acolo se simte el bine, un cap în gură face cât tot Oxfordu! Ungureanu se chinuie să vorbească în ungureşte în secuime! Ce papagal!  De aia ARDul are scor electoral mai prost decât PDLul, că face ăsta pe intelectualu’!! Pe când „o perversă de Târgu Ocna” a lu Băsescu adaugă un 1% intenţie de vot.

Dar ce să te mai miri, dacă te uiţi în sondaje la cei mai populari lideri politici, observi că toţi, mai bătrâni sau mai tineri, mai începători sau mai veterani, au unele trăsături comune fără de care nu prea poţi răzbate la vârf  în România politică: un pic tupeişti, un pic mincinoşi, unii neeleganţi, alții demagogi de mare clasă. Probabil că poporul vede altceva: curaj, sinceritate, fermitate, empatie, de vreme ce aceşti indivizi ajung la cifre ameţitoare în sondaje.

Am un comentariu scurt şi deloc încurajator şi pentru alți fani : Antonescu, Ponta, Diaconescu sunt copii nereuşite ale lui Băsescu, având chiar mai multe defecte şi mai puţine calităţi decât el. Căutaţi-vă alţi lideri, oameni buni!

P.S.

Părerea mea despre justificarea sentinţei în cazul Năstase este clar aşteptată de toţi cu interes. Unii pentru a mă înjura, alţii pentru a mă lăuda. Totuşi, sunt destul de convins că numai eu aş putea reuşi, fără efort, performanţa să fiu înjurat de ambele tabere.

(Trebuie să mă grăbesc să termin articolul pentru că am fost anunţaţi că la ora 10.25 se va lua curentul pentru nu ştiu ce lucrări, sper să am timp să vă spun ce cred eu despre justificare…)

Din fericire pentru mine lucrurile aici sunt destul de clare şi simple, din două vorbe vă lămuresc. Părerea mea este următoarea: citind justificarea am ajuns la concluzia că

 

Read Full Post »

Este un neuron al contradicţiilor.

Stânga sau dreapta?

Atâtea discuţii superelitiste despre măsurile de dreapta sau de stânga ce trebuie luate pentru ca scumpa noastră ţărişoară să nu se înece la malul Europei…

Vorbim pătimaş de stat minimal, de libertate socială şi economică, de taxe (unice, progresive, lipsă), de stat social, de jupuirea bogaţilor şi ajutorarea săracilor, de stimularea bogaţilor şi jupuirea săracilor, de alocaţii prea mici sau prea mari…discuţii docte, de laureaţi ai premiului Nobel pentru economie!

De observat că, în general, cu cât se subţiază portofelul cu atât omul se duce mai în „stânga” (excepţie făcând politicienii care reprezintă doctrina şi vuvuzelele media care plâng pe umărul săracilor după care se urcă în Mercedes) şi cu cât se îngroaşă portofelul cu atât valorile de „dreapta” par mai atrăgătoare.

Mi se cere ultimativ să spun dacă sunt de dreapta sau de stânga. Că dacă-s de dreapta sunt cam băsist şi dacă-s de stânga sunt cam uselist, de parcă poporul acesta a ajuns la un aşa grad de educaţie politică încât lupta electorală se dă pe ideologii şi nu pe golul din stomac.

Recunosc că nu ştiu dacă sunt de dreapta sau de stânga deoarece şi în acest caz funcţionează relativitatea, eu de exemplu fiind probabil de dreapta faţă de Bibliotecaru şi sigur comunist faţă de Porthos.

În spaţiul public lucrurile se discută numai la nivel de esenţă, fără compromisuri şi ajustări. Dacă apuci să zici că trebuie asigurat de către stat un nivel minimal de asistenţă socială şi educaţie îţi sar în cap fundamentaliştii de dreapta; dacă susţii că trebuie închise nişte şcoli sau spitale care sunt ilogice pentru raportul eficienţă-costuri  îţi sar în cap fundamentaliştii de stânga care te acuză de genocid şi ţinerea în intuneric a tineretului studios.

Dar dacă îmi spuneţi care ideologie aplică câteva chestii de BUN SIMŢ, atunci mă hotărăsc şi eu. Pentru că până la luarea a nu ştiu căror măsuri extraordinar de deştepte , complicate şi doctrinare, ar trebui luate nişte măsuri minimale fără culoare politică care să ducă la stoparea hemoragiei brutale a banului public: de la transparenţa cheltuielilor Guvernului, trecând prin cernerea alocaţiilor şi pensiilor pe caz de boală, a umflării devizelor, până la stoparea mituirii revoluţionarilor. Sunt măsuri care se văd din avion. În afară de asta, din ce parte a eşicherului politic trebuie să faci parte ca să creşti gradul de absorbţie al fondurilor europene?!

Găină sau cocoş?

Aud la Antena 3 cum se comentează ironic: „Victor Ponta, cocoş în ţară, găină la Bruxelles !”Bineînţeles că deranjează…domnii de acolo şi şeful lor direct doresc ca Ponta să fie cocoş la Bruxelles şi găină în ţară.

P.S.Cred totuşi că ironia este deplasată. Ca şi la lumină, la Ponta există un fenomen de dualitate: aşa cum lumina este şi particulă şi undă, aşa şi Ponta este şi găină şi cocoş. În acelaşi timp.

Singur sau cu Băsescu?

Potrivit ultimului sondaj MRU este pe locul doi, după Victor Ponta,cu 23%. Adică 6% ale lui plus 17% ale lui Băsescu…

Antonescu se duce la vale şi bine face, îi doresc un coeficient de frecare minim.

Privatizare sau naţionalizare?

Când sapi groapa altuia, cazi şi tu în ea…

Aflaţi în Opoziţie, useliştii au isterizat o ţară-ntreagă cu pericolul înstrăinării activelor statului. Retorica anilor 90 a revenit în forţă, la pachet cu un discursul naţionalist deşănţat. Chestia asta a alienat o parte din electorat dar a adus voturi.

Cocoş în Opoziţie, găină la guvernare. Acum fac ce trebuie făcut.

Dar a venit Profesorul care le dă clasă. La privatizarea Oltchim a apărut şi dl Daaaan Diaconescuuuu!!!…care spune că acest combinat este un bun al întregului popor, aşa că vrea să-l privatizeze împreună cu Poporul pentru a-l …naţionaliza! Prin urmare o parte a electoratului, cel „educat” de USL în spiritul „nu ne vindem ţara”, va migra către o retorică mai tâmpită decât cea iniţială.

CSM sau Pivniceru?

Care s-ar traduce probabil în: UE sau baronii, conţii,marchizii, ducii USL? Licuriciul Barosso a atenţionat găina Ponta să nu îndrăznească să facă pe cocoşul în bătătura locală şi i-a transmis că stă cu ochiu’ pe el, dorind transparenţă totală la numirile procurorului general şi şefului DNA.

Cum deja procedura de numire dorită de madam Pivniceru e contestată de CSM ca fiind netransparentă ( şi chiar pare!), Ponta va avea la următoarea întâlnire cu „barosul” soarta lui Aldo Moro, ca să plagiez şi eu un celebru gânditor pesedist.

Buridan, un scriitor francez, povestea că un măgar a fost pus între două căpiţe de fân iar acesta a murit de foame neputându-se hotărî din care să mănânce.

Cred că dl Ponta ar trebui să citească cu atenţie povestea.

 

Read Full Post »