Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Vasilica Danilet’

Gluma bună este că Luluța a devenit profesoară de mate’ la Colegiul Nenițescu. Vestea proastă este că nu-i adevărat. E doar o glumă proastă făcută de șefa DNA.

Elevii Colegiului Tehnic «Costin Neniţescu» din Bucureşti au avut parte de o surpriză vineri dimineaţa. La ora 9.00, în loc de profesorul obişnuit, s-au pomenit că o au în faţă pe Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA, pentru o lecţie de educaţie juridică, anunţă ”stiripesurse.ro”.

”Intră «profesorul» surpriză: Bună ziua! Am două veşti pentru voi. Una bună şi una proastă. Cea proastă: De astăzi sunt noua voastră profesoară de matematică. Cea bună: Aceasta este o glumă. Sunt Laura Codruţa Kovesi şi sunt procurorul-şef al DNA. Vreau să vă întreb dacă ştiţi ce este DNA?”

Nu era mai elegant să-i sperie direct? Bu-hu-hu! Vă ascult telefoanele! Vă citesc smseurile! Vă mănânc de pomană taxele! Bu-hu-hu! Vă bag zdup! Mânca-v-ar mama de drăgălași…

Și uite așa elevii iau contact de timpuriu cu DNA-ul. Probabil ca să nu se mire mai târziu când vor fi invitați la audieri. Sau dimpotrivă să le creeze apetitul pentru a-și „audia” colegii. Altfel, eu nu înțeleg deloc logica unui astfel de demers. Mie mi se pare o mare idioțenie. Și mă întreb dacă a cerut cineva acordul părinților pentru a stabili o astfel de întâlnire de gradul trei cu una dintre cele mai controversate figuri publice din ultimii 20 de ani. Cred că mai poate fi întrecută în acest sens doar de părinții ei spirituali: Băse’ Marinarul și MacMoni, Mama DNA-ului.

O explicație ar fi că se gândește să intre în politică, având în vedere că generația anterioară de securiști e deja expirată. Însă mă îndoiesc că poate fi cineva atât de stupid încât să spere să adune cu o ideologie bazată pe anti-corupție mai mult decât „epsilon” electorat.

O altă explicație ar fi că încearcă să-i îndoctrineze pe copii cu tâmpenii în stilul de dinainte de ’90. Poate vă mai amintiți: omul nou, multilateral dezvoltat, șoimii patriei, pionerii și uteciștii – comuniștii de mâine. Probabil că a uitat că rezultatele erau nule sau cu efect invers.

Însă nu e o inițiativă singulară. Și Danilețul cel tâmpit practică același tip de activități. Îndoctrinarea. În cazul lui lucrurile sunt și mai muncite. A publicat un „ghid”, „Educație juridică pentru liceeni. Ghid practic despre drept şi justiţie”, care are pe coperta patru (conform danilețului) nici mai mult nici mai puțin decât următorul slogan „Lege=Libertate”.

Cum mama naibii o fi raționat Danilețul? Eu credeam că noțiunile de justiție (lege) și libertate sunt antinomice. Ar fi interesant de citit „ghidul” Danilețului. Din păcate, deocamdată am alte priorități. dacă voi aveți timp și chef, am postat linkul către opera „maestrului”.

Anunțuri

Read Full Post »

Am prevazut, in articole precedente, deznodamantul aventurii referendumului pentru demiterea presedintelui. Referendumul a fost invalidat, Traian Basescu s-a intors la Cotroceni. Am avut dreptate in privinta cifrelor.Faptul ca Basescu se intoarce nu este o fericire pentru Romania, dar nici o mare catastrofa. Toata lumea se intoarce la linia de start. Dar faptul ca tentativa haiduceasca , nemotivata, amorala si infantila a USL-ului a esuat (si a esuat lamentabil) este un lucru bun. Daca pana acum, romanii au fost chemati de multe ori sa voteze dupa principiul „raului cel mai mic”, la referendumul din 29 iulie s-a votat (sau nu) dupa perceptia (fiecaruia) „raului cel mai mare”. O reusita a demiterii ar fi satisfacut interesele lui Voiculescu si i-ar fi asigurat lui Antonescu un somn linistit la Cotroceni in urmatorii cinci ani. Jalnica miza, periculoasa perspectiva.
USL-ul iese din acest nou asalt asupra fortificatiei basesciene zdrelit, zdrentuit si umilit. Au reusit desigur sa darame o parte din zidurile lui Basescu, aratand un presedinte foarte nepopular, dar nu au cucerit reduta. Primul efect este degringolada din interiorul USL-ului, unde a inceput deja miscarea browniana. „Unitatea de monolit” este greu pusa la incercare de pierderea bataliei. Victor Ponta a incasat o lovitura dura din partea partenerilor socialisti europeni. Limbajul diplomatic si gestul de curtoazie (acela prin care PSD este cel care cere mutarea congresului PES ce trebuia sa aiba loc la Bucuresti) nu poate ascunde iritarea socialistilor fata de Ponta si reticenta fata de PSD, in urma fortarii limitelor practicilor acceptabile democratic din partea concubinajului PNL-PSD. Intors acasa din Africa de Sud, Ponta va trebui sa faca fata contestarilor din interiorul partidului, si challenge-ului coabitarii cu Basescu. O regandire a raporturilor in interiorul USL este necesara in acest moment pentru a putea trece peste alegerile din toamna.De gat cu baronii locali, cu un „grup de la Cluj” din ce in ce mai putin dispus sa accepte orice compromis, si cu un plagiat inscriptionat pe frunte, Ponta va trebui sa faca adevarate acrobatii pentru a surmonta situatiile. Atitudinea PNL-ului si a „aripii Antonescu” nu-l ajuta. Discursurile de inspiratie vadimista, nationalismul exacerbat, pueril si anacronic din efemerul mandat de presedinte interimar, i-au pus lui Antonescu, si partial PNL-ului o eticheta dificil de purtat, mai ales pe plan extern. Fara o familie politica europeana la fel de puternica precum cea a popularilor sau a socialistilor, liberalii vor avea misiunea dificila de a evita o izolare politica, „respirand extern” din ce in ce mai mult prin plamanii europeni ai PSD-ului. In interiorul PNL, singurul partid organizat ca grup de grupuri si nu ca organizatie, contrastele se vad. Iesirea din sala a lui Tariceanu inconjurat de „liberalii sai”, dupa ce asigurase (totusi) cvorumul necesar, si declaratia „conforma”(cu atitudinea partidului) data formal si neconvingator dupa ce se citise decizia CCR, spun totul despre atmosfera din PNL. Declaratia lui Rus , care-l cataloga pe Stroe „un smecheras de doi bani”, nu face decat sa puna paie pe foc si sa tulbure apele.
Nu am vazut inca la Antena 3 urlete de disperare, plansete de ciuda si eventuale sinucideri „in direct”, dar postul respectiv tinde sa devina o hazna pentru rufele murdare ale unor judecatori de la CCR cum ar fi Asapzia Cojocaru, sau pentru accidentele de viata privata ale unor magistrati ca Vasilica Danilet. Dar l-am vazut pe „varanul” vehiculand ideea unei noi suspendari , de preferat in octombrie, si pe Ion Iliescu raspunzandu-i tafnos. Reluarea temei nu va face decat sa produca fracturi in USL.Singurul argument valabil si credibil , repetat de Antena 3 ad nauseam si agitat de USL-isti ca un stindard care teoretic le-ar apartine, este cifra de 7,4 milioane de alegatori. Dar singurul lucru care-l demonstreaza aceasta cifra este impopularitatea lui Basescu si ratarea unei mari sanse a presedintelui actual, care a reusit sa ajunga de la un sprijin popular imens la situatia de fata, fara a fi rezolvat multe din cele ce ar fi trebuit rezolvate. In rest, 7,4 milioane nu este (si) cifra alegatorilor USL de la toamna. Si cum guvernul USL-ist nu s-a preocupat deloc de situatiile grave economice si sociale romanesti, are toate sansele ca la alegerile din decembrie sa nu obtina 50%. Acest rezultat ar insemna si capat de drum pentru mariajul liberalo-socialist.USL-ul isi va inhiba pana la alegeri (aproape) orice disensiune interna, mergand pe inertia vehiculului comun pana la toamna. Dar un rezultat slab la alegeri (slab insemnand orice sub 55%) va determina implozia USL-ului.

Actorii politici majori ai „verii fierbinti”, par sa-si fi „pus piciorul in ghips”, convenabil, cu totii in acelasi timp. Traian Basescu tace (si bine face), desigur , are o nunta de pregatit. Victor Ponta a plecat probabil cu barca in Africa de Sud , si a trebuit sa porneasca cu 5 zile inainte de intalnirea socialistilor. Iar Crin Antonescu a plecat sa admire renascentismul italian. Saptamana in curs a fost una de respiro pentru toata lumea, lupta se va relua saptamana viitoare. Dar nu poti sa nu te intrebi, la capatul unei veri caniculare , plina de fumul rezidual al incendiului politic, ce a rezolvat acest episod, cine si ce a avut de castigat? Pana la urma, cui prodest?

Read Full Post »

Nu sunt jurist si nu voi aborda tema de azi din perspectiva specialistului, ci a bunului simt si principiilor fundamentale ale drepturilor individului. Credinta mea este ca atunci cand acestea sunt ignorate, dar se sustine infaptuirea justitiei, ne aflam in fata unei mistificari, a unei minciuni, sau in cazuri benigne, a unei neintelegeri.

Codul Penal a cunoscut in ultima vreme modificari importante. Intentia cu care s-au facut acele modificari a fost, desigur, eficientizarea legii penale, respectiv combaterea mai eficienta a criminalitatii. Nu contest, de fapt nu sunt capabil sa evaluez oportunitatea acestor modificari, si este posibil ca vechiul cod sa fi fost mai prost decat actualul. Din punctul meu de vedere insa, amandoua sufera de acelasi neajuns, respectiv amandoua isi trag sursa din aceeasi incalcare majora a unui principiu fundamental de drept natural: toti oamenii se nasc egali. Din care cauza, orice alt fel de ierarhizare stabilita prin asa-zisele legi pozitive, cum ar fi Codul Penal sau cel de Procedura Penala, samd, dar chiar si Constitutii, incalca acest principiu.

O astfel de incalcare o reprezinta proclamarea asa zisului Interes Public. Desigur, suna bine si generos. Dar este un concept imposibil de definit cu rigoarea si consecventa necesare identificarii fara gres a naturii si intinderii sale. De fapt, singura echivalenta practica este interesul Statului. Cu alte cuvinte, introducerea acestui concept nu semnifica altceva decat consacrarea unui principiu conform careia Statul va putea promova si pune in aplicare prevederi ce vor incalca principiul egalitatii de facto a tuturor fiintelor umane, creand institutii si pozitii ce vor conferi privilegii speciale. Regele a fost inlocuit, privilegiile au ramas. Daca, potrivit principiilor legilor naturale, cel care acuza sau cel acuzat nu se gasesc in raporturi ierarhice, situatia se schimba atunci cand acuzatorul a capatat statutul de acuzator public. Procuror, pe intelesul comun. Statutul lui nu este echivalent celui al unui oarecare avocat, ci se bucura de privilegii speciale. Nu se intampla numai in Romania fenomenul, se pare ca secolul XX a fost secolul in care peste tot in lumea democratiilor occidentale, Institutia Procurorului a crescut in importanta, iar Codurile Penale au cunoscut o evolutie continua ce a mers spre intarirea pozitiei Procurorului in sistemele juridice. Actionand in numele Interesului Public, Maria-Sa incontestabila, se pare, intr-o democratie, aceasta permanenta intarire a putut fi mereu trecuta prin Parlamente si votata, fara prea multa discutie si grija fata de imbrancirera subsecventa pe scari a unor drepturi fundamentale. De altfel, este adevarat ca de foarte multe ori s-au facut posibile in acest fel ingradirea unor alte abuzuri, cum ar fi cele ale politicienilor si inaltilor functionari, ori lupta cu criminalitatea organizata…creata tot de catre Stat prin interdictii absurde, (alta incalcare de drepturi), cum ar fi cele care privesc consumul de alcool, droguri, etc. Altfel spus, sistemul democratic isi creaza problemele, inventeaza inamici, pentru a justifica apoi existenta institutiilor care sa le combata, de pe pozitii speciale. Cum ar fi insa sa se evite direct crearea acelor probleme, care inseamna de altfel doar respectarea cu adevarat si cu sfintenie a principiilor fundamentale din care ar trebui sa izvorasca orice norma de drept sau reglementare, nu se mai discuta decat marginal. Discutia de fond a devenit cea despre intinderea privilegiilor si nu despre existenta lor. Am numit doar Procurorul, dar avem Fiscul cu toate variantele sale, avem Securitatea Nationala, Protectia Consumatorului si tot felul de institutii una mai speciala decat alta, care uzeaza, atunci cand nu abuzeaza, de statute speciale, unde egalitatea a fost demult declasata la rang de subordonare fata de Stat.

Nu am nici un dubiu ca unor privilegii trebuie sa le opui alte privilegii. Nu te poti lupta cu floreta de antrenament cu cel care umbla cu spada de razboi in mana. Dar raul trebuie identificat corect, si in loc sa dam Procurorului sau Inspectorului de Fisc inca o arma de tras dupa colt, mai bine retragem armamentul tuturor celor care intr-o democratie, ajung sa se cocote pe umarul nefericitilor votanti pana in sferele in care, invaluindu-se in mantia imunitatii si arborand insemnele pacatosului Interes Public, devin cei mai periculosi inamici ai principiilor justitiei adevarate. I-am numit pe politicieni si toate formele lor de existenta. In loc de o cursa a inarmarilor in privilegii a Institutiilor Statului, o anulare completa a tuturor privilegiilor care creeaza, in vreun fel sau altul, o ierarhizare in fata legii, ar fi poate calea corecta.

Judecatorul Cristi Danilet, membru CSM, atragea atentia pe blogul sau zilele trecute, prin doua articole, asupra caracterului penal al marturiei mincinoase sau al ofensei aduse procurorilor. Perfect adevarat si greu disputabil, inclusiv la nivelul motivatiei legii. Insa ceea ce ne-a adus aici, ne-a indepartat de principiile fundamentale ale dreptului, iar asta ar trebui sa ne ingrijoreze, sa ne arate ca raul este mult mai adanc. Democratia nu are nici un folos din faptul ca este democratie, daca nu reuseste sa evite nu abuzul, ci crearea premiselor abuzului, de oricare parte. Daca prin interes public se intelege subordonarea intereselor legitime ale indivizilor, aceasta anomalie nu va permite justitiei sa se manifeste cu adevarat, iar democratia devine eventual mai sofisticata, insa nu mai dreapta decat alte forme de guvernamant.

Read Full Post »

Acum câteva zile, mai exact pe 17 august, au fost condamnate la doi ani de pușcărie pentru „huliganism și incitare la ură religioasă”, cele trei membre ale grupului Pussy Riot. Dacă nu ați mai auzit de ele, aveți aici „infracțiunea”:

Câteva zeci de secunde de performanță „live”, montate într-un clip de nici 2 minute, în care Putin este luat peste picior într-un moment când omului nu-i ardea de glumă (erau alegeri). Așa că „artistele” au fost ridicate și duse la pușcărie în așteptarea previzibilei condamnări. Lipsă de respect la adresa reprezentanților statului, a bisericii și în general a „demnității” publice.

Nu vă sună cunoscut? Zilele trecute, unul din membrii CSM-ului, Vasilică Danileț, ne atrăgea politicos atenția pe blogul propriu, că lipsa de respect și insultele la adresa magistraților, precum și instigarea la aceste fapte se pedepsește cu până la un an de închisoare, conform noilor modificări la Codul Penal, introduse prin Ordonanță de Urgență de Guvernul Boc. Mă întreb câți ani de pușcărie ar fi primit cele trei fete dacă ar fi cântat într-o sală de judecată. Sau la sediul CSM?

Nu vi se pare că în același mod în care există două Rusii, cea intolerantă și rigidă, Rusia lui Putin și Rusia liberă a fetelor de Pussy Riot, tot așa avem și două Românii. România lui Vasilică Danileț, individul copleșit de propria lui importanță și de respect datorat castei din care face parte. Reprezentanții Statului. Cu care nu ai voie să glumești. Nu ai voie să le pui la îndoială deciziile, faptele, atitudinile. Chiar dacă conduc beți. Sau care dacă decid că vor să-i întrebe pe cei care au votat, de ce au votat, chiar au votat sau cu cine au votat, nimeni nu are dreptul să-i întrebe cum mama naibii le-a venit ideea să-i întrebe tocmai pe respectivii amărășteni. Să ne-nțelegem, mi se pare normal să investighezi o posibilă infracțiune. Dar mi se pare profund anormal să consideri drept posibili infractori pe toți cei care au votat. Și mi se pare și mai anormal să reacționezi țâfnos și să împingi în față textul legii atunci când „o anumită parte a presei” își pune întrebări cu privire la imparțialitatea procurorilor. S-au mai rău să-i ameninți pe jurnaliști cu închisoarea pentru „instigare”, așa cum a făcut acel Vasilică.

Cealaltă Românie suntem noi, cei care considerăm că morga „reprezentanților statului” e bună doar ca subiect de bășcălie. Cei care ne ocupăm cu înțepatul Vasilicilor plini de importanță. Oare or fi și muschetari printre ei?

PS: În acest context Traian Băsescu îmi e chiar simpatic. Asta îl deosebește pe „dictatorul” mioritic de omologul lui rusesc. Athos zicea ceva că ar fi anti-etatist. Dacă cineva remarcă astfel de simptome, vă rog să-mi atrageți atenția. Mi-ar plăcea să devin un fan al lui TB. Un băsist. Ungurean aproape că ajunsesem. Însă năstăsist sunt cu siguranță. Cu atât mai mult cu cât domnul Năstase bloggerește din pușcărie. Oare cât de absurd sună pușcăriile băsiste? Oricum mai prost decât Justiția macovistă. Sau macovită.

A descoperit cineva motivarea sentinței în procesul „istoric” al domnului Năstase? Avea dreptate Lucia Hossu-Longin atunci când spunea de Lotul Năstase. E cu adevărat un proces istoric.

PPS: Știe cineva ce semnificație are expresia „!No Pasaran!” de pe tricoul domnișoarei în acest context? Poate că nu are…

Pussy Riot în pușcărie

UPDATE: Vasilică de la CSM simte nevoia să vină cu explicații suplimentare: „Martorul care minte organele judiciare riscă închisoarea” – oare își imagina cineva că ar putea fi altfel? Ceea ce este cu adevărat interesant este următoarea precizare: „Incă ceva: legea nu reglementează posibilitatea martorului de a fi asistat de avocat.” Tradus liber înseamnă: nu vă faceți iluzii că ați avea dreptul să veniți cu avocatul. Ce? Credeți că sunteți în America?

Poate că ar fi momentul ca Parlamentul să modifice mizeria de Cod Penal. Pentru că în versiunea actuală, doar „organele” par a avea drepturi.

Read Full Post »